Băncile au subscris titluri de 2,58 miliarde de lei. Cea mai recentă licitaţie pentru scadenţa la un an s-a derulat săptămâna trecută, când Trezoreria s-a împrumutat cu 2,48 miliarde lei, la un randament mediu de 5,27%. Randamentele plătite pentru certificatele cu scadenţa la un an au scăzut constant începând cu luna noiembrie, acestea coborând cu 1,38 puncte procentuale, de la 6,65% la 5,27%. Cel mai redus randament, de 5,22%, a fost plătit de Ministerul Finanţelor pentru certificatele la şase luni, la finalul lunii februarie, potrivit statisticilor publicate pe site-ul BNR şi disponibile din aprilie 2005.
Tag: randament
-
La îndatorarea externă stăm bine
Din perspectiva ratei critice a randamentului obligaţiunilor (randamentul mediu la care costurile cu dobânda depăşesc 10% din veniturile guvernamentale), cel mai bine stau Cehia, România şi Slovacia, conform calculelor Erste.
Statul a redeschis în această săptămână licitaţia pentru obligaţiunile în dolari pe zece ani de la sfârşitul lunii ianuarie (când a atras 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%), atrăgând 750 mil. dolari la un randament de 6,45%. “Suma cumulată atrasă de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate anul acesta. Atragerea acestor bani de pe acum înseamnă că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă”, apreciază analiştii ING.Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că este posibil ca România să lanseze încă o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, în a doua parte a anului, pentru a completa programul de împrumuturi de 2,5 mld. euro pentru 2012.
-
Analiştii ING: România şi-a asigurat o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta
Este prima emisiune efectuată în SUA şi a doua emisiune din cadrul programului de finanţare prin titluri pe termen mediu (EMTN), ce a debutat în iunie 2011 şi prin care se urmăreşte atragerea de 7 miliarde euro în total. Prima emisiune a avut loc în iunie 2011, când au fost emise titluri în euro pe cinci ani în valoare de 1,5 mld. euro, iar randamentul a fost de 5,298%.
“Credem că rezultatul a fost destul de bun”, comentează Vlad Muscalu şi Ana Morărescu, analişti ai ING Bank România. Principalul factor pozitiv, în opinia lor, este că România şi-a asigurat astfel o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta de pe pieţele externe, acoperind trei sferturi din 1,5 miliarde euro ce ajung la scadenţă, iar “acest lucru ar trebui să fie în general pozitiv pentru titlurile de stat emise în moneda naţională”.
Pozitiv este, de asemenea, faptul că cererea a fost puternică – oficialii au raportat că toate ofertele au însumat 7 miliarde dolari SUA – şi faptul că nivelul randamentului a fost mai scăzut decât plafonul indicativ de 7%.
Pentru emisiunea din iunie trecut efectuată în monedă europeană, cererea din partea investitorilor a fost de circa 3 miliarde de euro.
“Uşor negativ” este, în schimb, faptul că nivelul costului de finanţare este semnificativ mai ridicat decât cele înregistrate la licitaţiile precedente ce au avut loc în ultimii doi ani, când nivelul primelor de asigurare contra riscului de neplată (CDS) se situa în jurul a 200 de puncte de bază, faţă de 400 de puncte în momentul de faţă.
“Aceasta ar sugera că administratorii datoriei publice ar fi putut opta pentru o maturitate mai scurtă, cu un randament mai redus, dar în aceste momente este probabil mai bine să fii sigur decât să regreţi”, încheie analiştii ING.
România a amânat, la finele anului trecut, lansarea emisiunii de titluri în dolari, din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe şi a creşterii CDS pentru ţările din Europa de Est, în contextul crizei datoriilor din zona euro.
Programul EMTN este administrat de Erste Group şi Societe Generale.
-
Cele mai performante companii de la Bursa de Valori
Companiile româneşti sunt preocupate mai mult să-şi crească vânzările şi să-şi dezvolte afacerea, aproape cu orice cost, fără ca impactul deciziilor lor asupra nivelului de profitabilitate să fie printre priorităţile strategiei lor, consideră Adrian Comăneci, senior project manager al companiei de consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).
Concluzia lui se întemeiază pe un studiu, pe care l-a coordonat, despre relaţia dintre indicatorii ce privesc dezvoltarea afacerii şi cei ce privesc rentabilitatea în cazul celor mai importante companii listate la Bursa de Valori, după cifra de afaceri şi lichiditate. Studiul ia în calcul perioada 2006-2010, perioadă când vânzările agregate ale companiilor au rămas constant peste nivelul celor din 2006, inclusiv în plină perioadă de criză (2008-2009), dar în schimb profitabilitatea a scăzut accelerat începând din 2006, cu un minim în 2009. Mai exact, pentru 46 din 49 de companii analizate, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor a fost pozitiv, dar numai 19 companii au reuşit să obţină o rentabilitate reală pozitivă a capitalului, adică să acopere prin profitul contabil şi costul capitalurilor utilizate.
