BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Editie limitata Pepsi-Cola, ca pe vremea anilor ’70-’80

    Campania care insoteste aceasta editie, “Pepsi-Cola. Si ieri. Si
    azi” face apel la amintirile celor care isi mai amintesc de sticla
    de bautura racoritoare care insotea prajitura de la cofetaria din
    colt. Campania se desfasoara in variate medii de comunicare – de la
    TV la presa, online si retele sociale, iar vizualurile sunt
    fotografii reale realizate in perioada amintita.

  • Marketing cu stafii pentru casele memoriale ale scriitorilor

    Au aparut oferte inspirate de popularitatea de care se bucura
    emisiunile de tip reality show cu fantome, adresate vizitatorilor
    unor case memoriale ca aceea a scriitoarei Edith Wharton sau a lui
    Mark Twain si care pana acum par sa fi fost o idee buna.

    La Mount, fosta resedinta a lui Edith Wharton, o casa inconjurata
    de padure si gradini atent intretinute situata in Lenox,
    Massachusetts, vizitatorii sunt delectati cu povesti despre stafii
    care bantuie si tipa in timpul noptii, iar in program e prevazuta
    si o oprire nocturna la cimitirul de animale unde sunt ingropati
    cainii scriitoarei.

    La randul sau, muzeul din Hartford, Connecticut, amenajat in casa
    unde Mark Twain a scris “Tom Sawyer” si “Huckleberry Finn” si aflat
    in pragul inchiderii cu trei ani in urma din cauza datoriilor, le
    ofera acum vizitatorilor un tur al proprietatii in care li se
    prezinta povesti cu fantome, pe langa informatiile istorice si
    literare de rigoare.

  • Cand magazinul alege cumparaturile in locul clientilor

    Ultima moda in materie de magazine online o reprezinta site-uri
    ca JewelMint, Send the Trend, ShoeDazzle, JustFabulous ori Sole
    Society, care le ofera utilizatorilor o gama restransa de produse
    ca bijuterii, accesorii sau incaltaminte.

    Modelul dupa care functioneaza este simplu: produsele sunt, de
    regula, fie create, fie alese de o celebritate. Persoanele care
    doresc sa cumpere ceva se inregistreaza pe site, completeaza un
    chestionar cu preferinte in materie de moda si alte detalii si
    platesc o taxa lunara. In fiecare luna, site-ul le propune, pe baza
    raspunsurilor la chestionare si a unor algoritmi de soft, cateva
    produse considerate a fi adecvate stilului lor, din care pot alege
    unul sau nu, iar taxa necheltuita poate fi utilizata pentru
    achizitii ulterioare.

    Motivul aparitiei unui astfel de model de magazin este usurarea
    alegerii internautului, care a ajuns ca atunci cand cauta ceva de
    cumparat online sa fie confruntat cu atatea optiuni, incat nu mai
    stie spre care sa se indrepte.

    Investitorii par si ei increzatori in viitorul magazinelor de acest
    tip, daca ne uitam la milioanele de dolari primite ca finantare de
    Send the Trend, ShoeDazzle sau BeachMint, operatorul JewelMint care
    are in plan lansarea unui nou site, StyleMint.

    In ciuda criticilor din partea celor ce nu cred ca e chiar asa usor
    sa determini ceva ca stilul personal al fiecaruia, aceste site-uri
    se recomanda cu avantajul ca strategia lor elimina riscul
    acumularii de stocuri, iar in timp magazinele ajung sa anticipeze
    ceea ce vor cumpara clientii, pe baza interactiunii cu ei luna de
    luna.

  • Reportaj: Acasa la Afrodita

    “Cipru este un fel de Republica Moldova a Greciei”, ma avertiza
    un prieten inainte de plecare. Dupa o vizita in Republica Moldova
    si una in Cipru, tin sa il contrazic. Acasa la Afrodita e cald si
    bine chiar si in luna martie. Mai mult, obiectivele turistice sunt
    la tot pasul, la fel ca si autostrazile. Singura asemanare cu
    Republica Moldova ar fi limba romana pe care o auzi la tot
    pasul.

