BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • De ce nu vor proprietarii de afaceri să predea controlul business-ului copiilor?

    Menţinerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care deţin afaceri de familie, însă numai 41% dintre aceştia au încredere în planurile lor de succesiune, potrivit celei mai recente ediţii a studiului Deloitte Global Family Business efectuat în rândul a aproximativ 800 de companii din 58 de ţări din toată lumea, inclusiv din România. Cu toate că 68% dintre cei care conduc afaceri de familie spun că intenţionează să păstreze businessul în familie, doar 26% au un plan clar de succesiune pentru poziţia de director general şi chiar mai puţini dintre ei, pentru celelalte poziţii din top management, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii Deloitte.

    Majoritatea managerilor intervievaţi consideră esenţială abordarea pe termen lung, bazată pe viziune, cultură şi valori comune, care pot ajuta familia să menţină controlul asupra afacerii de-a lungul anilor. În consecinţă, 65% din afacerile de familie consideră că valorile după care se ghidează pe termen lung sunt mai importante decât rezultatele pe termen scurt. Cu toate acestea, 71% din afacerile de familie au planuri doar pentru următorii doi până la cinci ani, iar 6% au declarat că planurile lor acoperă doar următorul an.

    „Decalajul dintre obiectivele pe termen lung şi planificarea pe termen scurt în rândul afacerilor de familie poate fi recuperat doar cu ajutorul planurilor de succesiune. Deşi proprietarii percep acest moment ca un eveniment îndepărtat, succesiunea este esenţială pentru stabilitatea afacerii, necesită o planificare amănunţită şi o pregătire solidă, întrucât este un proces de durată. În România, deja lucrăm cu clienţi la pregătirea şi implementarea transferului afacerii de la fondatori către moştenitori”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanţă, Deloitte România, şi liderul programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, startup-urilor şi afacerilor de familie.

    Conform studiului Deloitte, profitabilitatea reprezintă principalul obiectiv al afacerilor de familie pentru următoarele 12 luni, urmat de creşterea afacerii şi dezvoltarea de noi produse şi servicii. În acest context, aproximativ o treime dintre respondenţi ar renunţa la controlul asupra afacerii de familie în schimbul unui succes financiar mai mare pe termen lung.

    Agilitatea în adaptarea la schimbările din mediul de business este considerată de 61% dintre cei care deţin afaceri de familie cel mai important element pentru succesul afacerii şi durabilitatea acesteia. Capacitatea de inovare se situează pe locul al doilea, urmată de situaţia financiară.

    Studiul anual Deloitte Global Family Business, ajuns acum la cea de-a cincea ediţie, analizează perspectivele colectate de la sute de afaceri de familie asupra a patru domenii-cheie, şi anume proprietatea, guvernanţa, succesiunea şi strategia.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simina Mut, Deloitte România: „Noi, românii, trebuie să credem în noi înşine”

    Simina Mut a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, urmând ulterior cursuri de drept francez la Université Panthéon Assas (Paris II), drept comparat la Albert-Ludwigs University Freiburg din Germania şi drept transnaţional la University of Geneva. Ea coordonează activitatea Centrului de Excelenţă Deloitte Legal, având 12 persoane în directă subordonare, în plus, colaborează cu echipe legale.

    „Am avut multe momente-cheie de-a lungul întregii mele cariere în Deloitte”, spune Simina Mut. „Imediat după absolvirea studiilor universitare, am început ca avocat la Reff şi Asociaţii, societatea de avocaţi membră a reţelei Deloitte Legal, iar după zece ani de avocatură în domeniul bancar, am preluat roluri globale.” Ea spune că rolul pe care îl indeplineşte în prezent este unul internaţional: „Centrul de Excelenţă Deloitte Legal, pe care îl conduc, este o echipă globală, situată în Bucureşti, care susţine clienţii şi avocaţii Deloitte Legal din toată lumea. Practic, sprijinim reţeaua globală de practici Deloitte Legal în dezvoltarea businessului, în livrarea de servicii şi în zona de soluţii tehnologice.” După părerea ei, experienţa internaţională este foarte importantă – „oferă deschidere, lărgeşte orizonturile şi este cu atât mai relevantă cu cât trăim într-o lume globalizată”. Însă, adaugă ea, la fel de importantă este aducerea acestei experienţe şi a beneficiilor ei în ţară.

