Angajatii din sectorul public vor primi salarii mai mici cu 5%,
nasterea unui copil nu va mai fi “premiata” de stat, pensiile vor
fi inghetate, iar investitiile publice – reduse atat in 2010, cat
si in 2011. Acestea sunt masurile de austeritate pe care le-a
anuntat, ieri, premierul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Estimarile facute in functie de informatiile disponibile indica
o crestere a Produsului Intern Brut de 0,1%, in termeni
trimestriali, dupa sase trimestre consecutive de declin”, se arata
intr-un comunicat al institutiei.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
“Fiecare dintre sistemele bancare ale acestor state se confrunta
cu probleme de natura si intensitate diferite. Moody’s avertizeaza
ca riscurile de contaminare ar putea diminua aceste diferente si
aduce amenintari reale”, se arata intr-un comunicat al
agentiei.
In cazul Portugaliei si, intr-o mai mica masura, al Italiei,
problemele suverane pot contamina sistemul bancar prin intermediul
ingrijorarilor investitorilor referitoare la profilul de credit
suveran. In aceste tari, sistemele bancare au fost afectate mai
putin de caderea pietelor imobiliare si de expunerea la produse
financiare structurate.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
“Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
acum la adapost de efectele bolii grecesti.
Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
generalizat al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
dolari.
Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
(costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
incapacitate de plata).
“A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
spaniole”, a comentat
Jose Luis Carpatos, de la compania de cercetare
Serenitymarkets.com.
SE PREGATESTE ANGLIA?
Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
relatari publicate de
The Wall Street Journal, dar neconfirmate oficial. Deficitul
fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
publica este de 70% din PIB.
Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
revista italiana
Panorama. Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.
“Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
afecteaza moneda euro”, declara
Dean Popplewell, director de strategie la firma canadiana de
brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.
“Datoriile noastre sunt curate, nu vom fi nevoiti sa cerem
ajutor”, a afirmat Salgado, adaugand ca guvernul mentine obiectivul
de a reduce deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB)
pana in 2013. Oficialul a precizat ca politica bugetara din 2011 va
fi mai restrictiva decat cea din acest an.
Spania a avut in 2009 unul dintre cele mai mari deficite bugetare
din zona euro, de 11,4% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
raspundere”, a declarat Angela Merkel,
la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
“Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.
Merkel a
pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”
Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
urmatoarelor zile.
Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
Grecia a facut-o un analist de la
Societe Generale, care noteaza ca insistenta Berlinului ca
elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
analistul.
Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
a-si rezolva problemele.
de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
internationala”, a declarat
Poul Nyrup Rasmussen, presedintele Partidului Socialistilor
Europeni.
Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
miliarde de euro.
Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
suveran al Spaniei. Este a treia tara in doua zile care sufera
retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
larga categorie de investitori.
Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.
In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
are dreptul.
In privinta celei de-a doua,
Nouriel Roubini, economistul american devenit celebru ca unul
care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
drahma ca moneda nationala.
Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.
Kenneth Rogoff, actualmente profesor la Harvard, nu e singurul
care gandeste asa. Multi economisti si investitori, mai ales
americani, vorbesc de multe luni de o criza a datoriei publice in
alte tari ale zonei euro decat Grecia, iar discutia s-a deplasat
treptat, de la studiul politicilor fiscale in aceste tari la
studiul comportamentului fata de ele al investitorilor.
Luni, randamentul la
obligatiunile grecesti pe doi ani a crescut cu 3%, cea mai mare
crestere intr-o singura zi de la intrarea Greciei in zona euro,
acum noua ani, la 13,52%: este cel mai mare randament din lume la
ora actuala pentru o datorie suverana pe termen scurt, mai mare
decat al unor tari ca Argentina (8,8%) sau Venezuela (11%), evitate
constant de investitori. In acelasi timp, randamentul
obligatiunilor portugheze pe doi ani a crescut cu 0,75%, la 3,98%,
al celor irlandeze tot cu atat, la 2,99%, iar al celor spaniole a
urcat cu 0,25%, la 1,87%.
Daca socotim in diferenta fata de costul obligatiunilor germane
pe zece ani, situat in jur de 3%, randamentul obligatiunilor
grecesti cu aceeasi scadenta este acum mai mare cu 6,5%, al celor
irlandeze cu 1,8%, al celor portugheze cu 2,2%, al celor spaniole
si italiene cu 1%. Toate sunt niveluri record pentru ultimele luni
sau chiar mai mult. Aceleasi recorduri le-a marcat si costul
contractelor CDS (credit default swap – asigurari contra
incapacitatii de plata) pe cinci ani, care a sarit spectaculos de
vineri pana luni in cazul tarilor respective: pentru Grecia, de la
615 la 703 puncte de baza (ceea ce inseamna ca datoria greceasca
este acum cea mai costisitoare de asigurat din Europa – 703.000 de
dolari pe an pentru asigurarea a 10 milioane de dolari datorie),
pentru Portugalia de la 279 la 305 puncte de baza, pentru Spania de
la 174 la 186 puncte de baza,
conform monitorizarii CMA DataVision .
Judecate prin prisma eventualului sprijin la care ar putea apela
celelalte tari, dupa Grecia, cifrele de mai sus par deocamdata
chiar linistitoare, daca ne raportam nu la cat reprezinta in PIB
ponderea deficitului bugetar sau a datoriei publice, ci la valorile
lor absolute si la dimensiunea economiilor. Economia Spaniei este
de patru ori mai mare decat cea a Greciei,
iar datoria tarii a ajuns la 560 de miliarde de euro, fata de 273
de miliarde in cazul Greciei. Si problema nu e atat datoria,
sau ponderea ei in PIB, cat faptul ca nu se intrevede o crestere
economica de natura sa sustina aceste state in reducerea ei. “O
redresare a economiei ar atenua problema datoriei, dar e foarte
greu pentru Europa sa ajunga la o redresare durabila”, afirma
Kenneth Rogoff , justificand de ce crede ca indatorarea tarilor din
eurozona va creste in continuare, iar situatia va sili una sau mai
multe tari sa urmeze exemplul Greciei si sa apeleze la FMI. O
solutie de avarie insa, nu de rezolvare a problemei pe termen lung,
fiindca taierile de cheltuieli recomandate de FMI nici nu pot
asigura resurse de crestere, nici nu e clar cat de suportabile vor
fi socialmente.
Din acest punct de vedere, ceea ce se va intampla in Grecia in
lunile urmatoare va fi un test decisiv, urmarit de investitorii
care pariaza pe (sau mai exact contra) Greciei si a euro. Cine sunt
ei?
La sfarsitul anului trecut, The Wall Street Journal mentiona
nume ca North Asset Management, fond speculativ cu sediul la
Londra, care paria pe deprecierea obligatiunilor Spaniei si ale
Italiei, sau Pivot Capital Management, din Monaco, ce miza pe
faptul ca vor aparea probleme in Spania, Portugalia, Italia si
Grecia. In februarie, presa greaca il acuza deschis pe John
Paulson, cel mai important manager de fonduri speculative cercetat
in investigatia privind frauda Goldman Sachs cu obligatiuni
ipotecare, ca are o echipa de 20-30 de oameni care se ocupa
exclusiv de pariurile impotriva Greciei si a monedei euro, mizand
pe degradarea situatiei din Grecia si pe extinderea crizei
datoriilor in alte tari din zona euro.
Dupa modelul lansat in toamna anului trecut de guvernul spaniol,
cipriotii pregatesc si ei o oferta turistica speciala in extrasezon
pentru toti pensionarii europeni de peste 55 de ani, la preturi
subventionate de stat. Programul nu a fost inca lansat oficial,
insa agentiile de turism din Romania care au vandut sejururi in
Spania si-au informat deja clientii fideli despre aceste pachete
turistice. Astfel, un sejur de sapte nopti in Cipru, in orasele
Ayia Napa, Paphos, Larnaca, Nicosia si Limassol, intr-un hotel de
patru stele, cu demipensiune, va costa intre 365 si 395 de euro,
suma care include si transportul cu avionul, inclusiv taxele
aferente.
Cel mai probabil, startul programului se va da tot in toamna,
cum s-a intamplat in cazul initiativei guvernului spaniol, in 2009,
astfel ca inscrierile vor fi posibile abia in septembrie, spun
reprezentantii agentiilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In martie, inmatricularile Dacia au crescut cu 247%, la 1.815
unitati, in timp ce cota de piata s-a dublat la 1,58%, de la 0,75%
in martie 2009, potrivit datelor asociatiei spaniole a
importatorilor de autovehicule, camioane, autobuze si
motociclete.
Dacia ocupa locul 17 in clasamentul marcilor din Spania in
functie de inmatricularile din primul trimestru si pozitia a 18-a
in martie. Cresterea din martie a Dacia este cea mai mare in randul
marcilor cu vanzari de peste 1.000 de unitati.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