    Desi harta o indica la capatul Europei, insula Cipru este la
    doar o ora si 45 de minute de zbor distanta de Romania. Cam de
    acelasi timp ai nevoie ca sa parcurgi distanta intre oricare dintre
    cele mai importante orase cu cel mai rapid mijloc de transport –
    masina -, pe care o poti inchiria inca din aeroport, cu circa 25-35
    de euro pe zi. Bineinteles, masina va avea volanul pe partea
    dreapta, fapt explicat de rolul pe care britanicii l-au jucat acolo
    unde grecii si turcii si-au disputat influenta zeci de ani la
    rand.

    Cuvantul “influenta” nu are insa forta necesara sa explice
    relatia dintre Turcia si Cipru. Insula a fost cucerita de turci in
    secolul al XVI-lea. A urmat apoi perioada cand Cipru s-a aflat sub
    administratie britanica. Statul si-a obtinut independenta in 1960.
    La mai putin de doua decenii mai tarziu, in 1974, Turcia invadeaza
    din nou Cipru si ocupa partea de nord a insulei. Nici in prezent,
    desi Cipru este membru al Uniunii Europene si al zonei euro,
    situatia nu s-a schimbat.

    Inainte de a pleca in Cipru nu am cautat minutios pe internet
    pentru a face liste cu ce urma sa vizitez. Stiam ca la aeroport
    exista un birou de informare turistica unde iti sunt puse la
    dispozitie toate aceste informatii. Am gasit acolo o harta a
    insulei si una a orasului, plus o carte cu principalele regiuni si
    obiectivele lor turistice. Toate gratuit. Si in limba engleza.
    Ciudat sau nu, nu exista si in limba romana, desi numarul de romani
    din Cipru este mare, de 60.000, a doua minoritate dupa bulgari, la
    o populatie totala de 800.000 de oameni.

    Romanii sunt insa aici pentru munca. Cele mai multe posturi de
    vanzatoare, soferi sau electricieni sunt ocupate de romani. In
    Larnaca, in prima seara la restaurant, doi dintre chelneri erau
    romani. A doua seara in Paphos, la fel. A fost aproape ciudat cand
    in a treia seara ne-au servit persoane de alta nationalitate.
    Totusi, in niciun moment nu a aparut o dificultate de comunicare,
    nici la restaurant si nici oriunde altundeva, pentru ca in Cipru
    absolut toata lumea vorbeste engleza. Absolut normal, de altfel,
    pentru o tara atat de turistica precum Cipru, dat fiind ca numarul
    celor care vin sa viziteze insula unde s-a nascut Afrodita
    depaseste de circa trei ori populatia.

    Nicosia, capitala statului, este impartita in doua. Un gard de
    sarma desparte cele doua parti ale orasului: partea turceasca de
    partea europeana. Pe la posturile de control se poate face
    trecerea, cu buletinul. Curiozitatea nu m-a impins “dincolo”, poate
    si pentru ca descrierile nu erau atragatoare. “Partea cealalta este
    saraca, pare parasita. Singurele care ii dau viata sunt cazinourile
    intalnite la tot pasul”, ne-a spus o cipriota. “Iti dai seama
    imediat ca ai trecut dincolo. Cladirile ingrijite din partea
    cipriota nu le gasesti in partea turca”, spune un turist care a
    trecut “bariera”.

  • Cand managerii romani se apuca de scris carti

    La inceputul saptamanii trecute, Marius Ghenea si-a facut oficial intrarea in lumea autorilor de carti. Antreprenorul in serie si investitorul in afaceri aflate la inceput este la prima astfel de experienta. “Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri”, cum se numeste cartea sa, a vazut in cele din urma lumina tiparului si va fi de acum gasita atat in librarii, cat si pe internet, domeniu in care sunt derulate astazi cele mai multe dintre afacerile lui Ghenea.

