Tag: FMCG

  • Coca-Cola: In unele tari, folosim diferite tipuri de indulcitori, dar asta nu afecteaza in nici un fel calitatea produsului

    “Coca-Cola este produsa la aceleasi standarde superioare de
    calitate peste tot in Europa si in lume, avand la baza o reteta pe
    care o folosim de 125 de ani. In unele tari, folosim diferite
    tipuri de indulcitori, dar acest lucru nu afecteaza in nici un fel
    calitatea produsului. Siropul de fructoza-glucoza este unul dintre
    indulcitorii folositi in multe tari din intreaga lume, inclusiv in
    Statele Unite ale Americii”, se arata intr-un comunicat de presa
    remis BUSINESS Magazin.

    In Romania, in mod specific, la fel ca in multe alte tari din
    Europa, inclusiv Germania si Austria, zaharul este folosit ca
    indulcitor in procesul de productie pentru Coca-Cola, sustin
    oficialii companiei. Apoi, furnizorul de zahar este acelasi cu cel
    Austria.

    “Suntem surprinsi de presupusul rezultat al analizelor realizate
    pentru produsele noastre din Romania si vom investiga prin toate
    mijloacele acuratetea informatiilor si cauza acestei confuzii”, a
    declarat Ibolya Szabo, senior communication manager al Coca-Cola
    Europe.

    Potrivit Mediafax, marile companii multinationale care
    comercializeaza bauturi si mancare ambaleaza produse de diferite
    calitati sub acelasi nume in functie de tara europeana careia ii
    sunt destinate, arata rezultatele unei anchete a Asociatiei slovace
    a consumatorilor. Produsele controlate erau Coca-Cola, ciocolata
    Milka, piper negru si rosu Kotanyi, cafea instant Nescafe Gold,
    boabe de cafea Jacobs Kronung si cafea Tchibo Espresso.

  • Coca-Cola, Jacobs, Tchibo si Nescafe, de calitate inferioara in magazinele din Europa de Est

    Reprezentantii Asociatiei au testat mai multe produse cumparate
    din supermarketuri din opt state membre UE: Germania, Austria,
    Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria.
    “Produsele de o mai proasta calitate erau destinate «noilor» state
    membre UE. Produsele de calitate inferioara nu erau niciodata
    prezente in supermarketurile nemtesti sau austriece”, a declarat
    presedintele Asociatiei, Milos Lauko, jurnalistilor la prezentarea
    rezultatelor anchetei, potrivit site-ului www.euractiv.com.
    Produsele controlate erau Coca-Cola, ciocolata Milka, piper negru
    si rosu Kotanyi, cafea instant Nescafe Gold, boabe de cafea Jacobs
    Kronung si cafea Tchibo Espresso.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Consumul de bere s-a intors la nivelul din 2005-2006

    In urma cu mai bine de doi ani, consumul de bere in Romania
    ajunsese la 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand
    la acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. In
    2010, piata berii a pierdut 3,5% din volumul vanzarilor fata de cel
    inregistrat in anul anterior, ajungand la 17 milioane de
    hectolitri, conform datelor asociatiei Berarii Romaniei, care
    reuneste sase companii. In total, in ultimii doi ani, piata berii a
    suferit o contractie de 16% in volum fata de nivelul atins in
    2008.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
    de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Numarul de angajati
    al companiilor din asociatie ajunge la 4.100 de oameni, in
    conditiile in care in urma cu doi ani se plasa la circa 6.000 de
    angajati. Aceste companii au realizat anul trecut investitii totale
    de 51 de milioane de euro.

    “Cu toate ca in anul 2010 industria berii a intampinat o serie
    de schimbari datorate recului economic, puternic resimtite la
    nivelul investitiei si al fortei de munca, precum si in inchiderea
    unor fabrici de bere, ne dorim sa mentinem stabilitatea si totodata
    revenirea acestui sector cu o productie preponderent locala”,
    declara Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
    Romaniei.

  • Ce planuri are seful Henkel Romania pentru 2011

    “Adevarul este ca involutia din ultimii doi ani si ceva si-a cam
    facut cheful; e cazul sa incepem sa vedem semnale pozitive”, spune
    Liviu Sfrija, presedintele Henkel Romania. El precizeaza insa ca
    prea multe indicii incurajatoare nu exista, iar previziunile sunt
    bazate mai degraba pe fler. Pe langa detergenti si cosmetice,
    compania pe care o conduce are activitati in domeniul materialelor
    de constructii si planuieste sa inceapa constructia celei de-a
    treia fabrici de adezivi din Romania in viitorul apropiat. “Faptul
    ca facem fabrica spune clar ce asteptari avem de la piata”, declara
    Sfrija.

    Pentru noua fabrica bugetul de investitii este de 10 mil. euro,
    o parte din suma, adica 2,85 mil. euro, urmand sa fie acoperita
    prin finantare europeana. Valoarea totala a investitiilor realizate
    pana acum pe piata romaneasca pentru capacitati de productie ajunge
    la 30 mil. euro. Noua unitate ar putea incepe productia la finalul
    anului viitor si vor fi angajati in jur de 50-60 de oameni. La
    ince-putul anului trecut Henkel a cumparat terenul pentru aceasta
    noua unitate de productie, in Roznov, judetul Neamt.

    Planurile initiale vizau inceperea productiei in cursul acestui
    an, dar semnalele pozitive s-au lasat asteptate. Sectorul
    constructiilor a inregistrat si anul trecut o scadere (17%) fata de
    2009, an in care reducerea vanzarilor s-a plasat intre 15 si 20%.
    In plus, investitiile in real estate au fost anul trecut mai mici
    cu 30% fata de 2009, iar cererea a scazut dramatic pe segmentul
    clientilor industriali. “Persoanele private nu vor incepe sa
    construiasca mai devreme de 2012”, apreciaza Sfrija, care
    precizeaza ca se asteapta totusi ca spre finalul acestui an sa
    demareze investitii de anvergura.

    In aceste conditii, Henkel Romania a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 133 de milioane de euro, dupa ce in 2009 bifase
    o scadere de 16% (minus 3% in lei) fata de 2008. Cu alte cuvinte,
    scaderile s-au oprit. Rezultatele sunt considerate cu atat mai bune
    cu cat efectele negative asupra cifrei de afaceri au venit dinspre
    cursul de schimb si scaderea dramatica a constructiilor.Mai mult,
    pe fondul crizei, efectele masurilor de austeritate au avut urmari
    ample anul trecut. Conform companiei de cercetare de piata GfK,
    anul trecut consumul casnic a scazut cu 5%.

    Cele mai mari reduceri s-au inregistrat pentru cheltuielile cu
    produsele de ingrijire personala, in lei scaderea fiind de aproape
    11%. “Printre categoriile cu cele mai drastice reduceri in volum se
    numara deodorantele (-19%), samponul (-14%), dar si pasta de dinti
    si sapunul de toaleta (-12% fiecare). Pe piata produselor
    cosmetice, care are o valoare anuala apropiata de jumatate de
    miliard de euro, Henkel se dueleaza cu Nivea, L’Oréal, P&G si
    producatorul roman Farmec. In segmentul detergentilor si al
    produselor pentru igiena locuintei, principalii competitori sunt
    P&G si Unilever.

    Sfrija spune ca vestile care vin din vestul Europei nu sunt cu
    totul si cu totul bune. Recesiunea acolo s-a sfarsit. In schimb,
    “preturile la materii prime pentru detergenti si cosmetice cresc,
    in unele cazuri si cu procente de doua cifre”, spune seful Henkel.
    Plusuri care, mai devreme sau mai tarziu, se regasesc si pe
    rafturi. “Noi am inceput deja sa crestem preturile la unele
    produse”, declara Sfrija. El crede ca si competitia este fortata sa
    procedeze la fel, pentru a nu-si periclita si mai mult profiturile.
    “Marjele noastre au fost deja erodate puternic si nu ne permitem sa
    suportam diferenta de cost”, spune Sfrija.

    Liviu Sfrija se asteapta ca prima jumatate a acestui an sa fie
    si mai slaba decat perioada similara din 2010. Spre finalul anului
    “ar trebui sa vedem o imbunatatire in consum, dar nu pe baze macro,
    ci politice, dat fiind ca anul viitor este unul electoral”. In
    acest context, Henkel se asteapta ca in 2011 sa treaca pe plus, cu
    o crestere a cifrei de afaceri in jurul a zece procente. “Si anul
    trecut, si 2011 reprezinta pentru noi o perioada foarte agitata, nu
    ne-am plictisit nicio saptamana”, spune presedintele. In 2010,
    compania a avut nu mai putin de 40 de noi produse si nu
    intentioneaza sa incetineasca ritmul nici acum. In plus, numarul de
    promotii a crescut foarte mult. Este un cerc vicios – in decizia de
    cumparare promotia joaca un rol tot mai mare. Cu toate acestea, in
    ianuarie si februarie s-au inregistrat scaderi de pana la 20% fata
    de perioada similara a anului trecut. Sfrija, care detine fraiele
    companiei de 17 ani, crede ca industria este cea care va da cel mai
    judicios semn de revenire economica.

  • Povestea celor care au vandut berea Azuga si au investit in apa

    “Am facut afaceri inca de cand am terminat facultatea, mereu am
    fost in priza”, spune Violeta Moraru, care detine un pachet de 85%
    din actiunile Perla Covasnei. Functia de pe cartea sa de vizita
    este “administrator” si spune ca nu ar putea sa se retraga din
    afaceri. E obisnuita cu un ritm de viata alert, lucrand in varii
    domenii, printre care o fabrica de productie a sticlei, in domeniul
    vinului, in transport si apoi in productia de bere. Si asta in
    ciuda faptului ca din vanzarea berii Azuga catre Ursus Breweries ar
    fi putut trai linistita. Conform unor estimari, valoarea
    tranzactiei s-a plasat la 10 milioane de euro. Vanzarea Azuga,
    povesteste ea, a fost facuta intr-un moment bun, “pentru ca in
    domeniul berii concurenta este foarte aspra si o companie mica nu
    poate lupta cu multinationalele”, explica franc Violeta Moraru. Pe
    piata berii, de altfel, spuma este luata de trei companii care
    detin peste 60% din vanzari: Ursus (filiala locala a SabMiller),
    Heineken si Bergenbier (fosta InBev).

    Banii obtinuti din vanzarea Azuga nu se odihnesc insa in
    depozite bancare, iar una din tintele de investitii era, de mai
    multa vreme, apa minerala. Asa se face ca, in urma cu un an si
    jumatate, cand Gheorghe Urs, actionarul minoritar (cu un pachet de
    15%) din Perla Covasnei, cauta un investitor, familia Moraru avea
    fonduri disponibile. “Eram in cautarea unor izvoare de apa
    minerala, iar cele doua surse din Catalina s-au dovedit a fi ce
    cautam”, spune Moraru. Sumele investite pana acum in fabrica de la
    Catalina, ridicata de la zero si utilata de la cap la coada cu
    tehnologie noua, luata in leasing, s-au ridicat la 7 milioane de
    euro. Din aceasta suma, 2 milioane de euro au fost cheltuite pentru
    construirea retelei de distributie si construirea imaginii
    marcii.

    Despre negocierile pe care le-a purtat cu Gheorghe Urs, in
    prezent actionarul minoritar, Moraru povesteste ca “ne-am inteles
    foarte bine; intr-o luna contractul era deja semnat”. A urmat apoi
    inceperea efectiva a investitiei, care a fost terminata in circa un
    an. “Fabrica e gata de jumatate de an; partea legala cu punerea in
    functiune a durat mai mult”, adauga Violeta Moraru, care este cea
    care vorbeste despre afacerile familiei; Valerii Moraru prefera sa
    stea mai departe de presa.

