BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Pepsi, in hainele din anii ’70. Cat se castiga din ambalajele retro?

    “Este o investitie in viitor, nu in trecut”, comenteaza Calin
    Clej, marketing manager CSD (divizia de bauturi racoritoare
    carbogazoase) la PepsiCo Romania, care argumenteaza ca principala
    miza a campaniei nu este legata de volumele de vanzari, ci de
    imaginea marcii, pornind de la statutul Pepsi ca “moneda sociala”
    traditionala in Romania. Proiectul, dezvoltat pe plan local, “ar fi
    greu de inteles in orice alta tara”, spune Clej, care adauga ca
    reactiile consumatorilor au fost peste asteptari, atat in ce
    priveste numarul de reactii, cat si in privinta gradului de
    implicare. De la debutul campaniei, in urma cu cateva saptamani,
    numarul de fani pe contul de Facebook al companiei, ajuns la
    aproape 70.000, creste zilnic cu 5.000 de “like”-uri. “Nicio alta
    marca activa pe piata nu are un numar atat de mare de fani”,
    sustine Calin Clej.

    In plus, numarul de povesti care s-au strans pentru a stabili un
    punct de plecare si o idee centrala “sunt atat de multe, incat
    campania poate fi reluata an de an, pe termen nelimitat”. Pentru
    realizarea spotului publicitar au fost folosite filmari de epoca,
    de acum 30-40 de ani, iar imaginile reunesc poze sepia (imagini
    care au patina timpului) din arhive personale, care dezvaluie
    crampeie din viata de atunci. De fapt, nostalgia fata de viata din
    acele perioade a capatat deseori o forma cat se poate de concreta:
    “<Ce se intampla cu vechea sticla de Pepsi?>, au intrebat
    foarte multi oameni de-a lungul anilor”, spune reprezentantul
    companiei. Asa ca in toamna trecuta s-au hotarat sa pregateasca
    pentru 2011 o campanie care sa aduca in lumina reflectoarelor
    vechiul Pepsi. Elementul central al proiectului este sticla, a
    carei executie creativa a fost facuta la finalul anului trecut,
    inspirata de sticlele in care era imbuteliata pe vremuri bautura
    racoritoare.

    Desi seamana bine, diferente exista: ambalajul cel nou este mai
    usor, iar sticlele sunt nereturnabile. In plus, pe toate produsele
    de acum sunt tiparite coduri de bare, care nu existau in urma cu 40
    de ani. Bautura din sticla insa este identica cu cea de atunci, iar
    reprezentantul Pepsi spune ca singura diferenta fata de bauturile
    care se vand acum este cantitatea de zahar. Pe scurt, vechiul Pepsi
    era mai dulce decat cel care exista in prezent in magazine.

    Editia limitata a bauturii racoritoare cu cea mai lunga istorie
    pe piata romaneasca se va vinde prin spatii HoReCa, mai cu seama
    terase si spatii de pe litoral. Locuri alese insa pe spranceana:
    doar 10-15% din numarul de spatii cu care lucreaza imbuteliatorul
    marcilor Pepsi, Prigat si Roua. Si asta pentru ca este important ca
    sticla, “care este canalul media principal, mai mult decat
    spoturile TV, trebuie sa ramana pe masa, iar servirea trebuie
    facuta, de preferat, fara pai”, spune Clej. “Rezultatele campaniei
    nu se vor vedea imediat, ci pe termen lung, in ani”, crede Clej,
    care completeaza ca aceasta campanie, care urmeaza sa se deruleze
    pana in toamna, ar putea fi reluata si in anii urmatori.

    Actiunea lansata de Pepsi nu este singura cu aroma retro. Si
    principalul sau competitor, Coca-Cola, care aniverseaza anul acesta
    125 de ani de existenta, a lansat cu cateva saptamani inainte de
    actiunea PepsiCo o campanie cu elemente similare. Cateva exemple
    sunt imaginile ce fac referire la istoria marcii si ambalajele
    vintage, care puncteaza diferite repere din existenta unuia dintre
    cele mai valoroase branduri la nivel international. Clej puncteaza
    insa ca Pepsi nu a facut campania actuala ca raspuns la actiunea
    Coca-Cola, ci ca e vorba doar de o coincidenta: “E pueril sa credem
    ca in trei saptamani se poate face o asemenea campanie in mod
    reactiv”.