    In esenta, volumul este dedicat antreprenorilor si se vrea a fi o lectura educativa. “Fiecare capitol poate oferi informatii utile oricarui antreprenor sau tanar care se gandeste sa porneasca pe acest drum, pentru ca parcurge tot demersul antreprenorial de la A la Z”, sustine omul de afaceri. Structura cartii porneste cu o introducere de istorie antreprenoriala, primul capitol se ocupa cu drumul de la idee la oportunitate de afaceri reala si apoi de structurarea planului de afaceri, urmatorul capitol discuta diversele surse de finantare si apoi este pus in discutie managementul cresterii si finalul afacerii prin exit sau strategii de succesiune. Iar in ultima parte sunt cateva capitole dedicate miturilor si stereotipurilor despre antreprenori, dar si celor mai mari greseli pe care le pot face acestia.

    Managerii romani si cartile lor (GALERIE FOTO)

    Pentru Ghenea, sa scrie o carte a fost o experienta destul de dificila, pentru ca a facut-o in putinul timp liber ramas dupa munca. “Mi s-a intamplat de multe ori sa stau cu ‘foaia alba’ in fata, adica ecranul alb al calculatorului si sa nu gasesc cuvintele cele mai potrivite sau sa scriu ceva si apoi sa sterg totul si s-o iau de la capat”, povesteste el, sugerandu-le oamenilor de afaceri care se gandesc sa scrie o carte ca ar trebui in primul rand sa se asigure ca au suficient timp la dispozitie.

    Ghenea a inceput de fapt cartea in urma cu doi ani, in aceeasi perioada cand a debutat ca profesor de antreprenoriat la programul Executive MBA al CEU Business School. A trebuit sa alcatuiasca o programa pentru curs care sa nu tina cont doar de considerentele teoretice, ci si de realitatile antreprenoriale din Romania. “Asa mi-a venit pentru prima data ideea sa scriu o carte, drept suport de curs”, povesteste el.

    A avut insa o experienta vasta pe care si-a putut baza volumul. A inceput el insusi ca antreprenor in 1994, cand infiinta compania de retail de computere si IT Flamingo impreuna cu doi colegi de facultate. A condus afacerea timp de opt ani, a vandut participatia si a preluat conducerea lantului de retail de electronice si electrocasnice Flanco, pozitie ocupata timp de trei ani, dupa care se implica in propriile afaceri din domeniul online. Prin compania Fit Distribution, Ghenea a pornit magazinul online de electronice si IT PCFun.ro si promoveaza investitii in proiecte de tip business angel, implicandu-se si in varii cursuri de antreprenoriat. “Am constatat ca, mai ales in Romania, este o nevoie extraordinara de educatie antreprenoriala, iar o carte scrisa de un antreprenor roman in serie si profesor de antreprenoriat, ca un manual de instructiuni, poate fi un element in cresterea acestei educatii”, sustine Ghenea.

    Tot experienta antreprenoriala a motivat-o si pe Mihaela Nicola sa se apuce de scris. Este doamna “pe tocuri” sau doamna “cu manusi”, care stie tot ce misca in lumea publicitatii. Intr-o descriere mai explicita, Mihaela Nicola, seful The Group, este una dintre cele mai puternice prezente din industria comunicarii din Romania. De la carma companiei pe care a fondat-o impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, Nicola a ajuns sa cunoasca lumea publicitatii ca pe propriul buzunar. Din acest motiv a si predat pentru o perioada la Facultatea de Comunicare, profesoratul fiind, de altfel, o etapa la care ajung multi dintre profesionistii cu experienta si cu rabdarea necesara de a le preda tinerilor. Se intampla cu mai bine de zece ani in urma, cand piata de publicitate inca nu era atat de bine segmentata, iar specialistii si mai ales teoreticienii invatau si ei, tot din mers, care sunt secretele si specificitatile industriei.