Faţă de studiile similare din anii trecuţi, care analizau performanţa companiilor în ultimii trei ani, cel de acum ia în calcul patru ani cum nu se poate mai diferiţi: o primă fază favorabilă pentru dezvoltare şi creştere (2006-2008) şi a doua de reducere a cererii şi îngreunarea accesului la finanţare (2008-2010). “Tocmai acesta e contextul cel mai potrivit în care pot fi identificate acele companii cu capacitatea de a obţine performanţă şi de a crea în mod sustenabil valoare pentru acţionari, chiar şi în condiţii macroeconomice adverse”, afirmă Adrian Comăneci.
Pentru perioada 2007-2009, cele mai mari punctaje, rezultate din indicatorii luaţi în considerare (rentabilitatea capitalului după deducerea costurilor de finanţare, rentabilitatea capitalului propriu, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor, respectiv randamentul acţiunilor pe parcursul anului) le-au obţinut Rompetrol Well Services, Electromagnetica şi Condmag. Pentru perioada 2006-2010, Electromagnetica şi Rompetrol rămân în top, dar sunt devansate de Ropharma Braşov, controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi de Prospecţiuni Bucureşti, controlată de Ovidiu Tender. În 2010, clasamentul este condus de producătorul de îngrăşăminte Azomureş, urmat de Ropharma şi Electroargeş.
Anul trecut, pentru prima oară de la începutul crizei economice, majoritatea companiilor incluse în studiul CMC au consemnat o îmbunătăţire la nivelul principalilor indicatori financiari: vânzările agregate au crescut cu 11,8% faţă de 2009, în timp ce profitul agregat (EBIT) a crescut cu 180%, în primul an de creştere de după 2006. “Odată cu acomodarea la noile condiţii ale pieţei (putere de consum redusă, acces îngreunat la surse de finanţare), companiile de top au trecut la aplicarea unor strategii coerente de reducere a costurilor şi de reluare a creşterii, care au condus la aceste rezultate pozitive”, explică Adrian Comăneci.
Primele trei companii care au creat valoare acţionarilor în 2010 au avut însă strategii de management total diferite. Liderul clasamentului, Azomureş, cu o urcare de 31 de poziţii faţă de 2009, a obţinut o creştere de 62% a cifrei de afaceri faţă de anul precedent şi o rentabilitate ridicată a capitalului (31%). O parte dintre factorii care au putut contribui la aceste performanţe au fost: creşterea producţiei cu aproape 36%, dezvoltarea unei politici de preţ flexibile, precum şi adaptarea politicii de preţ la cererea mondială pe anumite segmente, cum este cel al îngrăşămintelor pe bază de azot.
Ropharma, ocupanta locului secund în Contrast TOP 50, a mizat pe schimbarea mixului de vânzări, pentru a obţine o creştere de 22% a cifrei de afacei faţă de 2009. Cu o cifră de afaceri netă de aproape 352 de milioane de lei, Ropharma s-a situat cu 1,3% faţă de nivelul creşterii pieţei farmaceutice de retail. Creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din retail. Producătorul de electrocasnice Electroargeş a reuşit aproape să îşi tripleze profitul (cu o creştere de 2,8 ori) în doar un an, ca efect al creşterii exporturilor cu 43% şi al unui proces intern de restructurare.
“Pentru a menţine aceste rezultate şi în viitor, este extrem de important ca managementul companiilor să păstreze această strategie echilibrată impusă de criză şi să nu mai cadă în mirajul creşterii şi diversificării afacerilor indiferent de costuri şi de tendinţa reală a pieţei”, recomandă Comăneci.
La nivel sectorial, evoluţia cea mai solidă a avut-o segmentul farmaceutic, cu un indicator combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor de 8,5% şi o rentabilitate reală a capitalului de 0,2%. În 2010, sectorul farmaceutic a înregistrat o creştere de 19,56% în euro, ajungând la o valoare totală de 2,286 miliarde de euro. Medicamentele fără prescripţie (OTC-urile) au înregistrat în euro vânzări în creştere cu 7,26%, până la 325 de milioane de euro, în timp ce medicamentele pe bază de reţetă au beneficiat de o creştere de 24,91%. Aceste rezultate au făcut ca sectorul farmaceutic să urce în 2010 de pe primul loc al clasamentului, faţă de locul secund ocupat în 2009.
