BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Isărescu: Românii s-au plictisit de politicile structurale. “Am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm”. VIDEO

    Guvernatorul BNR a spus că o creştere economică pe termen lung poate fi generată în primul rând de politicile structurale, care nu sunt însă făcute şi care plictisesc şi obosesc.

    El a dat exemplu în acest sens Germania, care a făcut reformă structurală şi a avut creştere economică.

    “Uitaţi cine poate să creeze pe termen lung creştere economică – în primul rând politicile structurale, exact cele pe care nu le facem şi ne mai şi plictisim. Până şi noi la Banca Naţională… bai, iar o iau ăştia cu politica structurală, aoleu! Se plimbă aşa pe la ureche, iar politică structurală?! Iar vine Fondul şi ne zice faceţi politici structurale, iar vine Uniunea Europeană, faceţi politici structurale. Suntem plictisiţi toţi, suntem obosiţi, de fapt, de politici structurale şi de reforme structurale, suntem obosiţi. (…) Cine a făcut reformă structurală a avut creştere economică. Germania a avut. Ştiţi că în Germania 20 de ani, într-adevăr au trebuit să plătească factura extraordinară a stimulării landurilor de est, dar 20 de ani nu a crescut salariul real şi acum se ceartă cu grecii. În schimb, de când a intrat în zona euro – să nu mă pârâţi, prietenii mei sunt greci, în Grecia salariul s-a dublat real. Care are dreptate? Sunt nemţii nişte teutoni? Or fi, dar uite! Faci reforme structurale, beneficiezi de creştere economică. Uitaţi ce pot să facă politicile structurale, cele care ne obosesc şi pe noi. Noi în cadrul Consiliului de Administraţie, când facem – apropo de comunicate – zic măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm”, a afirmat Mugur Isărescu, luni seară, la Universitatea Maritimă din Constanţa, la deschiderea lucrărilor proiectului “Academica BNR” 2013.

    Guvernatorul BNR a menţionat că politicile economice pot să influenţeze creşterea economică pe termen scurt, însă de multe ori trebuie să o tempereze, astfel încât ciclul economic să nu “se prăbuşească prea mult când vine jos”.

    “Pe termen scurt, politicile economice pot să influenţeze creşterea economică, dar nu neapărat în sensul creşterii, de multe ori trebuie să tempereze creşterea economică pentru ca atunci când ciclul economic vine jos să nu se prăbuşească prea mult. Şi să avem cam aşa: 5 la sută trebuia să avem în 2006, 2007, 2008, 2 la sută, nu minus 5 la sută sau 6 la sută în 2009, 2 la sută, şi poate că era mai bine. La ciclul următor, când noi nu o să mai fim la Banca Centrală, o să fie alţii, probabil că se va învăţa, necazul este că nicio generaţie nu învaţă de la cea precedentă”, a spus Isărescu.

    Isărescu a precizat că atunci când cineva spunea că “economia duduie”, el a avertizat: “Atenţie să nu bubuie!”.

    Guvernatorul BNR a menţionat că o altă problemă este că ciclul economic nu se suprapune cu cel politic şi că dacă există o creştere economică într-o perioadă preelectorală, atunci politicienii trebuie să ofere ceva populaţiei.

    “Foarte greu se suprapune ciclul acesta economic şi financiar cu ciclul politic. Că dacă într-o perioadă preelectorală ai deja creştere economică 5 la sută, omul politic trebuie să dea ceva. Eu am fost acolo, nu-i critic: dacă nu le dai, te fluieră lumea, ăsta este adevărul. În politică, dacă dai, e aşa şi aşa, dacă nu dai te fluieră, iar dacă iei, mai bine pleci definitiv, e sinucidere curată. Şi atunci, pentru că ciclul politic, cu ciclul financiar şi economic nu se suprapun, ies lucruri pe care după aia le judeci «ce bine era dacă nu făceam». (…) Eroarea a pornit când s-a apăsat pe acceleraţie, nu când s-a apăsat pe frână. Când s-a apăsat pe frână ne-am speriat. Aşa se intră în derapaj, apeşi prea tare, nu pentru că ai apăsat pe frână, ci pentru că anterior ai apăsat prea mult pe acceleraţie”, a mai spus Isărescu.

    Banca Naţională a României organizează, în perioada 2-6 septembrie, la Constanţa, a doua etapă a proiectului educaţional “Academica BNR” 2013.

    Discuţiile se vor axa pe teme privind rolul instituţiilor de învăţâmânt şi al băncii centrale în sporirea nivelului de educaţie financiară a publicului, problematica financiar-bancară europeană, procesul de convergenţă cu Uniunea Europeană, dezvoltarea activităţii economice şi a sectorului bancar în general.

  • BNR: Mingea e de-acum în ograda băncilor

    Baza deciziei este faptul că inflaţia a scăzut mai repede decât se estimase, iar scopul este stimularea băncilor să reducă dobânzile la credite cât mai curând, atât spre a impulsiona creditarea, cât şi spre a face posibilă rambursarea sumelor împrumutate. “E în interesul bancherilor să practice dobânzi mai mici, dar încasabile decât să ţină dobânzi mai mari, dar să aibă probleme la încasarea sumelor”, a argumentat Isărescu.

    Banca centrală a urmărit, cel mai probabil, să transmită astfel “un semnal că nu e mulţumită de ritmul creşterii economice, mai ales că exporturile nete au fost singurul motor de creştere în T1, în timp ce cererea internă a avut o contribuţie negativă la PIB în T1″, apreciază Dumitru Dulgheru, economist al BCR. Or, acesta nu e un model sustenabil de creştere pentru o economie aflată în acest stadiu de dezvoltare”, arată Dulgheru.

    Consensul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari este că noul ciclu iniţiat de BNR va duce la o dobândă de 4,75% până în decembrie şi de 4,25% până la sfârşitul lui 2014. Estimarea BCR este tot de 4,75% în decembrie, în condiţiile unei inflaţii aşteptate să se reducă de la cca 5,3% la finele lui mai spre 3,6% la sfârşitul anului.

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Cohn, om de afaceri: “Cursul ar trebui să fie de 5,5-6 lei/euro”. Isărescu, BNR: “Cursul este acum în echilibru”

    Omul de afaceri Vladimir Cohn, proprietarul a două fabrici de hârtie în judeţul Braşov, spune că actualul curs de schimb de 4,4 lei/euro este nejustificat şi că ar fi nevoie de o depreciere semnificativă a leului pentru ca economia românească să devină competitivă. În ultimii patru ani, cursul s-a depreciat cu circa 10%. “Dacă te uiţi la capacitatea noas­tră economică, cred că leul e nejustificat de puternic. Pentru economie, cursul ar trebui să fie de 5,5-6 lei/euro, ceea ce ar fi excelent, pentru că ar da un avânt exporturilor, în con­di­ţi­ile în care importurile de materii prime nu sunt atât de importante şi avem resurse interne extraordinare. Cred că astfel România ar deveni foarte competitivă”, a declarat Vladimir Cohn, ieri, la ZF Live. El a mai spus că BNR face o “echilibristică de chin” între bilanţu­ri­le băncilor, curs şi nevoia de finan­ţare a economiei. În schimb, guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine că actualul curs este cel corect şi că acesta este determinat şi de piaţă. “Încercăm să atenuăm deviaţia de la fair value a cursului de schimb, să îl păs­trăm într-o zonă de echilibru şi credem că am reuşit în bună mă­sură”, a declarat guvernatorul.

    Mai multe pe zf.ro

  • Isărescu: Stimularea cererii prin majorarea salariilor ar duce la o creştere a PIB bazată pe import

    “Toată lumea aşteaptă să creştem salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazat pe import. O creştere a PIB bazată pe import în România atâta vreme cât avem 4% (deficit de cont curent – n.r.), nu mai avem spaţiu de majorare şi, mai devreme sau mai târziu, trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cât de greu este corecţia. Înseamnă să iei ceea ce ai dat. Din punct de vedere politic este aproape o sinucidere după ce ai dat ceva să iei. Este dificil şi să nu mai dai sau tot timpul trebuie să promiţi ceva, apoi să mai şi iei ceea ce ai dat anterior. Poţi să dai zeci de explicaţii că nu se poate. Din punct de vedere economic, nu este uşor pentru că economia acum accelerează în momentul în care dai, la fel decelerează în momentul în care iei. Multiplicările merg în sens negativ”, a explicat Isărescu.

    El a arătat că majorările salariale decise în decembrie nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic, iar acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci din calcule şi evaluări de această natură. Guvernatorul BNR a precizat că majorările salariale efectuate se încadrează în program, de aceea sunt şi sprijinite de Fondul Monetar Internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR are o prognoză pentru inflaţie de 5-6% în prima jumătate a anului

    Întrebat de jurnalişti ce prognoză are banca naţională pentru rata inflaţiei în prima jumătate a acestui an, Isărescu a arătat că BNR estimează o inflaţie de 5-6% pentru prima jumătate a anului, precizând că mai multe detalii vor fi oferite presei la conferinţa de joi, 7 februarie, cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei.

    “Inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011. Rata anuală a inflaţiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recentă prognoză a BNR, de 5,1%”, se arată în comunicatul detaliat transmis de BNR după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt şefii de comisii economice din Parlament, cei care îl vor vota pe „viitorul Isărescu“ şi vor decide membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară

    În perioada următoare, printre cele mai importante decizii pe care aceştia va trebui să le ia sunt nu­mirea şefilor şi a conducerii Au­torităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF – care va reuni comi­siile pen­tru supra­veghere a asigurărilor, a siste­mului de pensii private, precum şi a valo­rilor imobiliare), toate autorităţile de supra­veghere financiară active de până acum fiind desfiinţate, cu excepţia celor ce ţin de BNR, precum şi numirea mem­brilor ASF. De asemenea, în 2014 expiră mandatul conducerii BNR şi vor fi noi numiri. Preşedinţii comisiilor parlamen­tare se vor ocupa în acest mandat de apro­barea unora dintre cele mai importante legi propuse de Guvern, precum cea a bugetului de stat, legea sănătăţii sau cea a asigurărilor sociale.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Isărescu: Dacă avem grijă de cheltuirea banului public nu va fi nevoie de politică fiscală austeră

    “Politica fiscală va fi una normală, ca să folosesc un epitet, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive, ci mai degrabă spre o consolidare. Printr-o disciplină financiară adecvată, aceasta înseamnă cheltuire cu prudenţă a banului public, nu este nevoie de ce am denumit în ultimii ani sub cuvântul de austeritate”, a declarat Isărescu.

    Şeful BNR a ţinut să precizeze că face o deosebire clară între austeritate şi disciplină financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu se ridică împotriva salariilor de la CSA şi CNVM, care sunt mai mari decât la BNR. “Salariile membrilor acestor comisii vor depinde de veniturile din piaţă”

    “Această autoritate va trăi, ca şi comisiile care supraveghează cele trei pieţe financiare, din comisioanele pe care le încasează de la cei pe care îi supraveghează. Bineînţeles că dacă piaţa nu are un volum de business suficient, nici comisioane nu vor fi. De aceea, salariile membrilor acestor comisii vor depinde de veniturile din piaţă. La noi, la Banca Naţională, noi facem profitm nu depindem de comisioane plătite de cei pe care îi supraveghem”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Isărescu: Salariile de la ASF vor fi plafonate în funcţie de venituri

    “Această autoritate va trăi, ca şi comisiile care supraveghează cele trei pieţe financiare, din comisioanele pe care le încasează de la cei pe care îi supraveghează. Bi­ne­înţeles că dacă piaţa nu are un volum de business suficient, nici comisioane nu vor fi. De aceea, salariile membrilor acestor comisii vor depinde de veniturile din piaţă. La noi, la BNR, noi facem profit, nu depindem de comisioane plătite de cei pe care îi supraveghem”, a spus guvernatorul.

    Mai multe pe zf.ro