  • “Numerati” sau cine va conduce lumea in era Google

    In anii ’90, chiar si aceia care percepeau calculatoarele ca pe
    niste OZN-uri au sfarsit prin a-si lua un computer, renuntand,
    datorita lui, la masina de scris, apoi la picup, la videoplayer si
    asa mai departe. Ulterior au aparut telefoanele mobile. Cu ele si
    cu PC-ul, am inceput sa impartasim informatii, facute din cuvinte
    sau imagini, cu toata lumea.

    Care sunt consecintele nevazute ale acestei nevoi de comunicare
    fara frontiere? Ne spune insusi Baker: “Aceia dintre noi care
    folosim telefoane mobile, laptopturi si carti de credit ne ingrosam
    zilnic dosarele digitale prin simplul faptul ca traim. Bunaoara eu.
    Chiar in dimineata asta, in timp ce scriu, Verizon, compania mea de
    telefonie mobila din New Jersey, ma poate localiza cu o precizie de
    cativa metri. Visa poate depune marturie ca am suficienta cafeina
    la bord, probabil pentru a inlatura efectele vinului portughez pe
    care l-am cumparat aseara, la ora 8,19….”

    Spre a ajunge la astfel de detalii in legatura cu activitatile
    fiecaruia dintre cetatenii sai, Germania de Est trebuia sa
    inregimenteze zeci de mii de spioni. Astazi e nevoie doar de o mana
    de Numerati ca sa colectioneze, sa claseze si sa interpreteze
    darele nesfsrsite de informatii pe care le lasam in urma noastra.
    Numai intr-o luna, Yahoo! si Google colecteaza sute de miliarde de
    fragmente de date despre utilizatorii sai. Cine se uita prin aceste
    date si ce face cu ele? Cum ni se stabileste portretul de
    “cumparator”, de “alegator”, de “pacient” sau de “iubit”? Asta se
    straduieste sa afle Stephen Baker in aceasta investigatie cu
    dezvaluiri pe cat de neasteptate, pe atat de nelinistitoare.

    Stephen Baker – “Numerati”, Editura Publica, 2011

  • Cum face Steaua bani din culorile ros-albastre. Se vand berea, cola si sampania?

    Un suporter pasionat are toate sansele sa-si usureze zdravan
    cardul sau portofelul daca intra intr-un magazin de prezentare al
    echipei de fotbal preferate. Slabiciune care se vede cu ochiul
    liber in bugetele cluburilor. Cele cinci echipe din UEFA care au
    inregistrat anul trecut cele mai mari incasari – Real Madrid, FC
    Barcelona, Manchester United, Bayern München si Arsenal –
    realizeaza cam jumatate din cifrele de afaceri din contracte de
    publicitate, sponsorizari si valorificarea imaginii comerciale a
    cluburilor. Altfel spus, sute de milioane de euro sunt cheltuiti in
    fiecare an pe tot felul de produse branduite in culorile echipelor
    de fotbal – de la tricouri, calendare, suveniruri si pana la
    magneti de frigider. Practica nu este straina nici cluburilor
    romanesti de fotbal, dar Steaua este prima echipa care a scos pe
    piata si bunuri de larg consum.


    Unul din principalele avantaje ale berii, vinului si ciocolatei
    Steaua – fata de celelalte produse vandute sub aceeasi umbrela –
    este ca si-au gasit loc in hipermarketuri si supermarketuri. In
    total, “vizam 12.500 de puncte de vanzare din toata tara”, spune
    directorul de marketing al clubului Steaua, Bobby Durbac, care
    precizeaza ca doreste ca produsele sa se gaseasca deopotriva in
    comertul modern, cat si in cel traditional. Berea si vinul Steaua
    se vand deja in Cora, Gmarket si Auchan (fiind in curs de listare
    si in alte retele) si in 4.000 de magazine traditionale. Cati
    clienti si-ar putea gasi aceste produse? Numarul stelistilor
    ajunge, conform estimarilor lui Durbac, la 3,5-4 milioane, in
    conditiile in care 44% din totalul suporterilor din Romania sunt
    fani ai echipei din Ghencea, conform unui sondaj realizat de
    Institutul National de Statistica. Cum berea si vinul Steaua,
    ciocolata si vinul spumant cu acelasi nume au iesit pe rafturi doar
    de cateva luni si nici nu au fost acoperite inca toate punctele de
    vanzare, nu sunt disponibile cifre graitoare referitoare la
    vanzari. In decembrie s-au vandut peste 100.000 de doze de bere
    Steaua si 214 sticle de vin spumant din cele 300 in editie
    limitata.

