Livrarile de autoturisme la sase luni s-au redus cu 18,3% fata
de primul semestru al anului trecut, de la 52.911 de unitati la
43.233 unitati. In schimb, in iunie fata de luna anterioara
vanzarile au crescut cu 6,9%, la 10.341 de unitati. Totodata, in
luna iunie piata totala a avansat cu 3,3% fata de luna mai, la
11.732 de autovehicule. Potrivit APIA, cauzele care au dus la
declinul pietei sunt lansarea cu intarziere a programului Rabla
(martie fata de februarie in 2010), mentinerea nedeductibilitatii
TVA la achizitia autoturismelor de catre persoanele juridice, dar
si lipsa resurselor financiare ale majoritatii populatiei. Piata
vehiculelor comerciale a avansat in perioada analizata cu 14,2%, la
6.618 unitati, iar in iunie fata de mai a scazut cu aproape 18%, la
1.308 unitati.
Tag: evolutie
-
Piata auto a scazut in primul semestru cu aproape 15%
-
Primii vestitori ai iesirii din recesiune – transportatorii
Numarul firmelor de transport de pe piata locala a crescut cu
aproape 30% in primele sase luni ale acestui an, la un total de
peste 32.800, arata datele Autoritatii Rutiere Romane. Mai mult, in
acelasi interval raportat la 2010, numarul camioanelor de transport
a crescut de la 100.700 in 2010, la aproape 114.300. Aceasta este
prima crestere raportata de ARR in ultimii trei ani si totodata cea
mai puternica din ultima perioada.Cresterea vine in primul rand din zona <omul si camionul>,
in timp ce la nivelul firmelor mari nu a existat o crestere
semnificativa a flotei. Mai mult, cresterea indicata de ARR este
surprinzatoare si sunt sanse sa se fi luat in calcul si licentele
de transport care nu sunt utilizate sau cate firme de transport
fara niciun camion exista”, incearca o explicatie Radu Dinescu,
secretar general al UNTRR. Potrivit acestuia, la nivel national
sunt multe firme de transport cu un singur camion, iar numai 40 de
firme au flote de peste 100 de camioane. “Daca ne uitam la vanzari,
anul trecut s-au vandut putine camioane noi, mai putine decat cele
second-hand, iar flotele jucatorilor mari din transporturi cresc,
dar cresc incet”, sunliniaza Radu Dinescu.
Cu toate ca economia este departe de boomul din 2007, cererea in
piata a intrat din nou pe un curs ascendent, dupa o perioada in
care mii de firme de transport au dat faliment si majoritatea au
returnat la firmele de leasing camioane pe care fie nu le mai
puteau achita, fie nu mai aveau ce transporta.“Numarul de clienti, atat la nivelul edy International
Spedition, cat si la edy Logistics a crescut in prima jumatate a
lui 2011 fata de anul trecut, cea mai mare parte a clientilor
venind anul acesta din industria bunurilor de consum, atat din
Romania, cat si din UE”, a spus Mircea Darabant, administratorul
edy Group, companie controlata de omul de afaceri Alin Popa. In
prezent, in topul celor mai mari clienti ai edy International
Spedition si edy Logistics sunt Draexlmaier, Ursus, IKEA,
Coca-Cola, Pernod Ricard, Continental Automotive, Leoni si Minimax
Discount. In ceea ce priveste businessul edy, “prima jumatate a
acestui an a adus o crestere de doua cifre a veniturilor, care
speram sa continue pe parcursul intregului an”, a spus Mircea
Darabant. Anul trecut, cifra de afaceri a edy Group a crescut cu
11% la 535 milioane de lei (127 milioane de euro). Din aceasta
suma, 66 milioane de euro reprezinta cifra de afaceri a edy
International Spedition, diferenta fiind reprezentata de celelalte
divizii ale grupului.
“In prima jumatate a acestui an am remarcat o usoara revenire a
pietei de transport rutier de marfa, dar acest lucru s-a datorat
cresterii volumelor in spatiul comunitar, mai ales in partea de est
a Europei. Edy Group a redirectionat o mare parte din flota in
spatiul intracomunitar, acolo unde este piata, unde tarifele
acopera costurile si permit dezvoltarea grupului”, explica
Darabant. Administratorul companiei a subliniat ca in Romania a
ramas in continuare problema pretului, deoarece valoarea acestor
servicii nu a fost protejata de la inceputul crizei, iar preturile
pe care le cer clientii sunt de multe ori sub costurile
companiei.Problema legata de costuri nu este invocata numai de cel mai
mare jucator din piata transporturilor rutiere, ci de majoritatea
companiilor din acest sector. Ion Lazar, cel care controleaza firma
de transport International Lazar, spunea inca din primul trimestru
al acestui an ca intentioneaza sa se extinda si pe alte piete,
nemaiavand rabdare sa astepte revenirea economiei romanesti. -
Asteptarile romanilor privind economia s-au imbunatatit fata de 2010, dar raman pesimiste
Studiul GfK probeaza climatul de consum din Europa, evaluand
asteptarile privind starea economica, preturile si veniturile,
precum si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din
Romania, Austria, Bulgaria, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea
Britanie, Polonia, Cehia si Spania, tari care insumeaza circa 80%
din populatia totala a UE, se arata intr-un comunicat al companiei.
“Starea de spirit a consumatorilor din multe tari ale Uniunii
Europene a inregistrat, pentru prima data de la declansarea crizei
economice si financiare, o imbunatatire, in ciuda nesigurantei
create de discutiile privind pachetul de salvare a Greciei (…) Se
pare ca recesiunea din Europa a trecut de faza critica, si ca, in
majoritatea tarilor europene, economia incepe sa isi revina”, se
spune in comunicat. -
Veniturile si cheltuielile populatiei din primele trei luni au ramas la fel ca in trimestrul anterior
In trimestrul anterior, veniturile totale medii lunare au fost
de 2.308 lei, iar cheltuielile medii lunare de 2.114 lei. Potrivit
rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in primele trei luni
ale acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in
termeni nominali, 2.318 lei pe gospodarie si 804 lei pe persoana.
Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.867 lei lunar pe
gospodarie (648 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 450
lei lunar pe gospodarie (156 lei pe persoana). Salariile si
celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa
de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor). -
Actiunile Apple au avut in primul semestru cea mai slaba evolutie din ultimii trei ani
Apple a inregistrat un declin de 8% al titlurilor, de la un
maxim record de 363,13 dolari pe unitate atins pe 16 februarie.
Titlurile Apple nu au mai avut performante atat de slabe in primele
sase luni ale unui an dupa cele din 2008, cand piata de capital a
fost afectata de cea mai grava recesiune dupa Marea Depresiune.
Investitorii, ingrijorati deja de problemele de sanatate ale
directorului general Steve Jobs, aflat in concediu medical, sunt
preocupati de evolutia actiunilor ca urmare a cresterii Google pe
piata smartphone. In plus, a trecut mai mult de un an de cand Apple
a lansat tableta iPad, iar viitoarea versiune a iPhone nu va fi
lansata decat in septembrie. -
Preturile alimentelor la nivel mondial vor creste in medie cu pana la 30% in urmatorul deceniu
Volatilitatea preturilor, care a afectat pietele agricole in
ultimii ani, va deveni ceva obisnuit, din cauza productiei mai
reduse, a afirmat OCDE intr-un raport comun cu Organizatia pentru
Alimente si Agricultura a ONU. Schimbarile climatice, care vor
cauza o variatie anuala mai mare a recoltelor, si declinul
rezervelor la nivel mondial vor face tot mai dificila asigurarea
alimentelor pentru pentru circa un miliard de persoane la nivel
mondial. “Cresterea lenta a cantitatii disponibile fata de cererea
ridicata subliniaza proiectia unor preturi mari si mai volatile
pentru produsele agricole”, se arata in raport. -
De ce poate fi 2011 ultimul an de declin pentru piata de publicitate din Romania
Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.
In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
cifrelor la rate card.
“Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
directorul general al Mercury 360.
Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
presedintele Publicis. -
Roubini: Economia mondiala ar putea fi amenintata de “o furtuna perfecta”
In opinia sa, exista una din trei sanse ca acesti factori sa se
combine si sa afecteze cresterea economica, din 2013, a afirmat
Roubini intr-un interviu acordat la Singapore, transmite Bloomberg.
Alte posibile urmari pot fi o crestere economica “anemica dar in
regula”, sau un scenariu optimist, in care expansiunea sa se
imbunatateasca. “Exista deja elemente de fragilitate. Toata lumea
avertizeaza ca datoriile publice si private sunt prea mari.