    Campania a produs reactii atat in randul consumatorilor foarte
    tineri, cat si in randul celor care au amintiri din perioada anilor
    ’70-’80. La rezultatele efective, in cifre, reprezentantul firmei
    nu a dorit sa faca referire, dar piata bauturilor racoritoare a
    suferit din plin pe parcursul ultimilor ani. Liderul pietei,
    Coca-Cola Hellenic Bottling Company (CCHBC), a inregistrat anul
    trecut o scadere de peste 27 de milioane de euro a veniturilor, se
    arata intr-un raport citat de Mediafax. Cauza a fost reducerea
    volumelor vandute, pe fondul conditiilor economice dificile. In
    2009, CCHBC a avut o cifra de afaceri de 440 de milioane de euro,
    in vreme de PepsiCo a incheiat anul cu 160 de milioane de euro.
    Urmatorul clasat in topul producatorilor de bauturi racoritoare
    este Romaqua Group, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de
    142,5 de milioane de euro, in crestere fata de 2009 (126 de
    milioane de euro).

  • Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte

    Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
    City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
    simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
    pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
    putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
    achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
    cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
    al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
    parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
    pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
    aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
    de zece euro si care formeaza o alta piata.

    In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
    necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
    afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
    magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
    care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
    clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
    Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
    insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
    de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
    stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.

    Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
    Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
    explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
    businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
    incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
    produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
    ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
    de euro pe luna.

    Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
    vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
    fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
    roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
    de pantofi.

    Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
    rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
    strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
    mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
    business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
    Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
    situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
    clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
    Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
    venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
    de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
    anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
    Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
    vanzarea unor volume mari de produse.

    Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
    tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
    momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
    tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
    pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
    majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
    ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
    mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
    preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
    romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
    pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
    decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.

    Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
    Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
    “In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
    pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
    credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
    Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
    si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
    ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
    care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
    brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
    Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
    doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
    dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
    alaturi de Ecco si Hush Puppies.

    In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
    pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
    2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.

  • Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor

    Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
    remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
    clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
    presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
    despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
    jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
    schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
    companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
    multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
    vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
    situatia din Romania nu e chiar identica.

    Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
    vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
    putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
    pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
    publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
    de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
    parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.

    Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
    intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
    pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
    cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
    de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
    impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
    din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
    problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
    companiei.

    Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
    Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
    in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
    ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
    sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
    turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
    fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
    tara”.

    Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
    fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
    exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
    integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
    accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
    ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
    mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
    situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
    conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
    afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
    cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
    rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
    constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
    catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
    avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
    clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
    jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
    priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
    “Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
    nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
    nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
    stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
    sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
    situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
    servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
    adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
    produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
    respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
    fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
    de milioane este inca mult”.

  • Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor

    Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
    remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
    clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
    presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
    despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
    jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
    schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
    companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
    multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
    vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
    situatia din Romania nu e chiar identica.

    Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
    vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
    putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
    pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
    publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
    de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
    parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.

    Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
    intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
    pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
    cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
    de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
    impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
    din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
    problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
    companiei.

    Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
    Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
    in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
    ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
    sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
    turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
    fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
    tara”.

    Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
    fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
    exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
    integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
    accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
    ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
    mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
    situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
    conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
    afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
    cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
    rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
    constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
    catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
    avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
    clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
    jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
    priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
    “Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
    nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
    nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
    stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
    sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
    situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
    servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
    adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
    produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
    respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
    fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
    de milioane este inca mult”.

  • Animalele de la Muzeul Antipa invadeaza Capitala (FOTO)

    Girafa este prea inalta pentru pasajul pietonal, asa incat
    strapunge plafonul cu capul si isi ridica gatul deasupra rondului
    de flori din intersectia de la Piata Universitatii.

    Campania pentru proiectul “Surprinde fauna orasului tau”,
    organizata cu sprijinul Primariei Bucurestiului, va continua si cu
    alte animale “urbane” pana la 7 iulie. Concursul consta in
    reperarea in mediul urban a unor specii de animale si pasari
    salbatice, ale caror fotografii vor fi trimise pe adresa concurs@antipa.ro.
    Naturalistul “cum laude” va primi o invitatie de doua persoane la
    deschiderea din toamna a Muzeului Antipa.

    Pentru orientare, Muzeul Antipa a lansat ghidul “Fauna
    Bucurestiului”, pus la dispozitie pe site-ul muzeului si pe pagina
    de Facebook     dedicata evenimentului. Ghidul este conceput dupa
    fauna din Bucuresti, pentru a-i ajuta pe participantii la concurs
    in cautarea speciilor de pasari, mamifere, insecte care incearca sa
    faca fata dezvoltarii urbane. Rate, pescarusi, serpi, sobolani,
    mierle, fluturi, soparle, veverite, toate pot fi zarite prin zona
    Capitalei.

  • Cum ii sperie statul pe fumatori: noile imagini de pe pachetele de tigari din SUA (GALERIE FOTO)

    Administratia Federala pentru Alimente si Medicamente (Food and
    Drug Administration – FDA) a publicat marti setul de imagini pe
    care fabricantii vor fi obligati sa le aplice pe pachetele de
    tigari, cu scopul de a-i descuraja pe fumatori prin intermediul
    unor reprezentari vizuale socante, induiosatoare sau incurajatoare
    pentru cei ce vor sa se lase de fumat.

    Fabricantii trebuie sa se conformeze pana in septembrie 2012 la
    schimbarea de imagine, cea mai importanta din ultimul sfert de
    secol si care are loc in virtutea unei legi din 2009, informeaza
    AP. FDA estimeaza ca folosirea noilor imagini va duce la scaderea
    numarului de fumatori cu 213.000 numai in 2013. Conform site-ului
    FDA, “fumatul cauzeaza moartea aproape pentru unul din cinci
    americani, ceea ce inseamna circa 443.000 de decese anual”.

    Avertismentele FDA vor fi aplicate pe ambele parti ale
    pachetelor de tigari, ocupand intreaga parte superioara a
    pachetelor, astfel incat si-au atras deja furia unora dintre marii
    producatori, care au dat deja statul in judecata, argumentand ca
    astfel marcile de tigari nu se vor mai vedea deloc pe pachete. In
    acelasi timp, toate reclamele la tigari vor include obligatoriu si
    imaginile respective.

    Salon.com noteaza ca exista o opozitie si la nivelul unor state:
    Bill Haslam, guvernatorul statului Tennessee, producator important
    de tutun, a semnat in aceasta luna o lege care pedepseste cu amenzi
    si inchisoare “transmiterea sau expunerea unei imagini care i-ar
    putea speria, intimida sau tulbura din punct de vedere emotional pe
    privitori”, cu exceptia cazurilor cand ele servesc “un scop
    legitim”, desi termenii sunt supusi interpretarilor si ar putea
    oferi companiilor producatoare de tigari un argument spre a nu se
    conforma reglementarii FDA.

    Cele noua imagini au fost selectate dintr-un set initial de 36,
    dat publicitatii in noiembrie 2010.

  • Nebunia figurinelor: cele mai vandute jucarii in miniatura (GALERIE FOTO)

    Nici alti producatori nu s-au lasat mai prejos, lansand la
    randul lor minifigurine, unele dintre ele cu personaje din jocuri
    sau filme, vandute la preturi accesibile, care in Marea Britanie
    variaza intre 1-2 si 10 lire sterline. Pariul pe minifigurine s-a
    dovedit castigator, caci vanzarile au crescut in primele trei luni
    ale acestui an.

    Nebunia figurinelor – cele mai vandute jucarii in miniatura
    (GALERIE FOTO)

    Conform unui raport al companiei de cercetare NPD, in Marea
    Britanie cel mai mult a crescut in primul trimestru segmentul cu
    preturi intre 5 si 9,99 lire, unde vanzarile au urcat cu 11%, mult
    peste cresterea generala cu 7% a pietei de jucarii. Explicatia
    cresterii sta in succesul unor noi concepte, ca Lego Ninjago
    (figurine, jocuri de carti si alte jocuri, site propriu, desen
    animat difuzat la TV), Lego Mini Figures, Moshi Monsters (ambele
    serii bazate pe efectul de surpriza al “vanzarii in orb”, in care
    copilul nu vede jucaria, vanduta intr-un ambalaj opac), seturile de
    joc de carti Topps, jucariile si jocurile Squinkies, produse de
    Character Group si Zoobles, produse de Spinmaster.

    Micile jucarii sunt profitabile atat pentru producatori, deoarece
    fabricarea lor necesita mult mai putin plastic, care s-a tot
    scumpit in ultima vreme, dar si pentru comercianti, fie ei
    specializati sau supermarketuri, deoarece, indiferent de situatia
    economiei, copiii tot primesc niste bani de buzunar pe care vor
    sa-i cheltuiasca.

  • Bani pentru vizitatori si trafic. Cum se castiga din reclame online

    “Digitalul a crescut spectaculos in ultimii doi ani, iar
    brandurile, clientii si agentiile de comunicare fac eforturi pentru
    a tine pasul cu numeroasele canale si instrumente care se dezvolta
    in permanenta in acest mediu de comunicare”, spune Alex Visa,
    managing partner al HyperActive, precizand ca, desi suntem in
    recesiune, reclamele online au crescut fulgerator.

    Anul trecut investitiile in acest tip de reclame au atins
    nivelul record de putin peste 86 de milioane de lei (20,4 milioane
    de euro) in Romania, in crestere cu 32% fata de 2009, potrivit
    studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB
    Romania si PricewaterhouseCoopers. Valoarea este cea mai mare
    inregistrata pana acum in industrie, insa nici reclamele online
    n-au fost ferite de recesiune. Anul 2009 a fost destul de slab
    inclusiv pentru acest domeniu, cheltuielile companiilor cu
    reclamele pe internet scazand la 15,4 milioane de euro, sub nivelul
    de 19,6 milioane de euro din anul precedent. In moneda nationala
    insa, diminuarea a fost ceva mai blanda, de numai aproximativ zece
    procente, de la 72,4 milioane de lei la putin peste 65 de milioane
    de lei in 2009; dar in ansamblu, reclamele online au pierdut un an
    odata cu primul an de recesiune din Romania.