    Profilul Siminei Mut a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Avocat în tranzacţii de miliarde de euro

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?
    În 2008 eram inclus în catalog drept cel mai tânăr partener promovat de Deloitte în România. La 32 de ani, mă raportam la parteneriat ca la o destinaţie la care ajunsesem după aproape 10 ani de construcţie perseverentă. Deşi consider în continuare că aceasta a fost cea mai mare realizare din cariera mea, neexistând un rol mai important decât cel de partener în activitatea de servicii profesionale, am descoperit imediat după admiterea ca partener un nou univers de provocări, roluri şi contribuţii pe care am avut privilegiul de a mi le asuma în baza încrederii celorlalţi parteneri. Am fost, de-a lungul acestor 11 ani, partener coordonator al diviziei de servicii fiscale şi juridice (care a devenit cel mai mare departament al firmei), coordonator al practicilor juridice din Europa Centrală, talent partner pentru reţeaua juridică globală, partener coordonator al Reff & Asociaţii şi country managing partner al Deloitte România.
    Am fost avocat în tranzacţii în valoare cumulată de mai multe miliarde de euro, am coordonat echipe multi-disciplinare şi din mai multe jurisdicţii, m-am bucurat de încrederea unor clienţi emblematici pentru domeniile lor de activitate, de la care am învăţat enorm, am recrutat şi promovat alţi parteneri, am construit noi competenţe şi am contribuit la dezvoltarea profesională a zeci de colaboratori.

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Eu cred că umanitatea progresează continuu şi că fiecare generaţie poate şi trebuie să fie mai bună decât cea precedentă. Tinerii manageri de astăzi au şansa să înveţe nu doar de la cei sub influenţa cărora au crescut, ci şi dintr-o gamă mult mai diversă şi bogată de experienţe, profesionale şi de viaţă, inaccesibile acum 10-15 ani. În particular, globalizarea, mobilitatea şi abundenţa resurselor de cunoaştere nivelează terenul de joc pe plan internaţional, permiţând managerilor (sau altor profesionişti) din economii emergente ca a noastră să ajungă la niveluri de performanţă şi deci la responsabilităţi comparabile cu cele ale omologilor din ţările cele mai dezvoltate. În ultimii 10-15 ani, cele mai multe companii multinaţionale au transferat responsabilităţile de management general unor executivi români şi nu puţini alţii au fost promovaţi în astfel de roluri în afară ţării. 

  • Care sunt principiile de business ale Ioanei Filipescu, responsabilă de unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală

    •   Pentru Ioana Filipescu, succesul se măsoară în tranzacţiile încheiate cu succes de echipa sa.
    •   Spune că este definită de parcursul profesional de peste 10 ani alături de unii colegi – şi îşi ia energia din entuziasmul colegilor mai tineri care li s-au alăturat pe parcurs.
    •   Crede foarte mult în puterea exemplului: „Cred că cel mai important este să laşi ceva în sufletul oamenilor cu care te întâlneşti în viaţă, să-i inspiri în plan personal sau profesional, să le fii aproape ca prieten şi sfătuitor“.
    •   În situaţiile deciziilor grele, cu implicaţii adânci, consideră că „este important să nu te abaţi de la principii, să ai un simţ al echităţii şi integrităţii care să te călăuzească permanent”.
    •   Pe tinerii care îşi încep cariera îi sfătuieşte: să „investească“ în carieră, să nu-şi schimbe jobul prea des, mai ales nu pe criteriul tentaţiei unui salariu puţin mai mare, să aibă răbdare să crească profesional în organizaţia în care se află, să muncească mult, să creadă în şansă şi să-şi urmeze pasiunea.

    Profilul Ioanei Filipescu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DE BUSINESS.

  • Deloitte România şi-a mutat birourile

    Deloitte România şi-a mutat birourile în clădirea The Mark, aflată în vecinătatea Pieţei Victoriei, la intersecţia străzilor Buzeşti şi Calea Griviţei. Aproximativ 700 de angajaţi ocupă ultimele opt etaje ale turnului The Mark închiriate de Deloitte România, însumând peste 8.500 de metri pătraţi.

  • Deloitte: Angajaţii cheie din România beneficiază de planuri de remunerare mai atractive fiscal decât cei din alte ţări din regiune

    Astfel, cu toate că legislaţiile din România, Polonia, Serbia, Letonia şi Ungaria prevăd facilităţi fiscale asemănătoare pentru planuri de remunerare ce oferă acţiuni în companie, totuşi, impozitul pe venit pentru câştigurile de capital este mai mare cu 20% în Letonia, 19% în Polonia şi cu 15% în Serbia şi Ungaria, faţă de 10%, cât este în prezent în România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie: Despre Whistleblowing – Rolul avertizorilor de integritate în prevenirea riscurilor în companii şi organizaţii

    Burcin Atakan este Partener Consultanţă Financiară în cadrul Deloitte România

    De asemenea, va proteja avertizorii împotriva concedierii, demiterii şi a altor forme de represalii, cerând autorităţilor naţionale să informeze cetăţenii şi să ofere instruire autorităţilor publice cu privire la modul de abordare a avertizorilor.

    În consecinţă, toate companiile care au mai mult de 50 de angajaţi trebuie să implementeze mecanisme şi proceduri interne pentru a aborda corect rapoartele de avertizare şi pentru a preveni/sancţiona orice formă de represalii. Înainte de aceasta, a cincea directivă privind combaterea spălării banilor adoptată de Parlamentul European la 19 aprilie 2018 prevedea, de asemenea, o protecţie sporită şi dreptul la anonimat pentru avertizorii care au raportat spălarea banilor.

    Există, fără îndoială, o recunoaştere din ce în ce mai mare a valorii whistleblowing-ului ca mijloc de abordare a diferitelor nereguli. Scandaluri recente precum Dieselgate, Luxleaks, Panama Papers şi Cambridge Analytica ilustrează rolul cheie pe care avertizorii îl pot juca în descoperirea unor acte ilegale care reprezintă o ameninţare la adresa bunăstării societăţii şi necesitatea unei protecţii sporite pentru avertizorii de integritate. Potrivit site-ului Whistleblowerprotection.eu, 7% dintre toţi angajaţii vor avea nevoie de protecţia care se acordă avertizorilor de integritate la un moment dat în decursul carierei.

    Fenomenul whistleblowing poate fi definit simplu ca un act de dezvăluire a informaţiilor sau a activităţilor care sunt considerate ilegale sau imorale în cadrul unei organizaţii. La nivel personal, există un simţ de responsabilitate civică ce determină mulţi oameni să raporteze activităţi ilegale sau să dezvăluie comportamente greşite, deoarece consideră că este de datoria lor ca cetăţeni să facă acest lucru.

    În funcţie de caz, avertizorii de integritate au câteva opţiuni în ceea ce priveşte maniera şi canalul prin care pot dezvălui informaţia. Acest lucru se poate face fie intern, aducând la cunoştinţă problema persoanelor sau organelor corespunzătoare din cadrul organizaţiilor, fie extern, contactând entităţi din afara organizaţiei.