Problemele s-ar putea acutiza cel tarziu in 2013”, a spus Roubini,
profesor la Universitatea din New York. Economia mondiala este pusa
in pericol de somajul mare din SUA, cresterea preturilor petrolului
si alimentelor, majorarea dobanzilor in Asia si problemele
comerciale aparute dupa cutremurul din Japonia. De la inceputul
lunii mai, valoarea actiunilor la nivel mondial a scazut cu peste
3.300 miliarde de dolari, iar Roubini crede ca pietele financiare
ar putea, de la jumatatea anului viitor, sa se ingrijoreze in
privinta unei convergente a riscurilor, in 2013. -
Salariul mediu net a crescut cu 5 lei in aprilie
Inflatia din luna martie a continuat sa depaseasca asteptarile
analistilor, cand rata anuala s-a situat la 6,71%, in contextul
scumpirii cu peste 3% a fructelor si tutunului si tigarilor. “In
luna aprilie 2011, in majoritatea activitatilor din sectorul
economic, nivelul castigului salarial mediu net a fost in crestere
fata de luna martie 2011, ca urmare a acordarii de prime ocazionale
(prime de Paste), ajutoare banesti, sume din profitul net si din
alte fonduri (inclusiv tichete cadou pentru Paste) si realizarilor
de productii mai mari ori incasarilor mai mari functie de
contracte”, se arata intr-un comunicat al INS. Cel mai mare avans
al remuneratiilor, de 16,6%, a fost inregistrat in telecomunicatii
, urmat de cresteri intre 10% si 13% in productia si furnizarea de
energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat,
fabricarea altor mijloace de transport, transporturi pe apa. -
Lectia de eficientizare. Studiu de caz: Zentiva
e la pierderi de 680.000 de euro in 2009 la un profit net de
12,6 milioane de euro in 2010. Vanzari mai mari cu aproape
jumatate, adica 60,5 milioane de euro. Zentiva SA, fabrica de
medicamente de la Bucuresti detinuta de grupul sanofi-aventis, a
ajuns asadar sa schimbe semnul minus cu plus in mai putin de un an.
“Productia a crescut cu 20%, iar costurile s-au redus cu 40%.” Asa
explica de curand Dan Ivan, seful sanofi-aventis Romania, situatia
pozitiva din departamentul de productie, care reprezinta circa un
sfert din afacerile grupului in Romania. Potrivit rezultatelor
afisate la Bursa de Valori din Bucuresti, spune Ivan, de la o
profitabilitate de -2% la finele lui 2009, raportata la cifra de
afaceri, s-a ajuns la una de 30%: “Eforturile s-au impartit intre
segmentele industrial, care au putut mari productia, si cel
comercial, unde angajatii au stiut sa creeze cererea in piata”.Margareta Tanase, directorul de operatiuni industiale al
Zentiva, numeste taierea de costuri “eficientizare”. Mai exact,
reducerea costurilor de 40% a fost facuta prin analiza fiecarui
sector de fabricatie, apoi prin renegocierea tuturor contractelor
cu furnizorii de materiale si diverse servicii si prin
eficientizarea spatiului de productie, unde s-a demarat si un
program de reducere a consumului energetic. “Intr-o hala in care ai
aer conditionat si sistemul de purificare necesar in fabrica, daca
nu folosesti tot spatiul, e bine sa nu folosesti aerul si acolo
unde nu e nevoie”, adauga Dan Ivan.Reducerea de costuri a insemnat si concedieri. In 2010 84 de
angajati au fost disponibilizati dintr-un total de aproape 500 in
industrial. In total, grupul sanofi-aventis Zentiva are acum 800 de
angajati in Romania, 400 de lucratori in segmentul industrial si
alti 400 in cel comercial.Oficialii planuiesc ca operatiunea de eficientizare sa continue
si in 2011, productivitatea urmand sa creasca, reducerile de
costuri vor persista si ele, dar prin investitii. In fapt, Zentiva
va investi doua milioane de euro, adica un sfert din bugetul alocat
acestor cheltuieli, numai pentru echipamente mai performante si
pentru imbunatatirea celor existente. Achizitiile se vor a fi si un
sprijin pentru reluarea operatiunilor de export de medicamente dupa
o pauza de cinci ani. Pentru inceput, Zentiva va exporta cinci
produse catre piete din Europa de Vest, circa doua milioane de
unitati comerciale, urmand ca pana in 2015 sa ajunga la 65 de
milioane de unitati, fata de cele 50 pe care le fabrica acum.Taierile de costuri sunt justificate daca privim la cele mai
recente rezultate legate de evolutia pietei farmaceutice. Rata de
crestere de 2,8% comparativ cu trimestrul intai din 2011 arata ca
aprecierea de mai bine de 18% de la nivelul anului 2010 pare acum
greu de atins. De fapt, cresterea din primele trei luni e cea mai
mica din ultimii cinci ani, iar explicatiile sunt multiple. Un prim
motiv ar fi termenele de plata foarte lungi catre farmacii. Desi
oficial termenul de plata ajunge la 210 zile, in practica unele
datorii nu sunt achitate de catre stat nici macar dupa un an,
ajungandu-se astfel la credite comerciale sau financiare de
aproximativ 4,5 miliarde de lei, sustin oficialii Asociatiei
Producatorilor Internationali de Medicamente. Iar problema a fost
accentuata de practica neprimirii facturilor de la farmacisti.