    “Cu siguranta vor urma si alte astfel de produse anul acesta”,
    spune Durbac, fara a oferi detalii suplimentare. De curand, clubul
    a anuntat lansarea, in luna aprilie, in parteneriat cu Raiffeisen
    Bank, a unui card de debit pentru suporteri. 0,5% din tranzactiile
    la comercianti cu acest tip de card vor fi donate de banca catre
    Centrul de Copii si Juniori din cadrul clubului sportiv
    Steaua.Valorificarea imaginii clubului a capatat o importanta tot
    mai mare in strategia Stelei, dovada si ca in urma cu trei ani
    clubul avea un singur magazin de prezentare la stadion si unul
    online. De la inceputul anului trecut a mai fost deschis un spatiu
    in magazinul Unirea din Capitala, in urma unei investitii de 80.000
    de euro, “care pana la finalul anului s-a si amortizat”, precizeaza
    Durbac. In plus, suporterii pot comanda acum produsele si
    telefonic, iar clubul are si o retea de 20 de magazine
    partenere.

    Tricourile, fularele si canile sunt cele mai cautate de
    suporteri, vanzarile din sezonul 2009-2010 fiind cu 22% mai mari
    decat in cel anterior. In 2008-2009 vanzarile de produse branduite
    ale clubului au fost in crestere cu 54%, insa Durbac precizeaza ca
    evolutia acestor cifre se leaga strans de “conditiile
    macroeconomice si, in egala masura, de performantele clubului”.
    Astfel incat, desi miza pentru acest an este mentinerea nivelului
    de vanzari la un nivel similar cu cel de anul trecut, insa cifrele
    ar putea fi mai mari, “in cazul in care echipa castiga un trofeu”,
    spune reprezentantul clubului.

  • Ce face un designer de branduri: profit pe timp de criza

    Anul trecut, Zuzu a schimbat fulgii de pe cutiile de lapte cu
    desene florale, Magura a aparut cu un ambalaj nou si un mesaj
    “numai lapte si miere”, iar fabrica de paine Titan a lansat painea
    toast HapiHap, primul produs lansat vreodata cu atata fast de
    veteranul jucator de pe piata de panificatie. Acestea au fost o
    parte dintre proiectele care in 2010 au facut sa se vorbeasca
    destul de mult despre Beatrice Danis si BrandTailors, agentia de
    strategie si consultanta de brand pe care a fondat-o in 2004. Raul
    Ciurtin, seful Albalact, a dat atunci o jumatate de milion de euro
    pe mana echipei condusa de Danis pentru a recrea marca de lactate
    Zuzu si circa 200.000 de euro pentru lansarea cascavalului
    Raraul.

    In aceste conditii, pentru BrandTailors nu anii dinainte de
    criza au adus cea mai mare crestere a castigurilor, ci 2010, cand
    cele 20 de proiecte derulate i-au adus o marire a cifrei de afaceri
    de 48% fata de 2009 si de 25% fata de 2008, an vazut ca un reper
    pentru industria de consultanta de brand si de comunicare in
    general. BrandTailors a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri
    de 762.000 de euro si un profit de circa 105.000 de euro.

    Cifrele pot parea mici si chiar si sunt daca le raportam la
    rezultatele marilor grupuri de comunicare, cele ce incorporeaza mai
    multe agentii si au un portofoliu complet de servicii, insa daca le
    raportam doar la piata de branding, a carei valoare nu depaseste
    patru milioane de euro, rezultatele se vad in alta lumina. Cifrele
    sunt si dincolo de estimarile initiale ale companiei conduse de
    Danis. Astfel, in vara lui 2010, managementul BrandTailors estima o
    majorare a cifrei de afaceri cu doar 15% fata de 2009, respectiv
    fata de 514.000 de euro. La momentul lansarii acestor previziuni,
    compania avea deja in derulare peste 20 de proiecte. “Convingerea
    mea a fost de la bun inceput ca vom creste in 2010, date fiind
    proiectele pe care le-am derulat alaturi de clientii nostri
    traditionali si mai ales cele castigate in urma unor licitatii,
    insa rezultatele de la sfarsit de an au fost peste asteptari”,
    spune Beatrice Danis, managing partner la BrandTailors.

    Tot in 2010 a avut loc si un proces important de restructurare a
    agentiei, in urma caruia o parte dintre angajatii vechi au fost
    nevoiti sa-si gaseasca un alt loc de munca, in locul lor au venit
    alti oameni, iar noua echipa a fost impartita in doua divizii de
    business – branding de produs si branding de servicii. In momentul
    de fata, dincolo de finalizarea a 15 proiecte incepute in 2010 si
    munca pentru cei doi clienti noi atrasi in 2011, Danis are in plan
    schimbari importante in structura companiei. In primul rand, vrea
    sa descentralizeze functia decizionala pentru activitatea de baza a
    agentiei, si anume consultanta de brand. Pe scurt, Danis si-a
    propus sa creeze o noua echipa manageriala, in care rolul ei
    personal sa fie mai degraba strategic, iar responsabilitatea
    deciziilor curente sa fie plasata altcuiva. “Procesul de schimbare
    va incepe in primavara si se va finaliza, cel mai probabil, la
    sfarsitul anului 2012, moment in care preconizez ca BrandTailors va
    mai avea doi noi parteneri”, spune Danis.


    Evolutia numarului de clienti noi din portofoliu si
    complexitatea proiectelor o determina si sa extinda serviciile
    agentiei. Astfel, la sfarsitul anului va fi lansata o noua divizie,
    care ofera consultanta si design de brand si branding digital.
    Momentul este mai potrivit decat oricand, avand in vedere ca
    proiectele de comunicare in mediul online s-au inmultit, iar
    companiile nu se mai tem sa investeasca intr-un mediu care, pana la
    venirea crizei, parea mai degraba obscur si incapabil sa ofere
    suficienta notorietate. Acestei divizii i se va adauga, tot la
    sfarsitul anului, un pilon de comunicare corporatista, care va avea
    rolul de a continua, practic, campania propriu-zisa de
    branding.

    Felul cum se dezvolta agentia acum ar putea fi un semnal ca
    Danis se indreapta catre o agentie de tip full service, formula
    care in genere aduce mai multi bani si mai multi clienti. Sefa de
    la BrandTailors spune insa ca este putin probabil sa se ajunga atat
    de departe si ca mai degraba se va specializa pe diferite nise ale
    consultantei de brand. In 2009, piata de branding a scazut cu 20%
    fata de 2008, pana la circa 3,5 milioane de euro, iar pentru 2010
    rezultatele se situeaza in jurul aceluiasi nivel. Nici pentru 2011
    nu sunt preconizate cresteri exponentiale, asa ca jucatorii, in
    special primii trei (Brandient, BrandTailors si Grapefruit) trebuie
    sa fie maleabili si capabili sa ofere servicii cat mai complexe.
    “Desigur ca mi-as dori sa crestem in continuare intr-un ritm
    natural, dar pentru cat de tragica este reactia din piata in acest
    moment, legata de onorariile pe care sunt dispusi clientii sa le
    plateasca, m-ar bucura chiar si sa ne situam la nivelul din 2010”,
    adauga Beatrice Danis.

