Această sumă nu include asigurarea securităţii de către forţele de ordine, care ar putea duce la dublarea bugetului – astfel vizita Papei ar ajunge la 100 de milioane de euro. Suveranul Pontif se va afla pentru 4 zile în Spania pentru a fi prezent la ceremoniile care vor avea loc cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului.
Tag: Spania
-
George Soros: Grecia si Portugalia ar trebui sa se retraga din UE si din zona euro
“Problema greceasca nu a fost abordata in cel mai bun mod, asa ca cea mai buna solutie ar fi iesirea << ordonata>> ” a Greciei atat din UE, cat si din zona euro, a declarat Soros intr-un interviu acordat revistei germane Spiegel. El a sugerat ca o masura asemanatoare ar trebui sa fie luata si de catre Portugalia. “Uniunea Europeana si zona euro ar supravietui unui astfel de eveniment”, a adaugat miliardarul. Grecia si Portugalia, state aflate in plina criza a datoriilor suverane, incearca sa aplice programul de reforme impus de catre Comisia Europeana (CE) si de catre Fondul Monetar International (FMI), care prevede reducerea cheltuielilor si marirea taxelor in schimbul ajutorului financiar.
-
FMI: Spania se afla inca “intr-o zona periculoasa” si trebuie sa continue reformele
“Perspectiva este dificila, iar riscul ridicat. Agenda de
politici ramane dificila si urgenta. Nu poate avea loc o incetinire
in ritmul reformelor”, se arata intr-un raport al FMI privind
Spania, citat de Bloomberg. Premierul spaniol, Jose Luis Rodriguez
Zapatero, a decis la sfarsitul saptamanii trecute organizarea de
alegeri anticipate la 20 noiembrie, iar agentia de evaluare
financiara Moody’s a avertizat ca ar putea retrograda statul
spaniol. A patra mare economie din zona euro incearca sa aduca sub
control costurile la care se imprumuta de pe pietele financiare,
dupa ce acestea au urcat puternic, zadarnicind eforturile
guvernului de a stimula cresterea economica in contextul unui somaj
de peste 20%. -
Sorin Pislaru, ZF: Romanii din Spania, apatrizi pentru guvernul Romaniei
Pentru ca in momentul cand o tara din Uniunea Europeana intoarce
spatele libertatii de circulatie a oamenilor pentru un stat membru
intoarce spatele si libertatii circulatiei capitalului si a
serviciilor.
Aderarea la Uniunea Europeana este un tot: libertatea de circulatie
a marfurilor, a capitalului, a companiilor (prin serviciile lor) si
a oamenilor, iar orice atingere a unuia din capitole dauneaza
ansamblului.Firmele spaniole au afaceri de sute de milioane de euro in
Romania din contracte pentru infrastructura cu statul, bancile
spaniole pot castiga din plasamente locale 7-8% la lei iar daca se
mai adauga aprecierea leului chiar 10% pe an, iar achizitiile de
companii romanesti, de active si terenuri se pot face neingradit de
catre spanioli pentru ca toate aceste libertati sunt garantate, nu
numai o parte din ele.Fiecare vine cu ce poate intr-un parteneriat. Noi nu (mai) avem
industrie sau capital. Avem resurse primare: teren, energie si
forta de munca – in cea mai mare parte bruta. Asta avem, dar macar
sa fim lasati sa le folosim conform intelegerii. Nu putem cumpara
companii in Spania, terenuri sau sa facem plasamente monetare. Ca
nu avem de unde. Ei o fac la noi, noi mergem sa muncim acolo. Asa e
acum. Poate in 20 de ani va fi altfel. Dar sa respecte ceea ce s-au
angajat sa respecte atunci cand au semnat aderarea la UE. Nu numai
Romania are obligatii, ci si celelalte 26 de state membre fata de
Romania.Acest argument nu a fost adus pana acum nici in cazul Olandei,
care a amanat dreptul de munci pentru romani cu inca trei ani, nici
in alte cazuri cand s-a pus problema unor restrictii pentru
cetatenii romani. Nu a fost adus pentru ca intre oamenii de la
varful statului roman si romanii simpli nu mai exista demult
comunitate de interese sau de preocupari. Sunt alte lumi.
Reactia guvernului Romaniei la ceea ce au decis spaniolii a fost
precara, cu toate ca datele sunt stiute foarte bine: cei aproape un
milion de romani din Spania impreuna cu milionul din Italia tin in
brate economia romaneasca prin banii trimisi acasa.Nicio tara din UE nu si-a abandonat cu atata seninatate mai mult
de 10% din populatie in economiile straine – iar cei doua milioane
reprezinta o treime din populatia totala apta de munca intre 20 si
40 de ani, de circa 6 milioane de persoane, conform Statisticii. Si
nicio tara nu este atat de timida in a-si apara cetatenii in fata
deciziilor discriminatorii ale partenerilor nostri din UE.Romanii plecati in Spania nu au deocamdata informatii clare
despre restrictiile care vor fi impuse. Cei aflati deja acolo, in
bun “spirit romanesc”, spun ca pe undeva este explicabila
nervozitatea spaniolilor si ca cei “noi”, romanii care abia acum
isi cauta de lucru, sunt dispusi sa lucreze la negru si strica
piata.Normal, fiecare are grija patratului lui, asta au invatat
romanii ani lungi inainte de ’89 si dupa cu si mai multa
certitudine – nu exista cale de atingere in comun a unui scop,
politica toata este o minciuna.
Dar cand vrei sa ataci o problema, nu te duci direct in mijloc, o
iei de la margini. Masurile anuntate de guvernul spaniol de
restrictionare a accesului romanilor care nu au permise de munca
pot fi urmate de altele, si mai dure, care ii vor privi si pe cei
care au deja drept de munca.Depinde de reactia partii adverse. De ce nu s-ar putea ca maine
sau peste o luna sa fie ceruta preschimbarea tuturor permiselor de
munca ale imigrantilor si introducerea unor alte restrictii cu
aceasta ocazie?Guvernul roman a cedat prea usor. “Ii intelegem pe partenerii
nostri spanioli.” Nu trebuia pronuntat aici cuvantul intelegere, ci
trebuia un raspuns dur. Acesti oameni sunt platiti din bani publici
sa fie la dispozitia cetatenilor romani. De asta exista stat, ca sa
isi apere cetatenii.Peregrinii Romaniei vor intoarce si mai abitir spatele unei tari
ai carei lideri, desi platiti din bani publici, nu au idee sau nu
le pasa cum sa le apere interesele.Care mai este diferenta dintre un apatrid si un cetatean roman
in Spania? Luand in considerare modul cum isi apara statul roman
cetatenii, tinde spre zero. Nu ca cei din tara ar fi considerati
altfel de “activul” de partid si de stat.
Sorin Pislaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar.
-
Ministrul muncii: “Economia Spaniei isi revine, ceea ce inseamna ca la un moment dat restrictiile de pe piata muncii vor fi ridicate”
“Ar trebui sa fim optimisti indiferent ce s-ar intampla, pentru
ca economia Spaniei isi revine, ceea ce inseamna ca la un moment
dat restrictiile vor fi analizate si probabil ridicate, cu mult
inainte de 2014”, a declarat Lazaroiu, intr-un interviu pentru
agentia MEDIAFAX.Proaspat intors din Spania, unde s-a dus ca sa clarifice anumite
“aspecte tehnice” ale restrictiilor impuse lucratorilor romani,
Lazaroiu a precizat ca pana la 5 august Comisia Europeana trebuie
sa ia o decizie in privinta validarii deciziei Madridului de a
restrictiona accesul romanilor pe piata spaniola a muncii. “Eu nu
am fost de asta la Madrid, pentru ca nu poti sa anulezi un act al
guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e in vigoare,
poate fi invalidat de CE si atunci am zis sa luam realitatea asa
cum e”, a comentat ministrul.Potrivit lui Lazaroiu, la ora actuala sunt in Spania in jur de
300.000 de romani care au un contract de munca, “dar evident ca a
fost in scadere acest volum, din 2009 pana acum, pentru ca si
romanii au fost afectati de criza din Spania”.Mai mult pe
www.mediafax.ro. -
Badea: Romanii care lucreaza deja in Spania nu vor fi afectati de restrictionarea pietei muncii
Viorel Badea, presedinte al Comisiei pentru Romanii de
Pretutindeni din Senat, mentioneaza, referitor la informatia
potrivit careia Spania va restrictiona piata muncii pentru romani
din cauza somajului aflat in crestere, ca, in urma unor discutii
purtate cu oficiali din Comisia Europeana, a rezultat ca, pana in
acest moment, nu s-a emis nicio notificare care sa oficializeze