    Cu toate ca, per total, piata media a continuat sa scada si anul
    trecut, segmentul publicitatii pe internet a reluat cresterea,
    depasind chiar nivelul din 2008, prag care se situeaza peste
    asteptarile multor specialisti din industrie, care prevedeau o
    crestere de numai 10%, in timp ce doar cativa optimisti se gandeau
    la un plus de 20, poate chiar 30%. “Cresterea pietei de publicitate
    online inregistrata anul trecut atesta disponibilitatea din ce in
    ce mai mare a clientilor de publicitate de a investi in acest
    sector”, spune Cristian Petriceanu, presedintele IAB Romania. Din
    punctul lui de vedere, reticenta companiilor fata de investitiile
    in promovare pe internet in 2009 a fost compensata anul trecut de
    intensificarea si diversificarea activitatilor de publicitate in
    domeniul internetului, lucru care se vede tot mai mult in
    integrarea onlineului in mixul de media al majoritatii
    publicitarilor.

    Pe de alta parte, Alex Visa spune ca “advertiserii isi doresc
    din ce in ce mai mult sa aiba vizitatori si trafic, iar social
    media joaca un rol important aici”. In plus, seful HyperActive
    spune ca a resimtit o crestere si ca vede un interes din ce in ce
    mai crescut al pietei. “Diversi clienti traditionali investesc din
    ce in ce mai multi bani in publicitate”, completeaza Visa.

    Potrivit unui studiu facut de HyperActive, care spre deosebire
    de studiul IAB cuprinde si bugetele investite in mobile marketing
    si taxele platite agentiilor de digital locale, in 2010 valoarea
    totala a pietei de profil in Romania a fost intre 36 si 38 de
    milioane de euro. Raportul a luat in considerare cheltuielile media
    totale estimate pentru anul 2010, cheltuielile media de tip
    performance (Google, Yahoo.com, Facebook), care se situeaza intre
    24 si 25 de milioane de euro, taxele platite agentiilor de digital
    locale (orice livrabile, altele decat cele de media: strategie,
    creatie, design, productie, social media, analytics), care sunt de
    9-10 milioane de euro si bugetele investite in reclame si aplicatii
    pentru mobil, situate in jurul valorii de trei milioane de
    euro.

    “Pentru acest an ne asteptam la o crestere cu 20% a pietei de
    digital marketing din Romania si estimam ca investitiile in
    publicitatea digitala vor reprezenta 11% din totalul bugetelor
    media”, a mai spus Visa, precizand ca numarul licitatiilor
    organizate de advertiseri pentru proiecte digitale a crescut anul
    trecut si acest trend va continua si chiar se va accelera pe masura
    ce “conceptul de comunicare 360 de grade si cu un nucleu puternic
    digital isi va dovedi eficienta pentru marketeri”.

  • Editie limitata Pepsi-Cola, ca pe vremea anilor ’70-’80

    Campania care insoteste aceasta editie, “Pepsi-Cola. Si ieri. Si
    azi” face apel la amintirile celor care isi mai amintesc de sticla
    de bautura racoritoare care insotea prajitura de la cofetaria din
    colt. Campania se desfasoara in variate medii de comunicare – de la
    TV la presa, online si retele sociale, iar vizualurile sunt
    fotografii reale realizate in perioada amintita.

  • Marketing cu stafii pentru casele memoriale ale scriitorilor

    Au aparut oferte inspirate de popularitatea de care se bucura
    emisiunile de tip reality show cu fantome, adresate vizitatorilor
    unor case memoriale ca aceea a scriitoarei Edith Wharton sau a lui
    Mark Twain si care pana acum par sa fi fost o idee buna.

    La Mount, fosta resedinta a lui Edith Wharton, o casa inconjurata
    de padure si gradini atent intretinute situata in Lenox,
    Massachusetts, vizitatorii sunt delectati cu povesti despre stafii
    care bantuie si tipa in timpul noptii, iar in program e prevazuta
    si o oprire nocturna la cimitirul de animale unde sunt ingropati
    cainii scriitoarei.

    La randul sau, muzeul din Hartford, Connecticut, amenajat in casa
    unde Mark Twain a scris “Tom Sawyer” si “Huckleberry Finn” si aflat
    in pragul inchiderii cu trei ani in urma din cauza datoriilor, le
    ofera acum vizitatorilor un tur al proprietatii in care li se
    prezinta povesti cu fantome, pe langa informatiile istorice si
    literare de rigoare.