    Daca anul trecut cresterea a venit de pe urma numarului de
    proiecte contractate, Danis spera ca anul acesta motorul va fi
    altul – poate mai putine proiecte, dar mai bine platite. Acesta
    este, de fapt, momentul asteptat fara exceptie, de mai bine doi ani
    de zile, de toti cei cu afaceri in industria comunicarii, fie ca e
    vorba de marile grupuri afiliate la retelele internationale sau
    despre jucatorii independenti.

  • Cat a castigat Cocor din publicitatea stradala

    33,27 milioane de masini au trecut in 2010 pe sase dintre cele
    opt benzi ale bulevardului I.C. Bratianu din Bucuresti si au vazut
    reclamele de pe uriasele panouri cu LED de pe fatada Cocor Channel.
    Luna trecuta, potrivit Brigadei Rutiere a Politiei Capitalei,
    traficul din aceeasi zona a fost de 2,63 milioane de masini. Cu un
    asemenea vad, spatiile publicitare de pe magazinul Cocor s-au
    vandut la preturi peste media pietei, care au adus centrului
    comercial incasari din publicitatea outdoor de 1,7 milioane de
    euro.

    Cifra este impresionanta, daca o raportam la valoarea totala a
    pietei, estimata la circa 35 de milioane de euro pentru 2010.
    Practic, anul trecut, Cocor Media Channel a atras 5% din totalul
    investitiilor in publicitatea outdoor la scara nationala.
    Interesant este ca ecranele impresionante de pe fatada Cocor au
    reusit sa atraga anumite categorii de clienti care pana acum nu
    intrau in categoria investitorilor traditionali in publicitate
    outdoor, precum companii din retail sau din industria bunurilor de
    larg consum, compensand astfel reducerea brusca a bugetelor
    clientilor clasici – companiile auto si dezvoltatorii
    imobiliari.


    “Cresterea de 30% a vanzarilor indica o tendinta favorabila
    outdoorului digital, in conditiile in care acest segment a scazut
    cu peste 15%. Ne-am adaptat la criza oferind si pachete cu
    frecventa redusa. In luna decembrie am inregistrat si recordul de
    vanzari de 400.000 euro, ceea ce sustine potentialul in crestere al
    media-fatadei”, spune Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor SA.

    Pe langa datele oficiale de trafic, reprezentantii Cocor au
    masurat si timpul de stationare in fata ecranelor, care este intre
    45 de secunde si patru minute. In acelasi timp, expunerea
    participantilor din trafic la mesajele afisate pe fatada media este
    intre doua si sapte ori pe saptamana.

    Cocor Media Channel este compus din 3.300 de metri patrati de
    iluminatii si ecrane cu LED si a fost lansat in decembrie 2008, in
    urma unei investitii de 2,6 milioane de euro, fiind pana acum cea
    mai mare investitie a magazinului Cocor in componenta
    high-tech.

  • Scenariul Ministerului Turismului despre ce cred presupusii turisti straini veniti in Romania

    Brosura, care are in antet sigla Guvernului si a MDRT, are 36 de
    pagini, iar pe prima coperta apare simbolul brandului national de
    turism al Romaniei, cu celebra frunza. In prima parte a
    documentului este prezentat brandul – pozitionare, platforma de
    comunicare, strategia de brand -, iar partea a doua cuprinde,
    printre altele, “identitatea vizuala”, sloganul brandului si
    exemple de utilizare.

    “Manualul este destinat tuturor partilor interesate de brandul
    turistic al Romaniei”, se arata pe prima pagina a brosurii. La
    capitolul “Experiente de calatorie in Romania”, documentul da
    cateva exemple de posibile mesaje cuprinse in carti postale trimise
    de prezumtivi turisti straini – Richie si gasca nebuna
    (“Mastertrekker” Reiner, “Exploratorul” Armin & “Indiana”
    Georg), Randy si Moruwenna, Sylvie – impresionati de vizita lor in
    Romania. Iata un exemplu de mesaj inclus in manualul de brand
    turistic national: “De-abia astept sa ajung in Muntii Apuseni si sa
    vad pesterile…cu ceva noroc vom vedea si un urs brun. Nu foarte
    de aproape, sper!”


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info