    Ca şi în multe alte aspecte civice şi etice, stabilirea unui mediu adecvat pentru a le aborda necesită timp. Avertizorii de integritate, în special, se află într-o poziţie foarte delicată odată ce expun un act greşit, iar protecţia acestora trebuie tratată cu seriozitate. Deşi doar zece state membre ale UE au în acest moment o lege cuprinzătoare care protejează avertizorii, noua lege a Comisiei Europene oferă perspective promiţătoare în acest sens, servind ca o recunoaştere atât a rolului avertizorilor de integritate, cât şi a necesităţii de a răspunde riscului de represalii la care sunt expuşi.

    Ca urmare a introducerii noii directive a UE, companiile trebuie să-şi înfiinţeze linii proprii de avertizare sau să colaboreze cu terţe entităţi care pot furniza această soluţie pentru a proteja avertizorii. Odată implementată o astfel de platformă, următoarea provocare pentru companii va fi modul de gestionare a rapoartelor de avertizare.

  • Primul meu job – Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova – VIDEO

    „Nu a fost neapărat o activitate propriu-zis juridică, dar mi-a oferit o experienţă interesantă şi, mai ales, mi-a oferit şansa să fiu aproape de o mare personalitate a dreptului, pe care o admiram profund, alături de cei mai mulţi dintre colegii mei.”

  • Reff & Asociaţii a oferit consultanţă juridică Grupului Orbico în procesul de achiziţie a Interbrands Marketing & Distribution

    Achiziţia, care face parte dintr-o tranzacţie internaţională de amploare, prin care Orbico Group va prelua controlul asupra Interbrands în mai multe ţări, este supusă aprobării autorităţilor de reglementare. În urma tranzacţiei, Orbico Group va deveni cea mai mare companie de distribuţie din România.

    Echipa de avocaţi Reff & Asociaţii a asigurat procesul de „due diligence” juridic privind Interbrands Marketing & Distribution şi a revizuit documentaţia tranzacţiei din perspectiva legislaţiei din România. Experţii au oferit consultanţă şi în ceea ce priveşte implicaţiile legii concurenţei în contextul preluării pachetului majoritar de părţi sociale al Interbrands Marketing & Distribution, precum şi in procesul de notificare a tranzacţiei în faţa Consiliului Concurenţei din România. Echipa a fost coordonată de Georgiana Singurel, partener Reff & Asociaţii, cu sprijinul avocaţilor Cezara Szakacs, managing associate, şi Ilinca Iliescu, senior associate. Asistenţa privind procedura de notificare a concentrării economice şi alte implicaţii de concurenţă este asigurată de Florentina Munteanu, partener Reff & Asociaţii, şi Oana Bucşa, senior associate.

    Experţii Reff & Asociaţii au colaborat în acest proiect cu echipa Deloitte Legal din Polonia, care a oferit asistenţă cumpărătorului în pregătirea şi negocierea documentaţiei pentru tranzacţie.

    Cu o echipă de peste 70 de avocaţi, Reff & Asociaţii este una dintre principalele societăţi de avocaţi din România şi una dintre cele mai active în asistarea clienţilor în tranzacţii complexe de fuziuni şi achiziţii, drept imobiliar, finanţări bancare şi tranzacţii cu portofolii de credite. Reff & Asociaţii reprezintă România în reţeaua globală de avocaţi Deloitte Legal, care are peste 2.500 de avocaţi în 85 de ţări.

  • Schimbări în conducerea Deloitte România

    În cea mai mare partea a carierei de peste 20 de ani în management, Vladimir Aninoiu a deţinut poziţii de management de top în cadrul unor companii care sunt lideri în tehnologie. Înainte de a se alătura Deloitte România, a fost CEO şi preşedinte al Consiliului de Conducere al Asseco pentru Europa de Sud-Est. Anterior, a lucrat pentru IBM mai mult de 15 ani, în rolul de country general manager, apoi ca director developing markets şi director de vânzări pentru companii mari pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Are un MBA la Open University din Marea Britanie şi a absolvit facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti.