Tag: croaziera

  • Portul Constanţa devine port de îmbarcare pentru navele de croazieră

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, prin aderarea la Asociaţia Internaţională MedCruise, compania a declanşat demersurile prin care a reuşit să atragă prima companie – MSC Cruises – pentru îmbarcarea turiştilor pe nave de croazieră.

    Conform sursei citate, turiştii care se vor îmbarca din Portul Constanţa au avantajul de a nu mai fi obligaţi să cumpere bilet de avion, dus-întors, până la un alt port de îmbarcare din lume, pentru a beneficia de croaziere maritime.

    Astfel, 80 de turişti români se vor îmbarca, vineri, la bordul navei de lux MSC Musica, din terminalul de pasageri al Portului Constanţa, pentru o călătorie de 12 zile care va include porturi din Grecia, Italia, Turcia şi Ucraina. Nava de pasageri va pleca din portul Constanţa la ora 19.00, iar după o zi pe mare va acosta în portul grecesc Gythion (Sparta). Apoi, croaziera are programate opriri în porturile Veneţia, Katakolon, Istanbul, Yalta şi Odessa, cu revenire la Constanţa în cea de-a douăsprezecea zi a călătoriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.

  • ANALIZĂ: Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Salariile pleacă de la minimum 1.000 de dolari pe lună

     “Se poate estima la circa 4.000 de persoane numărul total de români care lucrează pe vasele de croazieră. Ei ocupă diverse posturi, printre care căpitan pe vasul Azamara, director Head Office Miami la food-beverage pe vasele Celebrity Cruises, ofiţeri, organizatori de spectacole, dealeri în cazinouri, şefi de restaurante, muzicieni, vânzători în magazine, dansatori şi acrobaţi, ospătari etc.”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicolae Demetriade, preşedintele agenţiei de turism World Travel, care reprezintă în România şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara, care este al doilea grup modial de croazieră, ca mărime a flotei, şi care deţine cele mai mari două vase de croazieră din lume, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas.

    De altfel, pe cele două mari vase lucrează 50, respectiv 62 de români. În total, doar pe navele Royal Carribean îşi câştigă existenţa aproximativ 900 de români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O navă de croazieră cu o mie de turişti germani ajunge joi în Portul Constanţa. Pasagerii vor vizita obiective de pe litoral şi din Capitală

     Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa, nava vine de la Odessa şi se îndreaptă spre Istanbul, are la bord 994 de pasageri şi este deservită de un echipaj format din 521 de persoane.

    Vasul urmează să ajungă la terminalul de croaziere din Portul Constanţa joi dimineaţă, la ora 08.00, plecarea fiind programată pentru aceeaşi zi, la ora 18.00. Programul turiştilor germani pe perioada şederii în România include, la alegere, vizitarea unor obiective din zonă – Constanţa, Histria ori Delta Dunării, dar şi o excursie la Bucureşti, la Patriarhie, Palatul Parlamentului şi Muzeul Satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În culisele celui mai mare vas de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    O serie de fotografii postate de un utilizator pe imgur.com dezvăluie culisele acestuia.

  • România pierde 3 milioane de euro pentru că vasele de croazieră nu pot circula pe Dunăre din cauza secetei

    “Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri. Cei de la ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Românii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în România.

    Mărginean estimează că în cel mult o săptămână, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vineri, 13 – ziua naufragiului navei de croazieră Costa Concordia

    La bordul navei se aflau peste 3.200 de pasageri şi 1.000 de membri ai echipajului. Dintre aceştia, şase au decedat, iar 14 încă nu au fost găsiţi. Norocul celorlalţi a fost că nava s-a lovit de un banc de nisip la o distanţă relativ mică faţă de mal. Dacă accidentul s-ar fi produs în larg, astăzi am fi vorbit despre un dezastru similar scufundării Titanicului. De vină se pare că a fost chiar căpitanul navei, Francesco Schettino, cercetat acum pentru omor prin imprudenţă şi acuzat de abandon la locul accidentului.

    Încă de la început vasul a plecat în larg sub auspicii negative. Cei care cred în superstiţiile marinăreşti, s-au temut încă de la “botezul” navei că nu va avea o viaţă lungă, întrucât sticla de şapmanie nu s-a spart atunci când a fost lovită de vas. Acesta nici nu este primul accident – în 2008, Costa Concordia se pregătea să intre în portul din Sicilia, dar, din cauza furtunii, a lovit unul dintre docuri.