implementarea unei masuri restrictive la acest nivel. “Din
informatiile disponibile, putem spune ca intentia oficialilor
spanioli reprezinta o masura protectionista care vizeaza acordarea
permiselor de munca pentru romanii ce vor dori sa lucreze de acum
inainte in Spania, neaplicabila retroactiv, neafectandu-i pe cei
peste 900.000 care au deja un loc de munca in Spania”, subliniaza
Badea. -
Spania va restrictiona piata muncii pentru romani
“Decizia Spaniei de a restrictiona piata muncii pentru cetatenii
romani va fi luata pana la sfarsitul saptamanii, cand Madridul va
notifica Bruxelles-ul si capitalele europene. Surse comunitare au
declarat pentru RFI ca Spania va restrictiona accesul pe piata
muncii din cauza somajului aflat in crestere. Rata somajului in
Spania a ajuns la 20 la suta din populatia activa”, noteaza RFI
Romania. Potrivit sursei citate, aceasta este prin urmare o masura
strict protectionista care vizeaza Romania intrucat multi cetateni
romani lucreaza acum in Spania. Potrivit datelor oferite de
Ministerul Muncii si Imigratiei in Spania, la sfarsitul lui 2010
aproximativ 850 de mii de romani locuiau in aceasta tara. Masura nu
ii va afecta insa pe romanii care au deja un loc de munca legal in
Spania, deoarece nu se aplica retroactiv. -
Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania
Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
(Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
Spania.Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
si Irlanda au trecut cu bine testul.La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
consolidare a pozitiei financiare.Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
in Romania – ATEBank.Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
ale bancilor”, subliniaza ABE.Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
final.ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
iulie 2012.Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
RomaniaErste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
(comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
euroRaiffeisen: 7,8% (8,1%)
Marfin: 5,3% (7,3%)
Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)
Societe Generale: 6,6% (8,1%)
National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)
EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
suplimentar de 58 mil. euroAlpha Bank: 7,4% (10,8%)
Piraeus Bank: 5,3% (8%)
ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
713 mil. euroOTP Bank: 13,6% (12,3%)
Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)
UniCredit: 6,7% (7,8%)
ING Bank: 8,7% (9,6%)
Millennium bcp: 5,4% (5,9%)
La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
(6,8%)Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).
-
Sarbatoarea unde iti poti pierde viata – festivalul de la San Fermin (GALERIE FOTO)
In fiecare an, intre 6 si 14 iulie, are loc festivalul anual cu
tauri de la San Fermin. Editia din acest an a atras numai la
deschidere cateva mii de oameni veniti in Spania pentru a lua parte
la cursele cu tauri, patru persoane fiind ranite.
Festivalul atrage anual zeci de mii de vizitatori pentru care
pericolul mortii este mai prejos decat setea de adrenalina, restul
participand pentru paradele spectaculoase si evenimentele
organizate cu ocazia festivalului, numarul total al vizitatorilor
ajungand astfel de ordinul sutelor de mii.Aproape fiecare cursa cu tauri se incheie insa cu raniti,
bilantul vestitului festival derulat din 1924 incoace fiind de 15
morti si peste 200 de persoane grav ranite.O cursa dureaza aproape trei minute si este desfasurata pe o
distanta de peste 800 de metri. -
Calcaiul lui Ahile pentru zona euro: Italia
Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
Lisabona.Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
obligatiunilor emise pana acum.
Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
portugheze.
Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
“acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
tavalugul datoriei publice imense a tarii.Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
minora).