BusinessMagazin

Tag: zahar

  • Cum poţi să mănânci sănătos fără să-ţi dai seama

    Companiile caută să afle ce anume face ca un preparat sau altul să fie gustos şi cum să înlocuiască sarea sau grăsimea prea multă fără să strice gustul, iar în acest scop lucrează cu maeştri bucătari cunoscuţi cu care fac diverse exprimente culinare.

    Pepsi, spre exemplu, a apelat la un astfel de expert, pe care l-a pus să prepare pulpe de pui aurii şi alte bucate delicioase care au fost duse la laboratorul firmei din Illinois, pentru a determina ce anume le face să fie gustoase şi a descoperi cum reuşesc maeştrii bucătari să păcălească papilele gustative ale celor ce le consumă preparatele.

    Cum atât consumatorii, care din ce în ce mai des doresc să ştie exact ce ajunge în farfuria lor, cât şi legiuitorii cer ca produsele alimentare comercializate să fie cât mai sănătoase, adică să conţină cât mai puţină sare, grăsimi sau zahăr, firme ca Taco Bell, Pepsi sau Kellogg, dar nu numai, încearcă să se conformeze, mergând chiar până la a înlocui unele ingrediente cu altele. Aşa au apărut cereale pentru micul dejun, care, deşi dulci, îşi datorează dulceaţa fructelor şi nu zahărului. La fel s-au modificat sortimente de chips-uri prin reducerea cantităţii de sare şi adăgarea unor condimente folosite în bucătăria tradiţională din diverse regiuni ale SUA.

    În alte cazuri, maeştrii bucătari au fost reuşit să înlocuiască ingrediente fără ca aceia care consumă preparatele să-şi dea seama, folosind piure de castane pe post de smântână la supa de conopidă sau păstârnac pentru a reduce cantitatea de unt dintr-un tip de sos.

  • Reţeta Coca Cola a fost dezvăluită. Cum poţi prepara acasă faimoasa băutură carbogazoasă

    Dacă până nu demult reţeta Coca Cola a fost păstrată secret, wired.co.uk a dezvăluit recent ingredientele faimoasei băuturi carbogazoase şi, în plus, au prezentat modul în care aceasta poate fi preparată în propria bucătărie.

    Totuşi, aceştia avertizează că cele două procedee descrise nu sunt tocmai simple şi că cei care se vor încumeta să încerce să „gătească” ar trebui să ţină cont de câteva sfaturi.

    „S-ar putea să pară uşor, însă sunt câteva lucruri la care trebuie să fiţi atenţi – şi nu faceţi exces de zel, căci unele ingrediente pot să irite pielea”, precizează sursa, indicând totodată purtarea mănuşilor şi a unui şort.

    În ceea ce priveşte uleiurile alimentare necesare preparării băuturii, acestea trebuie să fie 100% esenţiale şi pure, în caz contrar riscul de îmbolnăvire fiind destul de mare.

    În plus, „nu mai trebuie precizat că, cei care consumă apoi băutura îşi asumă riscul!”.

    Pentru prima reţetă prezentată, cea a farmacistului american John Pemberton, ingredientele necesare sunt: apă – 1900 ml, alcool (etanol pur sau vodcă de bună calitate)– 40 ml, suc de lămâie – 190 ml, extract de vanilie – 2,6 ml, ulei de lămâie – 0,125 ml, ulei de nucşoară – 0,05 ml, ulei de coriandru – 0,002 ml, ulei de Neroli – 0,05 ml, ulei de scorţişoară – 0.05 ml, cofeină – 0,6 g, acid fosforic sau citric – 14 g, zahăr (granulat) – 2,400 g, zahăr (caramelizat) – 400 g.

    Primul pas este amestecarea treptată a uleiurilor cu alcoolul, într-un vas de sticlă. Substanţa obţinută trebuie apoi mixată cu ajutorul unui blender, până când bulele de ulei devin cât mai puţin vizibile.

    Într-o tigaie, se amestecă apa şi zahărul solid, la foc mediu, până la caramelizare. Se adaugă apoi vanilia, cofeina, sucul de lămâie şi acidul. Toate acestea se toarnă peste primul amestec (uleiurile şi alcoolul).

    Compoziţia se toarnă într-o sticlă şi se lasă să se răcească. Mai târziu, aceasta se combină cu apă minerală şi astfel rezultă băutura carbogazoasă.

    Cealaltă reţetă, “Open Cola”, are în mare aceleaşi ingredinte şi mod de preparare. Cu toate acestea există şi mici diferenţe, astfel cî în loc de caramel se utilizează coloranţi artificiali, iar liantul pentru uleiurile esenţiale este guma arabică şi nu alcoolul.

    Aşadar, ingredientele sunt: apă – 2000ml, colorant caramel – 1 linguriţă, ulei de portocale – 0.35ml, ulei de lămâie – 0,1 ml, ulei de nucşoară – 0,1 ml, ulei de Cassia – 0,15ml, ulei de coriandru – 0,125ml, ulei de Neroli – 0,025ml, lavandă – 0,025ml, gumă arabică – 1:10 linguriţă, zahăr (granulat) – 2.000 g, acid citric sau acid fosforic – 17.5g, cafeină – 0,15g.

    În prima fază, uleiurile şi guma arabică se amestecă într-un recipient de stilcă, adăugând şi câteva picături de apă. Peste ele se toarnă acidul. Zahărul se amestecă în apă, la foc mediu, alături de cofeină, apoi se pune peste prima substanţă obţinută.

    Ultima etapă este adăugarea colorantului caramel. Ca şi în cazul primei reţete, totul se lasă la răcit, apoi se adaugă de cinci ori mai multă apă minerală înainte de a se consuma.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE

    Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
    “avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
    preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
    combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
    datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
    presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
    ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
    turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
    in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
    cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
    rastoarne guvernele.

    La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
    recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
    emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
    tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
    in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
    termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
    alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
    conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
    pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
    economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
    economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.


    Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
    paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
    fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
    chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
    de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
    este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
    tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
    drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
    UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
    recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
    de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.

    La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
    februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
    chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
    scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
    9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
    relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
    sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
    (inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
    7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
    gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
    Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
    aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
    generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
    deloc.

    O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
    Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
    Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
    pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
    consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
    sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
    preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
    urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
    in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
    cu aproape 60%.

    La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
    consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
    diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
    tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
    mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
    decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
    FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
    parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
    inflatie.

  • De ce se va scumpi zaharul

    La prima vedere, titlul si primul paragraf s-ar putea
    contrazice: unul se refera la cresteri de pret, iar celalalt la
    concurenta unor produse mai ieftine. Nu e nicio greseala. Pretul la
    zahar are toate sansele sa creasca, pentru ca pretul de bursa al
    zaharului nerafinat este mare, sustine Ioan Armenean, director
    general al fabricii Zaharul Ludus.

    Un pret mai mare al materiei prime – melasa sau zaharul brut –
    ce se prelucreaza in fabricile din tara se va transfera la raft, in
    pretul final. Pe de alta parte insa, fabricile europene pot invada
    piata cu produse mai ieftine decat zaharul produs local, astfel
    incat fabricile autohtone sunt prinse de cele doua constrangeri de
    pret ca intr-o menghina. “Incepand din acest an nu mai avem nicio
    facilitate pentru a cumpara zahar brut din Brazilia, rafinariile
    fiind nevoite sa cumpere la pretul pietei zahar din tarile APC
    (Africa, Pacific, Caraibe)”, declara directorul general al Zaharul
    Ludus, companie ce si-a dublat cifra de afaceri in prima jumatate a
    anului trecut, fata de perioada corespunzatoare a anului 2008,
    ajungand la 9,7 milioane de euro si un profit de 800.000 de
    euro.


    De ce s-a produs aceasta schimbare? In urma ultimelor decizii
    ale Uniunii Europene, procesatorii trebuie sa negocieze in nume
    propriu contractele, iar rafinatorii romani nu au relatii
    comerciale de durata stabilite cu marii producatori de zahar.
    }arile din zona ACP sunt in majoritate foste colonii britanice, cu
    firme ce detin de zeci sau chiar sute de ani culturi. In fata lor,
    reprezentantii procesatorilor romani au putine sanse de negociere.
    “In urma acestei schimbari, rafinatorii romani au contractat
    licente doar pentru 100.000 de tone zahar brut, fata de 330.000 de
    tone, cat negociasera anul trecut”, a declarat Emilian Dobrescu,
    reprezentantul Agrana in Romania, cea mai mare companie de profil
    de pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 163 de milioane de
    euro in 2008.

    Rezultatul faptului ca au fost contractate volume mai mici e
    clar: cele sase fabrici de zahar din Romania vor avea mai putin de
    lucru. Motivul pentru care procesatorii autohtoni au contractat
    pentru 2010 licente pentru o cantitate de trei ori mai mica decat
    anul trecut este pretul mare al tonei de zahar brut pe piata
    mondiala, care a ajuns chiar si la 600 de euro pe tona. “Pretul
    zaharului a ajuns la un maxim istoric, dar este un fenomen ciclic,
    influentat de mai multi factori”, explica Dragos Dima, consultant
    in domeniul agriculturii. Conteaza cat de performante au fost
    culturile – daca recolta e slaba, preturile urca. E important si de
    cat de mult zahar are nevoie pentru consumul intern tara
    producatoare, care vinde doar ce ii prisoseste, dar un rol
    important il joaca si speculatorii – care pot fi interesati sa faca
    stocuri mari in speranta unor castiguri ulterioare.

  • Ne indulcim pe bani mai multi. Zaharul s-ar putea scumpi cu 20%

    Ultimele patru fabrici de zahar functionale din Romania risca
    sa-si inchida portile daca Ministerul Finantelor nu va gasi rapid o
    solutie pentru plata subventiilor catre cei 2.000 de cultivatori de
    sfecla de zahar, in valoare totala de 20 milioane de lei (aproape
    cinci milioane de euro).

    “In doua saptamani trebuie sa inceapa cultivarea si nu avem bani
    pentru a face acest lucru. Daca nu vor avea materie prima, se vor
    inchide si cele patru fabrici, de la Oradea, Ludus, Bod si Roman,
    care asigura 20% din necesarul de zahar al Romaniei”, a declarat
    ieri presedintele Federatiei Cultivatorilor de sfecla de zahar din
    Romania, Ioan Gherman.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • De ce e mai scump zaharul in Europa fata de restul lumii

    Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
    transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
    traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
    o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
    tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
    Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
    de kilometri.


    In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
    un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
    ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
    initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
    belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
    stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
    derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
    de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
    subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
    susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.

    Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
    ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
    milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
    Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
    scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
    primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
    compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
    conturi, daca nu chiar mai mult.

    In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
    care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
    o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
    Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
    euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
    1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
    regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
    sa inceapa sa produca mai mult zahar.