    SURSA: www.theatlantic.com

  • Imagini de groază de la naufragiul navei de croazieră blestemate Costa Concordia

    La bordul navei se aflau peste 3.200 de pasageri şi 1.000 de membri ai echipajului. Dintre aceştia, şase au decedat, iar 14 încă nu au fost găsiţi. Norocul celorlalţi a fost că nava s-a lovit de un banc de nisip la o distanţă relativ mică faţă de mal. Dacă accidentul s-ar fi produs în larg, astăzi am fi vorbit despre un dezastru similar scufundării Titanicului. De vină se pare că a fost chiar căpitanul navei, Francesco Schettino, cercetat acum pentru omor prin imprudenţă şi acuzat de abandon la locul accidentului.

    Încă de la început vasul a plecat în larg sub auspicii negative. Cei care cred în superstiţiile marinăreşti, s-au temut încă de la “botezul” navei că nu va avea o viaţă lungă, întrucât sticla de şapmanie nu s-a spart atunci când a fost lovită de vas. Acesta nici nu este primul accident – în 2008, Costa Concordia se pregătea să intre în portul din Sicilia, dar, din cauza furtunii, a lovit unul dintre docuri.

    SURSA: www.theatlantic.com

  • Poftiţi la o excursie printre gheţuri

    Mai nou, de când navele echipate corespunzător pentru navigaţia printre gheţuri nu mai sunt accesibile doar armatei sau oamenilor de ştiinţă şi pot fi comandate şi de cei ce doresc să aibă propriul lor iaht, vizitele făcute focilor sau pinguinilor au devenit un motiv de laudă pentru călătorii aflaţi în căutare de altceva decât locurile înţesate de turişti.

    Excursiile printre gheţuri sunt disponibile şi pentru cei care nu doresc să-şi bată capul cu întreţinerea unui iaht, fiindcă aceştia au posibilitatea să închirieze ambarcaţiuni capabile să navigheze pe toate mările lumii. O astfel de croazieră printre gheţuri costă peste 200.000 de dolari pe săptămână, pe o navă unde pot sta zece persoane ce speră să aibă şansa să vadă urşii polari la vânătoare sau să fotografieze morse.

  • Oferta speciala: croaziera cu pasari si greieri

    Schimbarea vizeaza confortul pasagerilor, mai precis gasirea
    unei solutii pentru ca acestia sa nu-si mai petreaca tot timpul
    inchisi in nava, plimbandu-se intre cazinou, cinema si alte locuri
    de distractie pe mini-orasul plutitor si sa simta ca navigheaza pe
    ocean.

    Solutia gasita este cresterea spatiului exterior dedicat
    petrecerii timpului de catre pasageri, atat pe navele de lux, cat
    si pe cele obisnuite. S-au amenajat astfel zone cu gazon atent
    intretinut, restaurante in aer liber, studiouri de arta unde
    calatorii pot lua lectii de pictura sau mici cabine cu vedere la
    ocean pe care le pot inchiria VIP-urile. Alte nave le-au pregatit
    pasagerilor zone in aer liber dedicate fie jocurilor video, fie
    exercitiilor fizice ori au prevazut anumite apartamente cu balcoane
    mari unde s-au instalat jacuzzi si televizoare special construite
    sa reziste vantului si apei sarate. Si, pentru ca natura nu e muta,
    cei aflati la bordul anumitor vase cu zone verzi se pot delecta cu
    inregistrari ale unor cantari de pasari, greieri sau broaste.

    Preocuparea pentru amenajarea de zone de relaxare in aer liber
    la bordul navelor se datoreaza si dorintei operatorilor de vase de
    croaziera de a-si “intineri” clientela si a de a schimba perceptia
    publicului conform careia asemenea excursii sunt numai pentru
    tinerii casatoriti si pentru cei de varsta a treia.

    Pe langa crearea de zone in aer liber, se incearca si
    reamenajarea spatiului interior, pentru a-i face pe pasageri sa se
    simta ca in mijlocul naturii, prin inlocuirea ferestrelor obisnuite
    cu unele inalte cat tot peretele si introducerea de plante
    decorative.