Primul artist care s-a manifestat astfel, scoţianul Robert Montgomery, scria versuri pe panourile publicitare, inspirându-i şi pe alţi artişti, care au atacat 35 de panouri din diverse oraşe ale Marii Britanii, în semn de protest faţă de “efectele distrugătoare ale publicităţii” şi de impactul negativ pe care reclama îl are asupra imaginii de sine, al comportamentului consumatorilor şi al gradului de îndatorare al acestora, scrie The Independent. Arată mai bine aşa? Panouri publicitare vandalizate de artişti stradali (GALERIE FOTO)
Mişcarea artiştilor şi-a atras denumirea de “brandalism”, de la ideea de brand vandalizat. De pildă, unul dintre panourile “brandalizate” de un artist pe nume Bill Posters parodiază o reclamă Nike cu fotbalistul Wayne Rooney având în mâini nişte pungi de cumpărături, alăturându-i inscripţia “Just Loot It” (to loot = a fura).
Jumătate dintre companiile de stat, ale căror bugete pe acest an au fost avizate de Guvern, au cheltuit deja peste 1,2 milioane euro cu sponsorizări, reclame şi achiziţii de cafea, sucuri şi diplome oferite la întâlniri de protocol şi vor consuma încă de patru ori mai mult până la sfârşitul anului.
Pe lista companiilor de stat care şi-au bugetat astfel de cheltuieli, indicate într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, figurează atât companii profitabile, cât şi societăţi cu pierderi şi datornici tradiţionali la bugetul de stat.
Proiecţii 3D le permit marketerilor şi advertizerilor să creeze imagini suprarealiste prin proiecţii pe obiecte. În timp ce urmăriţi înregistrările de mai jos, fiţi atenţi la zgomotul creat de mulţime, care fotografiază şi înregistrază evenimentele pe telefoanele mobile. Pentru cei care nu sunt familiari cu această tehnică, o explicaţie este oferită de videomapping.tumblr.com: ” Video Projection Mapping este o nouă tehnică surprinzătoare de proiecţie, care poate transforma aproape orice suprafaţă într-un display video dinamic. Software specializat este folosit pentru a înveli şi masca imaginea proiectată pentru a o face să se potrivească perfect pe marginile iregulate ale ecranelor”.
Lansarea magazinului H&M din Amsterdam
Pe 22, 23 şi 24 noiembrie 2010, H&M a inaugurat un magazin la Amsterdam şi s-au folosit de o proiecţie de acest tip pe o clădire istorică. Vreme de peste trei minute, invitaţii şi trecătorii au urmărit o poveste suprarealistă realizată prin lumini şi efecte speciale. O fundă roşie legată de clădire s-a desfăcut şi a lăsat construcţia să se transfome într-o casă de păpuşi în care nimic nu este ceea ce pare.
Adidas – 3D Mapping Projection
Agenţia: Muse Amsterdam (www.muse.nl) Producţia: MrBeam, Mickey Did It, BeamSystems
VEZI MAI MULTE IN PAGINA URMATOARE >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
În mediul online, spre deosebire de cel offline, oamenii sunt mai critici. Pentru generarea WOM online, românii folosesc în principal “messengerul”, urmat la mare distanţă de e-mail, forumuri şi reţelele de socializare. La nivel general, atât offline, cât şi online, frecvenţa cu care generează WOM pozitiv este mai mare decât cea cu care generează impresii negative. Astfel, numărul celor care au generat WOM pozitiv în ultima săptâmână şi în ultimele 2-3 luni este de 2 ori mai mare decât numărul celor care au generat WOM negativ în aceleaşi perioadă de timp. Mai mult, 55% dintre români nu îşi amintesc când au generat ultima dată WOM negativ, probabil datorită faptului că au făcut aceste recomandări negative cu mult timp în urmă, iar 11% dintre români au menţionat că nu au generat niciodată WOM negativ despre vreun produs. Principalul grup de persoane către care se exprimă în privinţa impresiilor despre produse, servicii şi experienţe sunt prietenii, urmaţi de rude/familie şi, la o distanţă mai mare, de colegi.
WOM influenţează intenţia de cumpărarea a românilor. Recomandările venite din partea prietenilor, rudelor sau colegilor influenţează în mare sau foarte mare măsură decizia de cumpărare a peste 50% dintre români pentru cel puţin una dintre cele 10 categorii de produse sau servicii analizate. Intenţia de cumpărare este influenţată de WOM într-o măsură mai mare pentru serviciile de sănătate şi produsele electronice, computere şi tehnologie (TV, calculator personal, telefon mobil, aparat foto, etc) şi într-o mai mică măsură pentru produse/serviciile de economisire sau investiţii.
Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în perioada aprilie-mai 2011 pe un eşantion de 1656 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste. Cele 10 categorii de produse şi servicii analizate au fost: autoturisme, economisire sau investire bani, amenajare sau decorare casă, mâncare sau băuturi, locuri de petrecere a timpului liber în afara casei (restaurant, cinematograf, concerte, vacanţe etc), electronice / computere / tehnologie (TV, calculator personal, telefon mobil, aparat foto, etc), produse de îngrijire personală, îmbrăcăminte/încălţăminte, servicii de sănătate şi servicii de educaţie/şcoală.
Luna trecuta, Rihanna a semnat un acord pe mai multi ani cu
Autoritatea de Turism din Barbados pentru promovarea insulei ca
destinatie turistica, dupa ce in mai semnase un contract in valoare
de 500.000 de dolari ca sa promoveze apa de cocos Vita Coco, intr-o
campanie alaturi de Madonna si Anthony Kiedis de la Red Hot Chili
Peppers.
Tot anul acesta, Rihanna a devenit purtatoarea de cuvant a
campaniei 100 Years Skincare a Nivea. Astfel de contracte intregesc
averea, apreciata de unele surse la 60 de milioane de dolari
(Celebrity Net Worth), de altele la 143 de milioane de dolari
(IMDB, care citeaza o estimare Forbes), a uneia dintre cele mai
bine vandute cantarete ale momentului.
Robyn Rihanna Fenty s-a nascut in 1988 la Saint Michael, in
Barbados, dintr-o mama originara din Guyana si un tata cu origini
irlandeze, intr-o familie modesta cu sase copii, marcata de
dependenta de alcool si droguri a tatalui.
A inceput sa cante la o varsta frageda, inspirata fiind de
muzica reggae, si a abandonat liceul, dorind sa se dedice
cantatului. A inregistrat cateva demo-uri pe care primul ei
producator muzical le-a trimis catorva case de discuri, intre care
si Def Jam Recordings, condusa de Jay-Z, cu care Rihanna a si
semnat primul contract, in 2005.
Se muta apoi in State, unde primul ei single, “Pon de Replay”,
ajunge nr. 2 in topul Billboard Hot 10 si in topul britanic al
single-urilor.
Albumul de debut, “Music of the Sun”, scos in august 2005, se
vinde in peste 2 milioane de exemplare in toata lumea. In 2007,
Rihanna e deja o vedeta de talie internationala, ajunsa la al
treilea album, “Good Girl Gone Bad”, care a generat opt single-uri,
toate ajunse intre primele opt piese din topul Billboard Hot 100,
inclusiv faimosul “Umbrella”. Cel mai recent album, “Loud”, iesit
pe piata in noiembrie 2010, s-a vandut inca din prima saptamana in
207.000 de exemplare, iar single-ul “Only Girl (In the World)” a
ajuns pe prima pozitie in topurile din nu mai putin de zece tari,
intre care SUA si Marea Britanie.
Anul trecut, Rihanna a scos pe piata o carte ilustrata
autobiografica, intitulata chiar “Rihanna”, anul acesta a fost
lansata linia de parfumuri Reb’l Fleurs, in colaborare cu compania
lui Jay-Z, Iconic Fragrances, iar in 2012 va fi lansata adaptarea
pentru cinema a jocului Battleship, in care va juca si
Rihanna.
Revista Forbes o plaseaza pe lista celor mai bine platite vedete
sub 30 de ani, calculand la 29 de milioane de dolari incasarile ei
numai din perioada mai 2010 – mai 2011 de pe urma concertelor, a
vanzarilor de albume si a contractelor de reclame cu diverse
branduri, de la bauturile Fuze Drinks si pana la aparatele de ras
Venus Razors. In acelasi timp insa, Rihanna are o cota importanta
si la bursa filantropilor, prin intermediul fundatiei sale,
Believe, infiintata in 2006 in beneficiul copiilor suferinzi de
boli incurabile.
Amuzamentul nu se trage in toate cazurile din faptul ca
reclamele ar fi absurde sau prea ermetice pentru gustul
americanilor sau al europenilor, ci mai ales din prestatia
actorilor, ramasa la vremea aceea necunoscuta publicului american,
scrie CNN, care a publicat un fel de top al celor mai hazlii
spoturi. Multumita internetului, reclamele de atunci au devenit
intre timp accesibile tuturor, cu tot cu vocile dublate ale
actorilor, racnindu-si entuziasmul fata de niste produse
necunoscute sau incercand cu greu sa mimeze interesul fata de
produsele respective.
Pentru Sylvester Stallone, o lovitura buna la jocul de golf e
rasplatita cu o portie de crenvursti Bayern, Bruce Willis sare din
pat, in pijama si cu scufie, strigand (in japoneza) ceva despre
cardurile Eneos, Hulk Hogan canta un cantecel menit sa-l
inveseleasca pe un bebelus fericit ca are aer conditionat, iar
Nicholas Cage isi ciocneste capul de cel al unui soi de robot
metalic, spre a promova un producator de masini pentru jocuri
mecanice. Cat despre Ben Stiller, el pare ca joaca intr-una din
propriile lui comedii: extazul fata de bautura la care face reclama
il face mai intai sa-i laude (in japoneza) virtutile, apoi sa
inghete, la propriu.
Atunci cand spui Apple, imaginea lui Steve Jobs este primul
lucru care iti vine in minte. Cand auzi Facebook, te gandesti la
Mark Zuckerberg, iar numele lui Bill Gates este sinonim cu
Microsoft. Probabil acelasi lucru l-au dorit si Constantin Toma,
fostul presedinte al companiei de asigurari Omniasig, si Alin
Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, atunci cand au
decis ca este momentul sa apara in spoturi TV care sa le promoveze
afacerile. Toma promova la acel moment, nu mai tarziu de inceputul
acestui an, produsele de asigurare ale companiei sale, iar Burcea
pachete turistice in strainatate. Pentru doua industrii care au
fost puternic afectate de criza, respectiv asigurarile si turismul,
abordarea atat de directa a parut cea mai potrivita solutie la
momentul respectiv. Cu atat mai mult cu cat niciuna dintre cele
doua companii nu obisnuise sa comunice prin intermediul spoturilor
televizate.
Este insa o strategie pe care pana acum sefii de companii din
Romania, in special cei de la carma multinationalelor, au evitat-o
si au lasat spoturile traditionale sa-si faca treaba. Comunicarea
lor cu presa si publicul in general se limita la conferinte de
presa, evenimente oficiale sau interviuri. Asa cum recomanda, de
altfel, orice manual de comunicare.
Faptul ca incepe sa se creeze un precedent pentru acest tip de
comunicare, in care seful de companie este personajul principal, a
starnit doua tipuri de reactii. Pe de o parte, sunt cei care spun
ca este bine ca un CEO sa fie atat de vizibil pentru ca isi apropie
clientii. Pe de alta parte, sunt mult mai multi cei care cred ca o
astfel de strategie este deosebit de riscanta si doar in cazuri
exceptionale poate fi pusa in aplicare. “Reclamale in care apar ca
<povestitori> ai produsului directorii companiilor ce ofera
acest produs sunt precum saritura in apa si fara trambulina.
Riscante. Le urmarim cu emotii legate de puterea impactului”,
specifica Mihaela Nicola, CEO-ul grupului de comunicare The
Group.
Secretul reclamelor de tip “marturie”, asa cum sunt si acestea,
este ca personajul narator, fie ca este o vedeta sau un
reprezentant de varf al companiei, sa se bucure nu doar de un grad
ridicat de notorietate, dar si de o reputatie care sa-i confere
credibilitate. Cuvantul sau trebuie sa aiba greutate in fata
publicului, iar recomandarea pe care o face unui anume produs sau
serviciu sa fie suficienta pentru potentialii consumatori.
“Marturiile sunt valide atunci cand le ofera in mod obiectiv o
personalitate neutra in raport cu respectivul produs sau serviciu.
Povestea produsului, impartasita de liderul companiei, este un
monolog care genereaza (si) scepticism, atunci cand respectivul
lider are notorietate limitata”, explica Nicola.
In Romania, numarul oamenilor de afaceri care sunt cunoscuti de
public si care au o reputatie bine consolidata este extrem de
redus. Poate si de aceea pana acum ei au evitat sa apara in spoturi
TV. In ceea ce-i priveste pe Toma si Burcea, lucrurile stau la fel.
Desi cei doi sunt bine cunoscuti in mediul de afaceri, in presa de
specialitate si au experienta consistenta in conducerea unei
companii, pentru consumatorul de rand ei nu reprezinta o figura
atat de puternica incat sa fie si credibila.
De-a lungul timpului, razboiul publicitar dintre cele doua
companii a avut diferite episoade: de la reclamele cu tonomate care
se bateau intre ele cu doze de Coca-Cola si Pepsi, la meciurile de
box dintre sticlele de suc si pana la misiunea de a demonstra care
bautura pluteste mai bine in spatiu.