Cele de mai sus trebuie interpretate, evident, ca o lecţie utilă despre felul cum o strategie de management cu viziune se corelează cu performanţa bursieră şi nu ca un predictor automat al evoluţiilor viitoare ale companiilor ori ca o recomandare de investiţie. În privinţa recomandărilor de investiţii pentru piaţa de acţiuni, în condiţiile situaţiei imprevizibile din economia globală, concluziile formulate de analişti s-au schimbat pe parcursul anului, odată cu percepţiile faţă de risc ale investitorilor cu forţă financiară; de pildă, Citigroup consideră în ultimele analize Turcia unul dintre câştigătorii perioadei de turbulenţă financiară care goneşte investitorii de pe pieţele dezvoltate, dar aceasta după o perioadă extrem de proastă pentru bursa din Turcia, care a căzut cu peste 31% de la începutul anului, calculat în euro, ieftinind puternic acţiunile (pentru comparaţie, bursa de la Bucureşti a scăzut cu 8,9%, cea de la Budapesta cu aproape 13%, iar cea din Polonia cu aproape 16%).
În general însă, pieţele de acţiuni din Europa Centrală şi de Est rămân preferate atât de cei care compară zilnic datele pieţelor emergente (analiştii Erste, în raportul de strategie globală pe trimestrul al treilea, recomandau de pildă suprapondere pe acţiunile din Europa emergentă, subpondere pentru cele din America Latină şi o poziţie neutră faţă de cele din Asia), cât şi de cei ce caută oportunităţi deopotrivă în pieţele emergente şi în cele de frontieră, cum ar fi Mark Mobius de la Templeton Emerging Markets Group, care zilele trecute paria ferm pe pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia.
-
Ministerul Finantelor se imprumuta de la banci cu inca 88 mil. euro
Randamentul mediu acceptat a fost de 7,35%, usor mai mare decat
la licitatia similara de luna trecuta. Volumul total al cererii, pe
baza subscrierilor din partea a 12 banci, a fost de 926,2 milioane
de lei, iar data scadentei este 30 aprilie 2016, conform BNR.La 14 iulie, randamentul mediu acceptat pentru vanzarea de
obligatiuni de tip benchmark pe cinci ani fusese de 7,3%, iar
valoarea atrasa a fost de 500 milioane lei, raportat la o cerere de
aproape 900 de milioane de lei. A fost vorba, ca si la licitatia de
astazi, de redeschiderea emisiunii lansate in luna aprilie.“Avand in vedere tensiunea recenta de pe piata monetara a leului,
cotatiile pe piata secundara si turbulentele de pe pietele globale,
credem ca randamentul mediu s-ar putea situa peste nivelul
precedent de 7,3%. Totusi, la acest nivel nu ne asteptam ca
Ministerul Finantelor sa emita intreaga suma intentionata”,
apreciau inainte de licitatie analistii ING Bank Romania.Pe piata monetara, ratele de dobanda au crescut miercuri, atat
cele overnight (circa 4,4%, cu 15 puncte de baza peste nivelul de
marti, cat si cele pentru scadente intre o luna si trei luni (in
jur de 4,1%). BNR a mentinut, miercuri, rata dobanzii de politica
monetara la 6,25%, neschimbat din mai 2010.Este a cincea emisiune de obligatiuni de stat de tip benchmark din
aceasta luna, dupa cele din 8 iulie (obligatiuni pe 3 ani in
valoare de 700 mil. lei), 14 iulie (obligatiuni pe 5 ani in valoare
de 500 mil. lei), 22 iulie (obligatiuni pe 10 ani in valoare de
387,9 milioane de lei) si 27 iulie (obligatiuni pe 4 ani in valoare
de 462,6 mil. lei). In afara de acestea, Finantele au atras, la 11
si 18 iulie, cate 900 de milioane de lei prin certificate de
trezorerie pe un an. -
Finantele se imprumuta de 900 mil. lei de la bancile locale
” Aceste instrumente sunt cotate pe piata secundara la 6,25%,
dar nu credem ca administratorii datoriei publice vor plati un
randament mediu mai mare de 6,20%”, comentau dimineata analistii
ING Bank.In urma cu o saptamana, MF a emis o suma similara pentru un
randament mediu de 6,19%.Volumul total al cererii a fost de 2,23 miliarde de lei, iar
volumul total al cererii adjudecate a fost de 899,9 milioane de
lei, conform BNR.La licitatie au participat 12 banci de pe piata romaneasca.
-
Cum a lovit criza in romani: acasa deprimati, la munca tristi
Este ora cinci dupa-amiaza, iar ochii lui stau pe ceas de la
patru. Andrei lucreaza intr-o multinationala de telecomunicatii si
asteapta, ca in fiecare zi, terminarea programului. La ora cinci
trimite mesaje prietenilor pe Facebook si isi verifica hambarele de
pe Travian. “De regula, imi petrec doua ore din timpul programului
facand altceva decat ce am de munca, una dimineata si una seara”,
recunoaste el, nemultumit ca, desi la inceput lucrau patru angajati
in departamentul sau, acum au ramas doar doi, iar volumul de munca
s-a dublat pe aceiasi bani. Cu toate astea, isi gaseste timp si
pentru alte activitati si paseaza munca de la o zi la alta. Daca
angajatorul a putut sa puna pe umerii a doi oameni munca pentru
patru, atunci si el simte ca-l pacaleste, ca se razbuna facand
altceva.
Tanarul vorbeste despre o situatie generala care se petrece in
firma sa – sefii stiu, dar sunt si ei in aceeasi barca. Slujba nu-l
mai face de mult timp fericit, ci a devenit, dupa patru ani de
munca in acelasi loc, strict “o obligatie necesara”, adica sursa de
bani care ii asigura un trai decent de la o luna la alta. Dar daca
priveste la ce se intampla in alte domenii, jobul sau parca nu mai
e la fel de neplacut.Fericirea nu cunoaste adresele multor concetateni, daca e sa
privim cele mai recente date furnizate de Comisia Europeana. Ca sa
fim mai exacti, doar un roman din doi declara in sondaje ca se mai
simte calm, linistit, fericit, plin de energie sau de viata.
Tristetea nu a navalit doar in Carpati, ci pe tot batranul
continent, insa diferentele fata de 2005-2006, de cand exista
ultima raportare, sunt foarte mari de la tara la tara. Ponderea
celor care se declara fericiti in cea mai mare parte a timpului a
scazut in Romania cu 8% (de la 56% la 48%), in Grecia a scazut cu
18%, in Spania si Belgia cu 9%, in Italia si Slovenia a crescut cu
5%, in Bulgaria cu 4%. Media europeana indica o scadere cu 4%. “Nu
as spune ca angajatii sunt mai putin fericiti”, replica Monica
Dona, Human Capital Consultant la agentia de recrutare Lugera &
Makler.
Numarul de posturi vacante de pe piata este semnificativ mai mic
decat in anii precedenti, asa incat angajatii si-au schimbat
atitudinea fata de locul de munca, fiind mult mai interesati de
stabilitate. Probleme apar, in viziunea ei, numai in cazul
angajatilor mai putin motivati de activitatea lor: fie iesirile la
tigara sunt prea dese, fie timpul petrecut pe internet pentru
distractie e mai mare. “Pentru angajatii cu activitate de birou,
cred ca internetul este cea mai mare sursa de distractie. In cazul
angajatilor tineri, Facebook, Twitter si Youtube sunt principalele
portaluri pe care isi petrec timpul”, spune Dragos Gheban, manager
al Catalyst Solutions. E si explicatia pentru care accesul la
aceste pagini a fost blocat de unii angajatori, si asta inca mult
dinainte de aparitia crizei si a recesiunii.In aceasta perioada, problemele economice si efectele lor sunt
de altfel principalul motiv de ingrijorare pentru romani, aproape
jumatate dintre ei (47,6%) fiind afectati in mare si foarte masura,
nivel mai ridicat fata de 2009, cand aproximativ 36,4% se gaseau in
aceasta situatie, potrivit unui studiu realizat de compania de
cercetare Mednet Marketing Research Center pe un esantion
reprezentativ in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000 de
locuitori. Totodata sunt tot mai putini si cei care nu au simtit
deloc sau doar in mica masura repercusiunile crizei; daca anul
trecut mai mult de un sfert dintre locuitorii marilor orase se
aratau rezistenti in fata problemelor din economie, in 2010
ponderea s-a redus pana la 17,6%. -
BM: Romania – o destinatie atractiva pentru investitorii care vor randamente generoase pe termen lung
“Romania ramane o destinatie atractiva pentru investitorii care
vor randamente generoase pe termen lung, si mai putin pe termen
scurt. Acest lucru se datoreaza costului de forta de munca redus,
dar si proximitatii fata de alte piete europene”, a declarat Pauna
intr-o conferinta de presa.Pe de alta parte, reprezentantul Bancii Mondiale mentioneaza ca
lipsa reformelor structurale din ultimii ani, privind mediul de
afaceri si alte sectoare, a facut imposibila atenuarea impactului
puternic asupra PIB din 2009, cand economia s-a contractat cu 7,1%,
dupa cresteri semnificative in anii precedenti.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro