BusinessMagazin

Tag: finante

  • Liviu Voinea şi-a trimis oamenii din Finanţe să verifice cât de mari sunt arieratele ministerelor

    Experţii din Finanţe au fost mandataţi să verifice la ministere şi alte autorităţi centrale corectitudinea raportărilor de datorii înregistrate la 28 februarie, control care va fi extins la structuri din subordinea acestora dacă nu se constată o reducere de minimum 20% a arieratelor faţă de ianuarie.

    Ministrul care răspunde de arierate este ministrul bugetului Liviu Voinea, care a avut recent o dispută cu analistul Florian Câţu pe această temă. Astfel, Câţu a afirmat că guvernele din 2009 încoace, inclusiv guvernele Ponta I si II, „au păcălit“ tot timpul FMI cu respectarea ţintelor de deficit prin majorarea arieratelor, însă Voinea a susţinut că toate ţintele au fost respectate şi a avut loc o reducere a arieratelor în 2012 faţă de anii anteriori.

    Personalul din direcţiile generale de trezorerie, contabilitate publică şi programare bugetară din Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să efectueze verificări la nivelul autorităţilor publice, ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale care înregistrează arierate la 28 februarie 2013, cu privire la corectitudinea raportărilor arieratelor şi plăţilor restante.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Documentul privind TVA la pâine, trimis la ministrul Mihai Voicu şi semnat de un secretar de stat MF

     Documentul, cu antetul Ministerului Finanţelor Publice şi cu ştampilă, a fost transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, liberalul Mihai Voicu, în data de 18 martie şi a fost înregistrat la Guvern pe 21 martie.

    Nota MFP, prezentată duminică de MEDIAFAX, menţiona că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Casandrele cu guşă: economia, teren de joacă politică

    Din păcate pentru România, atacurile politice pe teme economice lansate de fruntaşii acestor partide diferă de înţepăturile uzuale şi glumiţele din restul vremii, pentru că nu sunt auzite numai de ei înşişi, ci şi de creditorii ţării, care uneori le iau şi în serios, mai ales dacă le aud rostite pe mai multe voci şi repetate suficient de des.

    Primul atac, pe parcursul ultimei săptămâni, a fost lansat de proaspătul penelist Sorin Frunzăverde, care s-a plâns că situaţia bugetară naţională e “dramatică” şi a adăugat că nu se ştie de unde va plăti România nu doar tranşa din datoria către FMI scadentă în iunie, dar nici măcar pensiile sau salariile personalului bugetar.

    La fileu a sărit pedelistul Adriean Videanu, fostul ministru care prevestea relaxat anul trecut că există “riscul ca pâinea şi produsele alimentare să se scumpească semnificativ” şi că dacă România rupe acordul cu FMI, “cursul euro poate exploda”. Acum, Videanu a confirmat spusele ex-colegului său de partid, prevestind că “o să vedeţi în iunie, iulie ce se va întâmpla cu România”.

    Capacul iresponsabilităţii l-a pus însă ministrul penelist Relu Fenechiu, care a decretat că FMI nu mai are încredere în niciun guvern din România, fiindcă niciunul nu şi-a ţinut până acum promisiunile. Fenechiu, ca orice politician care se respectă, nu ţine minte nici că el face parte dintr-un guvern, nici că partidul său este la putere şi nici ce relaţie a avut partidul lui cu FMI (PNL a fost cel care a iniţiat ruperea relaţiei cu FMI în 2005).

  • Ministrul Agriculturii: Decizia politică de reducere a TVA la pâine va fi luată până la sfârşitul lunii aprilie

     Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    “Este părerea unor funcţionari, a unor economişti din ministerul de Finanţe pe care o cunoaştem şi nu ne miră. De foarte mulţi ani cei din ministerul de Finanţe ne spun că este o măsură care ar aduce prejudicii bugetului de stat, însă deciza politică de reducerea TVA la pâine va fi luată până la sfârşitul lunii aprilie”, a spus Constantin la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele au calculat: Nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru TVA redus la pâine. Reacţia miniştrilor Finanţelor şi Agriculturii

     Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    Documentul Finanţelor este redactat strict din punct de vedere economic, la momentul la care proiectul de reducere a TVA la pâine pentru şase luni era anunţat de două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele au calculat: Nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru TVA redus la pâine

    Identificarea altor surse de venit care să compenseze sumele neîncasate ca urmare a unei astfel de reduceri a cotei de TVA este necesară pentru a menţine echilibrul bugetar şi ţinta de deficit asumată cu instituţiile financiare internaţionale, relevă un document redactat săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor.

    Ministerul a analizat reducerea cotei de TVA la pâine – un angajament politic al Guvernului USL – de la 24% la 9%, şi impactul bugetar aferent, iar din analiză a rezultat că o astfel de măsură ar genera un impact bugetar negativ în trend ascendent, de 635 milioane lei (0,1% din PIB) în 2013, 671,7 milioane lei în 2014, 707 milioane lei în 2015 şi 742,1 milioane lei în 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a avizat trecerea Transelectrica şi a Transgaz de la Economie la Finanţe

    Guvernul a avizat ieri trecerea Transelectrica (TEL) şi a Transgaz (TGN), companiile care gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale, de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale. Procedura este necesară pentru ca România să se conformeze unei directive europene privind separarea şi administrarea activităţilor de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei. Schimbarea acţionariatului celor două companii a fost anunţată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participaţiile. Ministerul Economiei deţine 58,69% din capitalul Transelectrica şi 73,51% din titlurile Transgaz Mediaş. Guvernul a promis FMI că va derula oferte publice secundare până la sfârşitul anului 2012 pentru Transelectrica (15% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni). Oferta Transelectrica s-a încheiat cu succes la finele lunii martie a anului trecut, dar listarea Transgaz nu a mai fost făcută întrucât în noiembrie 2012 preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au convenit să amâne procedura, considerând că momentul nu este prielnic.

    Citit mai multe pe zf.ro

  • Deponenţii cu peste 100.000 euro în băncile din Cipru ar putea pierde 40% din ce depăşeşte suma

     Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat, luni, că pierderile pentru deponenţi vor fi de “circa 30%”.

    Depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 40%, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe, a spus Sarris, pentru BBC.

    “Ar putea fi apropiat de acest nivel, dar nu vreau să anticipez. Ceea ce am văzut până acum, însă, sugerează un procentaj în această zonă”, a spus ministrul, adăugând că nu a fost luată încă o decizie.

    Băncile din Cipru sunt închise până la joi, iar la reluarea activităţii vor fi aplicate măsuri temporare de limitare a tranzacţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ACORD pentru susţinerea Ciprului: Cea de-a doua bancă a ţării va fi închisă. Măsurile vor izola populaţia şi companiile de restul zonei euro

     Acordul prevede închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), la care statul deţine 84% din acţiuni, şi pierderi mari pentru deponenţi la cea mai mare instituţie de credit, potrivit Financial Times.

    Noul program încheie negocierile intense din ultimele zile, după ce Parlamentul cipriot a respins marţi taxarea tuturor depozitelor bancare, o condiţie din acordul iniţial pentru un pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro.

    Eurogroup a avizat acordul în noaptea de duminică spre luni, într-o reuniune care a început cu mai multe ore întârziere, din cauza discuţiilor pe muchie de cuţit între oficialii UE, ai FMI şi cei ai Ciprului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro