În aceste condiţii, se vor adeveri oare, din nou, predicţiile economistului Nouriel Roubini, care vorbea, zilele trecute, de o revoluţie mondială, în contextul agravării crizei globale? Într-un editorial, publicat recent în Economonitor, economistul Nouriel Roubini, cel care a vorbit prima data şi despre actuală criză economică mondială, nu vine deloc cu veşti bune. După trei ani de convulsii economice, care au dus la scăderea nivelului de trai a majorităţii oamenilor, ar putea urma convulsii sociale şi proteste de stradă, spune Roubini, care vede în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, Israel sau Marea Britanie semne ale generalizării revoltelor cu accente violente.
Tag: evolutie
-
Chidesciuc: Datele privind PIB reprezintă o surpriză pozitivă, având în vedere evoluţiile sectoriale
Evoluţia poate fi explicată printr-o performanţă foarte bună în agriculturã, care ar putea continua şi ar fi singura şansă de atinge o creştere economică de 1,5% în 2011, a adăugat el. Pe de altă parte, o supraperformanţă agricolă umbreşte perspectivele pentru 2012, mai ales în contextul încetinirii economiei globale. “Dacă în 2012 va fi un an agricol normal, atunci contribuţia sectorului la formarea PIB va fi negativa având în vedere supraperformanţa din acest an, ceea ce va afecta creşterea economică”, a afirmat Chidesciuc.
Produsul intern brut a fost în trimestrul al doilea, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu primul trimestru şi cu 0,3% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2010 (date ajustate sezonier). În primul semestru, PIB a avansat cu 0,3%, date ajustate sezonier, faţă de jumătatea lui 2010, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe serie brută, PIB a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie – iunie 2010 şi uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%.
-
Economia a crescut cu 0,3% in al doilea trimestru si prima jumatate a anului
Conform primelor estimari “semnal” publicate de INS, Produsul Intern Brut a fost in al doilea trimestru cu 1,4% mai mare pe serie bruta fata de rezultatul din aprilie – iunie 2010, usor sub cresterea din primul trimestru, de 1,7%, dar ca serie ajustata sezonier evolutia a fost similara. In prima jumatate a anului, PIB a urcat cu 1,6% comparativ cu primul semestru din 2010, iar ca serie ajustata sezonier a preluat evolutia trimestriala, urcand cu 0,3%. Produsul Intern Brut a urcat in primul trimestru cu 0,7% in termeni ajustati comparativ cu ultimul trimestru din anul trecut si cu 1,7% in serie bruta fata de primul trimestru din 2010, sustinut in principal de industrie, pe fondul unei cresteri semnificative a exporturilor.
-
Se vad semnele revenirii pentru industria de media si publicitate
Dupa doi ani de scadere clara si abrupta si la mijlocul unui alt an care nu a pornit cu estimari prea optimiste, lucrurile par sa intre intr-o zona de autoreglare si in industria de media si divertisment din Romania. Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, industria de divertisment si media nu doar ca s-a stabilizat, ci da chiar semne de revenire si este de asteptat sa creasca cu o rata anuala medie de 8,8% in urmatorii patru ani. Astfel, valoarea totala a pietei de media din Romania va creste de la 2,5 miliarde de dolari in 2010 la 3,8 miliarde de dolari in 2015.
Specialistii de la PwC cred ca partea cea mai mare a acestei cresteri va veni din segmentul accesului la internet, care va inregistra un ritm mediu anual de crestere de 12,9% in urmatorii patru ani, in vreme ce cheltuielile de publicitate vor inregistra un ritm de expansiune de 8,9%. In schimb, cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lenta evolutie, atingand o rata medie de crestere de 4,7%. “Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind in crestere si devenind regula. In multe piete, industria de divertisment si media a fost profund afectata de perioada de recesiune, pe masura ce consumatorii si-au accelerat migratia catre mediul online, ajutati fiind si de revolutionarea tehnologiilor”, spune Bogdan Belciu, partener in cadrul departamentului de Servicii de Consultanta de Management al PwC Romania.
Cresterea aceasta este importanta nu numai la nivel intern, ci si la nivelul intregii regiuni, Romania fiind cea de-a treia cea mai dinamica piata de divertisment si media din regiune dupa Turcia si Rusia. In acest context, ritmul nostru de dezvoltare le va depasi pe cele din Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Cu toate acestea, in cifre absolute, vorbim despre o piata care ramane printre cele mai mici din regiune, reprezentand aproximativ o zecime din valoarea pietei din Rusia, spre exemplu. Sigur, aici si elementele care tin de demografie si de calitatea vietii au un cuvant greu de spus, la fel cum se intampla si in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor care se deruleaza in cele doua piete comparate. Acelasi studiu mai arata ca in anul 2010 economia globala a inceput sa-si revina dupa declinul accelerat inregistrat in 2009, iar imbunatatirea climatului economic a jucat un rol important in revirimentul industriei de divertisment si media, care a crescut la nivel global cu 4,6%.
In orice caz, calculele specialistilor de la PwC sustin ca in urmatorii cinci ani cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media si divertismentului vor creste de la 1,4 mii de miliarde de dolari in 2010 la 1,9 mii de miliarde de dolari in 2015, cu o rata anuala medie de crestere de 5,7% generata in principal de cresterea economica generala, dar si de accelerarea trecerii de la produsele media traditionale la cele digitale. In prezent, componenta digitala reprezinta 26% din cheltuielile totale, dar pana in 2015 PwC estimeaza ca ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creste la 33,9%. Concluzii similare referitoare la segmentul digital a adus si studiul Media Fact Book 2011, realizat de Initiative Media – pana la sfarsitul anului este estimat ca investitiile in publicitate in mediul digital sa creasca cu 12 mil. euro, pana la 36 mil. euro.
-
Cea mai ravnita meserie din lume: sa ghicesti cum va arata tehnologia peste zece ani
Nu sunt multi cei care pot sa isi treaca in CV o slujba ca aceea a lui Dave Evans. El este futurologul companiei Cisco si seful departamentului de solutii de internet pentru business, iar responsabilitatile lui difera de la o zi la alta. |n fisa postului, lui Evans i se cere sa faca previziuni legate de modul cum va evolua tehnologia si sa identifice tendintele care vor schimba lumea in urmatorii zece ani. O misiune grea, dar nu imposibila, iar previziunile lui Evans nu par chiar atat de desprinse de realitate cata vreme Foxconn, cel mai mare producator de electronice si componente IT din lume, anunta chiar saptamana trecuta ca va inlocui pana in 2014 oamenii din fabrici cu peste un milion de roboti. Ei vor creste in acest timp eficienta si vor reduce costurile de productie pentru electronice, indeplinind activitati de manevrare si asamblare a componentelor de care sunt responsabili astazi angajatii companiei, potrivit The Atlantic. |n fond, pana in 2020, robotii vor deveni superiori oamenilor din punct de vedere fizic. 2025 va fi anul in care populatia robotilor o va depasi pe cea umana, in 2032 vor deveni mai buni si la capitolul inteligenta, iar in 2035 vor inlocui complet forta de munca.
Evans distinge si alte mari schimbari care vor aparea in urmatorii zece ani. |n primul rand, Cisco IBSG prezice faptul ca numarul dispozitivelor conectate la internet va depasi 50 de miliarde de unitati pana in 2020, ceea ce inseamna mai bine de sase dispozitive pentru fiecare locuitor al planetei. Nascut in 2008, conceptul “Internet of Things” este definit ca momentul cand mai multe dispozitive au fost conectate la internet decat numarul efectiv de oameni. Pasul urmator este valul “zetta”. Circa cinci exabytes de informatii insemna traficul total pe internet in 2008, echivalenul in memorie a un miliard de DVD-uri. Dupa numai trei ani, cantitatea de informatie a ajuns la 1,2 zettabytes, care se traduce in memorie cu postarile pe Twitter ale tuturor oamenilor de pe planeta pentru 100 de ani. Cea mai mare parte a traficului este cea video, analistii prognozand ca, pana in 2015, 90% din trafic sa provina tocmai din acest canal. Valul “zetta” va suprasolicita retelele existente si va necesita imbunatatirea arhitecturilor de retele, un motor de crestere important pentru companii care activeaza in sfera IT.
O a treia schimbare este intens vehiculatul “cloud”. O treime din traficul global de internet il vor reprezenta aplicatiile software “din nori”, accesibile fara licenta prin internet, o afacere de cateva zeci de miliarde de euro anual. Veniturile pe nisa “cloud” vor creste cu 20% anual, iar investitiile in cercetare ale companiilor vor depasi o mie de miliarde de dolari pana in 2014.
Folosind exemplul locuintei lui Dave Evans, viteza retelelor de internet a crescut de 170.000 de ori, fata de anul 1990. Evans are astazi in casa 38 de dispozitive conectate mereu la internet si o latime de banda de 50 Mbps. |n urmatorii zece ani, viteza va mai creste de alte trei milioane de ori.
-
Franks: BNR ar putea fi nevoita sa urce dobanzile pentru a combate efectele preturilor din energie
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar trebui sa ramana inclinata
catre inasprirea politicii monetare, desi inflatia ar trebui sa
scada dupa disparitia efectului majorarii TVA de la 19% la 24% in
iulie 2010, a aratat Franks. De asemenea, BNR ar trebui sa se
abtina de la reducerea rezervelor de valuta pe care bancile trebuie
sa le mentina, deoarece “nu ar fi o masura inteleapta in acest
moment”, a continuat oficialul FMI. “Semnalele preliminare pe care
le-am perceput privind inflatia din iulie par sa fie foarte bune,
asa ca presiunea s-a redus putin. Am recomanda cu toate acestea
bancii centrale sa ramana inclinata catre o politica restrictiva,
sa fie pregatita sa mearga in sus, si nu in jos, insa cheia este
ceea ce se va intampla in iulie si august”, a afirmat Franks. -
Franks: Romania poate accelera cresterea economica, dar cu reforme satisfacatoare si investtii solide
El s-a intalnit, sambata, la Palatul Victoria, cu premierul Emil
Boc, pentru o ultima discutie inaintea finalului actualei misiuni a
FMI, CE si BM la Bucuresti. “Impartasim parerea ca, in conditiile
continuarii reformelor si al progresului acestora in mod
satisfacator, impreuna cu imbunatatirea absorbtiei fondurilor
europene structurale, cu planuri de investitii solide, avem toate
motivele sa speram ca veti continua cu o crestere pozitiva si chiar
veti accelera cresterea in 2012”, i-a spus Franks premierului
Boc. -
Dacia, in scadere. Vanzarile companiei la nivel global au coborat cu 2,9% in primul trimestru
Duster-ul a avut insa performante bune in Europa, cu 70.788 de
unitati vandute si o cota de piata de 12,6%, ocupand locul al
doilea pe segmentul crossover, se arata in raportul grupului
francez. Pe de alta parte, vanzarile modelului Sandero au coborat
cu 52% la nivel global, la 46.075 unitati, cu un declin foarte
pronuntat pe piata franceza, cauzat de incheierea programului
guvernamental de bonusuri pentru renuntarea la un automobil
invechit in favoarea unei masini noi, cu un consum eficient de
carburant. In aceste conditii, Dacia si-a mentinut cota de piata de
1,5% in Europa. Vanzarile Dacia in Europa au scazut cu 3,7% in
primul semestru, la 126.918 autovehicule, in timp ce declinul de pe
piata franceza a fost de 21,6%, la 50.413 unitati. In regiunea
Euromed (Europa de Est, Turcia si Africa de Nord), vanzarile Dacia
au stagnat, la peste 47.000 de unitati. -
Piata auto a scazut in primul semestru cu aproape 15%
Livrarile de autoturisme la sase luni s-au redus cu 18,3% fata
de primul semestru al anului trecut, de la 52.911 de unitati la
43.233 unitati. In schimb, in iunie fata de luna anterioara
vanzarile au crescut cu 6,9%, la 10.341 de unitati. Totodata, in
luna iunie piata totala a avansat cu 3,3% fata de luna mai, la
11.732 de autovehicule. Potrivit APIA, cauzele care au dus la
declinul pietei sunt lansarea cu intarziere a programului Rabla
(martie fata de februarie in 2010), mentinerea nedeductibilitatii
TVA la achizitia autoturismelor de catre persoanele juridice, dar
si lipsa resurselor financiare ale majoritatii populatiei. Piata
vehiculelor comerciale a avansat in perioada analizata cu 14,2%, la
6.618 unitati, iar in iunie fata de mai a scazut cu aproape 18%, la
1.308 unitati. -
Primii vestitori ai iesirii din recesiune – transportatorii
Numarul firmelor de transport de pe piata locala a crescut cu
aproape 30% in primele sase luni ale acestui an, la un total de
peste 32.800, arata datele Autoritatii Rutiere Romane. Mai mult, in
acelasi interval raportat la 2010, numarul camioanelor de transport
a crescut de la 100.700 in 2010, la aproape 114.300. Aceasta este
prima crestere raportata de ARR in ultimii trei ani si totodata cea
mai puternica din ultima perioada.Cresterea vine in primul rand din zona <omul si camionul>,
in timp ce la nivelul firmelor mari nu a existat o crestere
semnificativa a flotei. Mai mult, cresterea indicata de ARR este
surprinzatoare si sunt sanse sa se fi luat in calcul si licentele
de transport care nu sunt utilizate sau cate firme de transport
fara niciun camion exista”, incearca o explicatie Radu Dinescu,
secretar general al UNTRR. Potrivit acestuia, la nivel national
sunt multe firme de transport cu un singur camion, iar numai 40 de
firme au flote de peste 100 de camioane. “Daca ne uitam la vanzari,
anul trecut s-au vandut putine camioane noi, mai putine decat cele
second-hand, iar flotele jucatorilor mari din transporturi cresc,
dar cresc incet”, sunliniaza Radu Dinescu.
Cu toate ca economia este departe de boomul din 2007, cererea in
piata a intrat din nou pe un curs ascendent, dupa o perioada in
care mii de firme de transport au dat faliment si majoritatea au
returnat la firmele de leasing camioane pe care fie nu le mai
puteau achita, fie nu mai aveau ce transporta.“Numarul de clienti, atat la nivelul edy International
Spedition, cat si la edy Logistics a crescut in prima jumatate a
lui 2011 fata de anul trecut, cea mai mare parte a clientilor
venind anul acesta din industria bunurilor de consum, atat din
Romania, cat si din UE”, a spus Mircea Darabant, administratorul
edy Group, companie controlata de omul de afaceri Alin Popa. In
prezent, in topul celor mai mari clienti ai edy International
Spedition si edy Logistics sunt Draexlmaier, Ursus, IKEA,
Coca-Cola, Pernod Ricard, Continental Automotive, Leoni si Minimax
Discount. In ceea ce priveste businessul edy, “prima jumatate a
acestui an a adus o crestere de doua cifre a veniturilor, care
speram sa continue pe parcursul intregului an”, a spus Mircea
Darabant. Anul trecut, cifra de afaceri a edy Group a crescut cu
11% la 535 milioane de lei (127 milioane de euro). Din aceasta
suma, 66 milioane de euro reprezinta cifra de afaceri a edy
International Spedition, diferenta fiind reprezentata de celelalte
divizii ale grupului.
“In prima jumatate a acestui an am remarcat o usoara revenire a
pietei de transport rutier de marfa, dar acest lucru s-a datorat
cresterii volumelor in spatiul comunitar, mai ales in partea de est
a Europei. Edy Group a redirectionat o mare parte din flota in
spatiul intracomunitar, acolo unde este piata, unde tarifele
acopera costurile si permit dezvoltarea grupului”, explica
Darabant. Administratorul companiei a subliniat ca in Romania a
ramas in continuare problema pretului, deoarece valoarea acestor
servicii nu a fost protejata de la inceputul crizei, iar preturile
pe care le cer clientii sunt de multe ori sub costurile
companiei.Problema legata de costuri nu este invocata numai de cel mai
mare jucator din piata transporturilor rutiere, ci de majoritatea
companiilor din acest sector. Ion Lazar, cel care controleaza firma
de transport International Lazar, spunea inca din primul trimestru
al acestui an ca intentioneaza sa se extinda si pe alte piete,
nemaiavand rabdare sa astepte revenirea economiei romanesti.