Despre iesirea din recesiune la finele primului trimestru au
vorbit in ultima perioada atat presedintele Traian Basecu, cat si
premierul Emil Boc. INS va prezenta vineri datele estimate privind
evolutia PIB in primul trimestru. Pentru a iesi tehnic din
recesiune, economia unei tari trebuie sa inregistreze cresteri in
doua trimestre consecutive. In ultimul trimestru al anului trecut,
economia a crescut cu 0,1% fata de cel anterior. Economia a intrat
in recesiune in trimestrul al treilea din 2008, odata cu scaderea
PIB fata de precedentele trei luni cu 0,1%.
Tag: statistica
-
Romania a iesit din recesiune. Statistica va anunta o crestere economica de circa 0,5%
-
Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite
Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.“In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
declarat Gronicki pentru Reuters.Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
(ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
Christensen. -
Inflatia anuala scade usor in noiembrie: 7,73%
Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna octombrie, s-au
consemnat la cartofi (10%), oua (8%), fructe proaspete (4,3%),
legume si conserve de legume (3,6%), si faina (3,5%). S-au ieftinit
insa citricele si fructele meridionale, cu 4,3%. Fata de luna
decembrie 2009, cele mai mari cresteri de preturi le-au avut
cartofii (36%), conservele de legume (19%) si uleiul (19%),
singurul aliment care s-a ieftinit fiind ouale, cu peste 7%.Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
0,38%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
(6%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu decembrie
2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate de
combustibili (12%), carti si presa scrisa (11,2%), respectiv
energie termica (12%) si electrica (8,6%).In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,2%,
cresteri putin semnificative au avut serviciile de apa, canal si
salubritate (0,4%), cele de telefonie (0,3%) si transportul aerian
(0,3%). In raport cu sfarsitul anului trecut, cel mai mult s-au
majorat tarifele la aceleasi doua categorii – apa si canal (15,8%)
si CFR (14%); in schimb, s-a ieftinit transportul aerian, cu
3,5%.In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia la
sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al BCR.
“Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de politica
monetara de la sedinta din 2 noiembrie incoace, decizie justificata
de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentru acest
scenariu.”Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a comentat recent
pe marginea numeroaselor discutii despre o posibila iesire a
Romaniei din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare,
discutii sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat
intretin iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin
metode artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza
prin inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana
la inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu. Romania ocupa
in octombrie prima pozitie in UE in functie de cresterea preturilor
de consum, de 3,4 ori mai mare decat avansul mediu din UE.BNR estimeaza o inflatie de 8,2% pentru sfarsitul anului 2010,
respectiv de 3,4% la finele lui 2001. Tinta centrala de inflatie
ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
2013 BNR sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%. -
Suntem betivii Europei?
Trei sferturi dintre cetatenii Uniunii Europene au consumat
alcool in ultimul an, in timp ce un sfert se jura ca nu au pus mana
pe pahar. Cei mai tentati sa consume alcool sunt tinerii cu varsta
intre 15 si 24 de ani. Un sfert dintre ei beau mai mult de cinci
pahare, in timp ce segmentul cel mai putin expus este cel peste 55
de ani. Riscul efectelor adverse cauzate de consumul excesiv de
alcool vizeaza cu precadere tanara generatie.
Cei mai apropiati de alcool sunt cetatenii din Danemarca (93%),
Suedia (90%) si Olanda (88%), in timp ce la polul opus se afla
Portugalia (58%), Italia (60%) si Ungaria (64%). Eurobarometrul mai
releva ca barbatii beau mai des decat femeile. 84% dintre barbati
beau alcool, in timp ce in randul femeilor procentul este de
68%.
Dintre cei care au consumat alcool in ultimele 12 luni, 88%
declara au baut in ultima luna. -
Un alt fel de recensamant
“Daca tu crezi ca poti sau daca tu crezi ca nu poti, ai
dreptate”, spunea Henry Ford in urma cu atat de multi ani incat
nici nu mai conteaza ca a spus-o el sau nu. Imi place sa imi
amintesc fraza asta cand stau fata in fata cu oameni care se
considera subevaluati in Romania si imi argumenteaza cum nu reusesc
sa plece de aici, desi si-ar dori asta foarte mult. Nu ii
dezamagesc atunci cand discut cu ei. Nu le spun ca au ramas in
Romania pentru ca poate nu sunt destul de competenti. Nu le spun
nici ca au ramas aici pentru ca de fapt nu aveau chef sa munceasca
din greu. Sa porneasca de jos. Sa transpire.Statistica nu stie sa imi spuna exact cati romani mai traiesc
acum in Romania. Acte romanesti mai au un pic peste 20 de milioane,
dar datele arata ca maximum 18 milioane mai sunt aici. Suntem inca
destul de multi si da, celor mai multi nu le place in Romania. Va
rog sa ma contraziceti daca nu am dreptate.Cu toate acestea, sunt destul de multi si cei carora le place.
Celor care au considerat ca, asa cum spunea Liliana Solomon (fostul
CEO local al Vodafone), in Romania se intampla lucruri, ai loc sa
cresti si sa te dezvolti, sa demonstrezi ca esti in stare. Mai mult
de atat, aici e distractiv: traim intr-o tara care s-a transformat
de la a fi complet pesimista la definitiv optimista si de curand a
luat-o de la capat.De aceea cred acum ca ultimii 20 de ani traiti in Romania vor
semana destul de mult cu urmatorii 20 de ani. Desigur, multe
lucruri s-au schimbat si se vor mai schimba, dar in esenta va fi la
fel. Nu ca e comod sa stii cum arata planul? Pe de alta parte, nu
stau cei mai multi oameni in relatii care nu le plac, in joburi
care nu le plac, in tari care nu le plac? Doar pentru ca e caldut
si cunosc cum merge treaba?Ce daca stim ca Romania e datoare pana peste cap si ne va fi cel
putin la fel de greu sa trecem de urmatoarea decada cum ne-a fost
sa trecem de anii ’90? Conteaza ca am trecut, ca fiecare a facut-o
in felul lui, mergand inainte doar pentru el, poate fara a plati
taxele, poate facand lucruri la limita legalitatii, cei mai multi
fara a se implica. Exact ca intr-o casnicie in care, cumva, fiecare
il insala pe celalalt, dar nimeni nu are curaj sa discute cu
cartile pe masa. De aceea am ajuns in 2010 sa fim mai datori decat
am fost vreodata.2010 nu a fost usor: TVA a ajuns sa fie un sfert din
pretul-a-orice, au fost taiate salariile, nu au fost bani de
medicamente, tara s-a dezorganizat din ce in ce mai mult. Dar noi
ce am facut? Cumva nu am mai mancat copios din cauza ca rosiile
erau prea scumpe? Nu am mai mers la petreceri din cauza ca ne-au
fost taiate salariile si nu am avut bani sa ne luam un costum nou?
Sa fim seriosi. Ne-am “descurcat” – cum ne place noua sa spunem. Nu
am vazut niciun cetatean de rand sau CEO de companie sa se duca la
Guvern la inceputul anului si sa intrebe: ok, ce ar trebui sa facem
noi, ca oameni si firme, ca Romania sa nu se mai imprumute de la
FMI? Ca si noi, Guvernul s-a descurcat.Partea care imi displace mie cel mai mult in discutiile astea
este ca stiu ca cei mai multi dintre cei care ar vrea sa plece vor
ramane in Romania, se vor plange toata ziua, nu isi vor plati
taxele, vor incalca regulile si vor fi totusi multumiti. Cei care
au avut curaj sa plece au plecat. Dupa multi dintre ei imi pare
rau, erau oameni determinati, pe care Vestul i-a disciplinat.De aceea as vrea sa stiu cati dintre cei care au ramas sunt
multumiti si vor cu adevarat sa traiasca in Romania. Doar pe
romanii care vor sa traiasca in Romania ne putem baza. Ceilalti nu
vor face decat sa ne puna bete in roate. Asa ca eu i-as ruga pe
toti cei care la recensamant ar spune ca vor sa traiasca in alta
tara sa plece chiar acum. Macar sa incerce. Daca le va iesi, bine,
le doresc sa fie fericiti in Canada, Noua Zeelanda, Danemarca sau
oriunde in alta parte. Daca nu le va reusi, as vrea sa dea un test
de redobandire a cetateniei pentru a se intoarce. Pentru ca, intre
timp, in Romania nu vor vrea sa traiasca doar chinezi sau cetateni
ai unor popoare oropsite la ele acasa, ci si alti oameni, mai de la
vest, satui de transformarile care vor avea loc in tara lor.
Fiecare are dreptul la o sansa. Pentru a doua, ar trebui sa
demonstreze ca merita. -
Paradoxul crizei: numarul angajatilor cu salarii de peste 1.000 de euro a crescut cu 11.000
Astfel, numarul angajatilor cu salarii brute de peste 1.000 de
euro a crescut cu aproape 11.000, respectiv un avans de 5% in
perioada analizata. In schimb, angajatii cu castiguri brute de pana
in 1.000 de lei s-au imputinat cu peste 286.000, adica o scadere de
30%.In toamna anului trecut, 6% din totalul angajatilor au castigat un
salariu brut de peste 1.000 de euro / luna, in timp ce 5% dintre
salariati au avut un venit la nivelul salariului minim pe economie,
de 751 de lei in 2009.Detalii pe www.gandul.info.
-
Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice
“Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.
Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
(doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.
Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
finanta”, conchide Damian.
Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
fac dupa mai bine de sase luni.
De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
“Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
tara.”Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
pentru medicamente.Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa. -
Palatul Parlamentului, vizitat de 400 de turisti zilnic – de doua ori mai putin decat Parlamentul din Budapesta
Cladirea a atras 98.158 de turisti in primele opt luni
ale anului, mai putin cu 7% fata de aceeasi perioada a anului
trecut. Anul trecut, Palatul Parlamentului a primit 152.107
vizitatori, fata de 300.000 de vizitatori, cat a primit cladirea
Legislativului din Budapesta, care ocupa o suprafata construita de
18.000 de metri patrati, de aproape patru ori mai mica decat a
Palatului Parlamentului.Dintre turistii sositi sa vada cladirea,
78.326 sunt straini, restul romani.Detalii pe www.zf.ro.
-
Seful de la Statistica face estimari cu precizie chirurgicala: Vom iesi din recesiune. Dar s-ar putea sa ne intoarcem
Prognoza apartine lui Vergil Voineagu, presedintele Institutului
National de Statistica (INS), care crede ca produsul intern brut
(PIB) va avea astfel o evolutie in forma literei W, in timp ce
economistii avertizeaza ca autoritatile trebuie sa fie preocupate
mai mult de solutiile concrete de iesire din criza, nu de cifre.
“In trimestrul al doilea, economia a inregistrat o crestere usoara,
de 0,3% in termeni ajustati sezonier, dar care ne poate da sperante
pentru trimestrul al treilea, ceea ce ar marca iesirea din
recesiune.Cititi mai multe pe www.gandul.info