    Zona Covasnei este cunoscuta ca “tara apelor minerale
    carbogazoase”, zacamintele din zona fiind cercetate de mai bine de
    70 de ani, afirma Nicolae Feru, director de cercetare si dezvoltare
    a Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM). Institutia detine
    drept de acordare a licentelor si de administrare a izvoarelor de
    apa minerala in proportie de 70%. “Din cele sapte foraje din zona
    am ales doua care au cele mai bune conditii de exploatare”, spune
    Feru, care precizeaza ca, pentru a putea fi compatibila pentru
    imbuteliere, o apa minerala trebuie sa indeplineasca o serie de
    conditii de calitate, de debit, de productie. “Nu e greu sa gasesti
    o apa minerala, dar e dificil sa gasesti una care are calitati
    pentru a fi imbuteliata”, spune Feru. Unele ape contin
    microorganisme sau prea multe minerale; altele nu sunt stabile
    chimic sau nu au un debit suficient. SNAM incaseaza din licentele
    acordate 31 de lei pe mia de litri de apa, la iesirea din
    pamant.

    La Catalina, cele doua izvoare au indeplinit toate conditiile
    amintite, precizeaza Feru. Imbutelierea, la o capacitate maxima de
    9.000 de sticle pe ora, a inceput la sfarsitul anului trecut, in
    decembrie, iar in termeni de cota de piata, Perla Covasnei ar
    trebui sa ajunga la vanzari de 8% din piata in cinci ani, fata de
    3,5% in prezent, conform reprezentantilor companiei. Vanzarile
    totale de apa minerala sunt estimate de Violeta Moraru la 1,5
    miliarde de litri pe an; valoarea vanzarilor anuale se plaseaza la
    1-1,2 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro). In domeniul
    apelor minerale, spre deosebire de altele, produsele romanesti fac
    regula jocului. Importurile au cote infime, iar peste 60% din
    vanzari, calculeaza Feru, sunt realizate de cele mai vandute cinci
    marci – Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, Perla Harghitei si
    Bucovina. “Din cele 55 de branduri de pe piata se vand in prezent
    cam 45”, adauga reprezentantul SNAM. In acest context, partea celor
    de la Perla Covasnei reprezinta o feliuta destul de subtire.

    Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 14
    milioane de lei, fata de 12 milioane de lei in 2009. Perla Covasnei
    a fost infiintata sub denumirea actuala in 1995, iar din 2009,
    distributia a fost preluata de grupul Azuga Waters, care a avut
    anul trecut vanzari de peste 20 de milioane de lei (5 milioane de
    euro), in crestere cu 57% fata de 2009. Volumul de vanzari tintit
    pentru anul in curs este de 50 de milioane de lei, de peste doua
    ori si jumatate mai mult decat anul trecut. Cresterea spectaculoasa
    se bazeaza pe extinderea distributiei – daca anul trecut marca avea
    distributie regionala, fiind prezenta in zece judete, pana la
    finalul anului in curs “vrem sa lucram cu toate retelele de
    magazine”, spune Adriana Nicolae, director executiv al Perla
    Covasnei.

  • Cum a crescut Farmec cu 10% in 2010

    Farmec este, conform companiei, lider in volum pe segmentele de
    ingrijire a fetei, demachiere, creme de maini si, valoric, pe
    segmentul tratamentelor pentru par.

    “Am incheiat un an dificil cu rezultate peste asteptari, in
    conditiile in care, in primele luni, obiectivul nostru de crestere
    era de 5%”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
    Cluj-Napoca. “Motorul cresterii au fost lansarile, sustinute de
    investitii in marketing si de o prezenta mai vizibila in
    principalele canale de distributie. Pentru acest an, avem in vedere
    consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca
    5%, in conditiile in care vom avea un mare numar de noutati cu care
    vom sustine vanzarile. Intentionam, de asemenea, sa patrundem in
    retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta
    directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata
    din Ungaria.”

    Conform datelor furnizate de compania de cercetari de piata
    Nielsen, in segmentul de ingrijire a fetei, Farmec este lider
    cantitativ in 2010, ca producator, cu o cota de piata de peste 26%,
    in timp ce valoric detine o cota de peste 20%.

    Laptele Doina ocupa in continuare primul loc in clasamentul
    demachiantelor din Romania, avand o cota cantitativa de peste
    17%.Cremele de maini marca Farmec detin pozitia de lider de piata
    in cantitate.
    Farmec a extins anul trecut gama de ingrijire a parului Gerovital
    Plant Tratament cu sapte produse specializate, dezvoltate in
    laboratoarele proprii si a derulat o campanie in care componenta
    online a jucat un rol important.

    Marcile Nufar si Triumf raman liderii absoluti ai segmentelor
    detartranti si produse de curatenie pentru bucatarie, in volum si
    valoare.

  • Harta alimentelor in Romania. Unde se gaseste cea mai ieftina mancare

    Singura exceptie este uleiul, care s-ar putea scumpi cu circa
    30% in aprilie sau martie, dupa cum au anuntat recent
    reprezentantii Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara
    (FSIA). Motivul oficial al scumpirii este lipsa de materie prima,
    care ii va determina pe producatori sa importe cu costuri mari.

    “In afara de floarea soarelui si de graul pentru panificatie, nu
    exista alte situatii in care stocurile de materie prima sa se
    termine”, a declarat pentru gandul Dragos Frumosu, presedintele
    FSIA. Pe lista scumpirilor posibile intra si painea, in cazul in
    care importurile de grau se vor realiza la preturi mai mari, dupa
    cum au declarat recent oficialii Ministerului Agriculturii. Se stie
    ca firmele din panificatie mai au stocuri de grau doar pentru
    februarie. Dupa aceea, ele vor fi nevoite sa apeleze la importuri.
    De la inceputul anului, singurul produs care oficial costa mai mult
    decat la finele anului trecut este laptele. In cursul acestei luni,
    intr-o singura saptamana, pretul unui litru a urcat cu 20%,
    depasind 5 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Preturi mai mari la alimente si un consum tot mai mic

    Cea de-a cincea editie a Anuarului Retail analizeaza evolutia
    retailului si a sectorului de bunuri de larg consum in decursul
    ultimului an si anticipeaza tendintele din piata in 2011.Dupa un an
    in care puterea redusa de cumparare a romanilor si cresterea TVA
    s-au repercutat atat asupra retailerilor, cat si asupra
    producatorilor, cei mai multi dintre acestia anticipeaza scaderi
    ale pietei si in 2011.

    Potrivit Anuarului Retail, liderii patronatelor din domeniu se
    asteapta ca 2011 sa aduca cresteri de preturi la mai multe produse
    alimentare de baza, printre care carnea de porc, painea si zaharul,
    in ultimele doua cazuri ca urmare a necesitatii importurilor si a
    evolutiei pretului la nivel international.

    Producatorii citati in anuarul editat de Mediafax anticipeaza,
    de asemenea, vanzari mai mici la unele produse precum berea, vinul
    si tigarile si o abordare pragmatica a cumparaturilor, la fel ca in
    2010, cand romanii au renuntat la achizitiile din impuls si la
    stocurile excesive si s-au indreptat spre produsele necesare si
    spre marcile cunoscute.

    Inchiderea unor firme din domeniul productiei si preocuparea
    retailerilor pentru eficientizarea activitatii lor, prin regandirea
    mixului de produse, continuarea investitiilor in marcile proprii,
    alegerea atenta a locatiilor noi si relocari, sunt alte previziuni
    facute de jucatorii din acest sector.

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.


    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.


    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.


    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.