Tag: croaziera

  • În ape adânci. Una dintre cele mai mari linii de croazieră din lume, la un pas de faliment. Compania are „mari dubii” că va putea face faţă blocajului cauzat de coronavirus

    Într-o şedinţă cu Securities and Exchange Commission, organizaţia care supraveghează bursa americană, reprezentanţii liniei de croazieră Norwegian Cruise Line Holdings că s-ar putea să fie forţaţi să intre în faliment, firma lor de contabilitate având „mari dubii” că businessul va putea să îşi continue activitatea, pe fondul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, scrie CNN. Decizia radicală ar putea veni în ciuda unei investiţii de 400 de milioane de dolari primite din partea firmei de private equity L Catterton.

    Norwegian şi-a suspendat cursele pe 14 martie, odată cu blocajul întregii industrii, care va fi prelungit până pe 30 iunie, cel mai devreme.
    Industria vaselor de croazieră a fost lovită din plin de pandemie, în urma testării pozitive a mai multor persoane aflate la bordul unor nave, mulţi decedând în urma îmbolnăvirii, mai ales că multor vase le-a fost extrem de dificil să găsească un port unde să le fie permisă acostarea.

    Reprezentanţii companiei au mai spus că vor amâna raportul din primul trimestru, însă datele preliminare publicate astăzi arată că businessul are o pierdere netă de aproape 2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului. Printre acţiunile întreprinse de compania norvegiană se numără tăieri salariale de 20% şi reduceri de capital de peste 500 de milioane de dolari.

  • Descoperire îngrijorătoare: Coronavirusul a supravieţuit pe nava de croazieră Diamond Princess timp de 17 zile după ce au plecat pasagerii

    Noul coronavirus a supravieţuit timp de 17 zile la bordul navei de croazieră Diamond Princess, depăşind ceea ce ştiau până acum cercetătorii legat de durata de viaţă a virusului pe suprafeţe, potrivit datelor publicate de Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor din SUA (CDC), citate de CNBC.

    Studiul CDC a analizat eforturile guvernelor din SUA şi din Japonia de a opri răspândirea COVID-19 pe nava Diamond Princess din Japonia şi pe cea numită Grand Princess în California.

    Pasagerii şi echipajele de pe ambele nave de croazieră au fost puşi în carantină după ce o parte din pasagerii anteriori, asimptomatici, au fost confirmaţi cu COVID-19 când s-au întors acasă.

    Virusul „a fost identificat pe mai multe suprafeţe, atât în cabinele celor simptomatici, cât şi în cele ale bolnavilor asimptomatici, timp de 17 zile după ce aceştia au părăsit nava, înainte de procesul de dezinfecţie”, au notat cercetătorii.

    Aceştia au subliniat totuşi ideea că descoperirea lor nu înseamnă că virusul se răspândeşte pe suprafeţe.

     

  • Afacerea de miliarde de dolari făcută de un antreprenor doar pentru că iubea marea

    Gianluigi Aponte s-a născut în Sant’Agnello, în provincia Napoli, Italia, pe 27 iunie 1940. El a urmat Institutul Tehnic Nautic de Stat Nino Bixio, ulterior devenind căpitan de vas. În 1970 a intrat în industria navală din poziţia de antreprenor, fondând Mediterranean Shipping Company alături de soţia sa, Rafaela Diamant, o elveţiancă pe care o cunoscuse în timpul unei călătorii, ea fiind pasager pe un vas al cărui căpitan era Gianluigi Aponte.
    La vremea respectivă, compania recent formată deţinea o singură navă – Patricia –, care livra marfă între Europa şi Africa şi pe care antreprenorul o achiziţionase printr-un împrumut bancar. A doilea vas al companiei a fost numit Rafaela, după soţia lui Gianluigi. Odată cu creşterea afacerii, în 1988 familia Aponte a hotărât să îşi extindă activitatea businessului cu o linie de croaziere, MSC Cruises, odată cu achiziţia companiei cu nave de linie Monterey. În 2003 antreprenorul a investit 5,5 miliarde de euro pentru a transforma navele în cea mai modernă flotă de croazieră din lume.
    În 2009, la Teatro di San Carlo din Napoli, a primit, alături de fotbalistul Fabio Cannavaro, balerina Ambra Vallo şi alţii, un premiu de excelenţă din partea prim-ministrului italian Silvio Berlusconi. În 2012, a câştigat Cruise International Lifetime Achievement Award, ca recunoaştere a activităţii sale în industrie, iar în octombrie 2013, a primit premiul Containerisation International’s Lifetime Achievement Award, precum şi Order of Merit for Labour din partea preşedintelui italian Giorgio Napolitano.
    Familia Aponte s-a numărat în topul celor mai influente 100 de persoane din industria transporturilor din Lloyd’s List, clasată pe locul 10 în 2014 şi pe poziţia a 16-a în 2018. În 2014 Aponte s-a retras din funcţia de CEO şi preşedinte, cedându-i locul fiului său, Diego, el preluând rolul de preşedinte executiv.
    În prezent grupul MSC este lider pe piaţa vaselor de croazieră cu capital privat în Europa, America de Sud şi Africa de Sud şi a doua cea mai mare linie de transport maritim din lume în ceea ce priveşte capacitatea de transport pentru containere; de asemenea, operează în 155 de ţări pe 200 de rute şi deţine un număr de 520 de vase de croazieră, 470 de nave pentru transportul containerelor, 493 de oficii şi o echipă de 70.000 de angajaţi.  Businessul este condus în continuare de cei doi copii ai lui Gianluigi Aponte, Diego în rolul de CEO şi Alexa Vago pe poziţia de CFO. Averea lui Ponte atinge, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, o valoare de aproximativ 11,4 miliarde de dolari. Navele companiei navighează pe tot parcursul anului în Mediterană şi Caraibe, iar itinerarele sezoniere includ Europa de Nord, Oceanul Atlantic, America de Sud, Africa de Sud, China, Dubai, Abu Dhabi şi India. În urma extinderii la nivel mondial a epidemiei de coronavirus, evoluţia afacerilor grupului ar putea fi umbrită, după ce unui vas de croazieră cu peste 4.500 de pasageri – MSC Meraviglia – aparţinând companiei i-a fost interzisă acostarea în două porturi, Jamaica şi Insulele Cayman, deoarece un membru al echipei s-a înbolnăvit. La ora închiderii ediţiei nu se ştia încă dacă acesta este infectat cu COVID-19 sau are o simplă răceală. 

  • Cum a ajuns un profesor din Cluj să vândă, alături de fiica sa, croaziere de 6 milioane de euro

    “Am intrat pe al 15-lea an, creştem an de an şi ca birouri, şi ca vânzări, şi ca oameni şi sunt convins că suntem pe drumul cel bun”, descrie Ioan Băsea afacerea Croaziere.net, începută în urmă cu 14 ani în Cluj. Aceasta vinde vacanţe pentru linii de croazieră, atât în mod direct, cât şi prin intermediul agenţiilor de turism.
    ​Agenţiile sunt prezente în Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov; antreprenorul vizează însă extinderea în alte două oraşe.
    „Am cam făcut de toate până la momentul acesta şi ideea mi-a venit gândindu-mă la fiica mea. Mi-am spus că pentru o domnişoară o agenţie de turism poate fi un bussines de perspectivă şi se pare că nu m-am înşelat”, descrie el modul în care a început afacerea Croaziere.net în 2005. Fiica sa, Casiana, este în prezent asociat în business, postură despre care tatăl său spune că „o prinde”.
    Înainte de această etapă însă, antreprenorul a acumulat o experienţă diversă, chiar şi în mediul universitar. „Am început cu o carieră universitară, după care am renunţat. Ca şi cadru didactic universitar, era moda anilor ’95-’96, când am început tot felul de mici/mari afaceri, de genul transport de marfă, en-gros alimentar cu distribuţie”, îşi descrie Băsea primele experienţe profesionale. Ulterior a aplicat pentru a emigra în Canada împreună cu familia, dar a fost respins. S-a întors apoi în business ca director de sucursală „la un mare SA din Bucureşti”, povesteşte el, din domeniul construcţiilor.
    Businessul cu croaziere a început cu vânzările directe, B2C (Business to Customer), în condiţiile în care, spune antreprenorul, la vremea la care şi-a început el afacerea, agenţiile de turism erau foarte circumspecte la acest tip de vacanţe: „Asta venea din faptul că produsul nu era cunoscut, este un produs cu o cantitate de informaţie tehnică mai ridicată”.
    Au pus la punct partea teoretică, respectiv acreditarea agenţiei, la  CLIA (The Cruise Lines International Association), un fel de for director a tot ce înseamnă linii, vase de croazieră, agenţii de croazieră acreditate, explică Băsea. Acreditarea este importantă întrucât în America, de pildă, pentru a putea vinde croaziere, trebuie să fii acreditat CLIA. Apoi au dus şi pregătirea lor teoretică mai departe şi au făcut un master de CLIA Academy, în Miami. „Am luat legătura cu americanii fiindcă industria este a americanilor, majoritatea liniilor de croazieră sunt linii americane, iar ei ne-au sugerat clar: pentru a vinde croaziere trebuie să fiţi specializaţi”, descrie el una dintre specificităţile acestui business.
    În acest moment, ei vând direct pentru circa 30 de linii de croazieră (operate de trei mari companii), iar preţul, potrivit antreprenorului, este „acelaşi şi în Botoşani, şi în Oradea, dar şi în Miami şi în San Francisco. Vindem la tarife impuse de linia de croazieră, iar aceasta ne cedează nouă anumite comisioane. Sunt anumite promoţii dedicate pieţei româneşti, unde tarifele sunt mai mici decât în alte pieţe”. Costul unei croaziere a scăzut şi poate porni, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii afacerii, de la 300 de euro/persoană; cea mai scumpă croazieră vândută de Croaziere.net, un „grand-voyage” de 130 de zile –  a ajuns la 40.000 de euro.
    Cine cumpără însă croaziere? Potrivit lui Ioan Băsea, cei care cumpără cel mai mult sunt „first-cruiserii şi, să zicem, un pic vânători de last-minute-uri – cu toate că termenul nu este foarte adecvat, în croaziere nu vorbim de last-minute, vorbim de first-minute, de early-booking, cu minimum 6-8 luni înainte de navigare, asta garantează un tarif mai bun”. Ca segment de vârstă, sunt persoane cu vârste cuprinse între 15-16 ani şi 70-80 de ani, dar cea mai mare parte sunt cei de 40-50 de ani, „cei mai potenţi financiar”.
    Ioan Basea adaugă că majoritatea clienţilor lor sunt la a zecea, a douăsprezecea croazieră, iar când se întorc toamna deja îşi rezervă croazierele pentru anul viitor. „S-au obişnuit, ştiu că pot să prindă un tarif bun. Avem turişti vânători de last-minute-uri sau price-sensitive, care se uită şi vor ce e mai ieftin, cu toate că au înţeles că ce e mai ieftin nu înseamnă întotdeauna şi ce e mai bun şi avem turişti care de la a şasea, a şaptea croazieră în sus s-au rafinat, şi ca destinaţie, şi ca şi client.
    De obicei, turistul de croazieră cumpără mai întâi la tarife mici, prin Europa, Marea Mediterană, prin Marea Nordului, prin baltice, după care aleg şi destinaţii mai scumpe, cum ar fi Australia, Asia, Alaska şi Caraibe şi, „sigur, la alţi bani, puţin mai scump. Şi se dezvoltă bine sectorul, începe să vină din urmă partea de luxury cruise, cu vase micuţe cu buticuri, cu multe facilităţi la bord, unde, într-adevăr, tarifele sunt mai prohibitive.”
    Clienţii din România care merg pentru prima dată în croazieră încep de obicei cu Mediterana: „Mediterana de Vest, Mediterana Centrală, de Vest, extensie Africa, Mediterana de Est şi pe urmă vorbim de Marea Nordului cu fiorduri, cu capitale baltice, acestea sunt primele două-trei croaziere pe care le fac, după care încep oamenii să prindă gustul şi să ceară tot felul de destinaţii care mai de care mai deosebite, mai exotice, de la Caraibe la Patagonia, de la Alaska la Australia, deci practic orice ai în gând găseşti la noi şi sigur îţi găsim o destinaţie unde ori n-ai fost niciodată, ori n-ai cum să ajungi decât pe calea apei”, descrie Băsea comportamentul turiştilor care merg în croaziere.
    Produsul începe însă să nu mai fie nou. „Ca idee, acum vreo 13-14 ani am încheiat primul an cu cinci cabine vândute, deci cu vreo zece pasageri, în 2017 au ajuns la 8.000 de pasageri, iar în 2018, la 11.000. Produsul va avea o creştere în continuare. Noi estimăm că vom încheia cu circa 15.000 de turişti, iar revânzătorii noştri tot atât. Şi, ca un scenariu optimist, cred că în următorii ani ne putem duce la câteva sute de mii, cu siguranţă”, descrie el aşteptările pentru perioada următoare. În ceea ce priveşte tendinţele internaţionale pe această piaţă, spune că produsul a înregistrat în ultimii ani creşteri constante, de 10-12%. „Trendul acum este că marile linii îşi lansează câte 2-3 vase anual şi mare parte din ele sunt de dimensiuni foarte mari, de 5.000 – 6.000 de pasageri. Dacă prin 2008 turismul de croazieră în Europa era la vreo 2 milioane de turişti, acum se apropie de 5-7 milioane. Trendul este unul crescător, de la an la an, este considerat produsul cel mai complet şi cel mai complex. Se potriveşte cu trendul de repede înainte. Să vezi în cinci zile un număr de 5, 6 până la 8 culturi, civilizaţii şi gastronomie diferite e în trend, asta e direcţia.”
    La nivel mondial, piaţa de croaziere a încheiat în anul 2018 cu un număr de 27,2 milioane de turişti, în creştere cu 10% faţă de 2016 şi în creştere uşoară faţă de 2017, când numărul de pasageri atinsese 25,8 milioane. Per total, în ultimii cinci ani, produsul de croazieră a avut o creştere de 20,5% faţă de celelalte tipuri de vacanţe. Cele mai căutate croaziere la nivel mondial sunt cele cu destinaţia Caraibe (vest, est, sud), întrucât marea majoritate a pasagerilor călătoresc din SUA.
    În ceea ce priveşte cele mai recente investiţii, spune: „Noi nu ne luăm vile sau iahturi, ci investim în diverse platforme. Avem de exemplu un booking engine al nostru unde agenţii îşi pot face rezervările pentru vreo 15 linii de croazieră. Avem în paralel şi un sistem pentru turiştii noştri. Investim mult în promovare. Ne-am mai modernizat sediile, tot timpul e ceva de cheltuit în dezvoltare.”

  • Viaţa complicată a angajaţilor de pe vasele de croazieră. Ajung să lucreze 20 de ore pe zi şapte zile pe săptămână, dar cu toate astea nu se văd niciodată având un job la birou

    Angajaţii vaselor de croazieră ajung să muncească şapte zile pe săptămână, spre deosebire de tradiţionalul program de muncă de cinci zile pe săptămână. Contractele cuprind o perioada între două şi 11 luni, iar cea mai întâlnită perioada specificată într-un contract de acest tip este între patru şi opt luni. De asemenea, orele muncite într-o zi ajung la aproximativ 20, iar media se situează la 12 ore de muncă într-o zi, potrivit informaţiilor Business Insider.

    Partea pozitivă a muncii istovitoare pe un vas de croazieră sunt vacanţele neîntrerupte de la sfârşitul unui contract până la începerea unui nou contract de muncă. Timpul petrecut într-o astfel de pauză este de aproximativ două luni. Angajaţii pot alterna munca şi perioadele liberă; ei pot  ajunge astfel la un program de 10 săptămâni de muncă urmat de 10 săptămâni de vacanţă, potrivit aceleiaşi surse.

    Programul de muncă al unui operator de vase de croazieră este epuizant, dar pentru unii oameni este mai puţin atractiv un program clasic dintr-o corporaţie, de la 9 la 5.

    Oricine a lucrat pe un vas de croazieră pentru o perioada mai lungă de timp „ajunge să fie speriat de pământ şi de un program de muncă de la la 9 la 5,” a spus un angajat de la Royal Caribbean care a muncit pe un vas de croazieră timp de două decenii, citat de Business Insider.

    „Să mergi într-un birou şi să stai acolo pentru totdeauna, apoi să mergi spre casa ta mică şi să iei o cină în faţa televizorului, ca după aceea să dormi este un lucru înfricoşător pentru mulţi dintre noi. Este înfricoşător pentru mine”, susţine angajatul de la Royal Caribbean.

    Pe de altă parte, există şi câteva aspecte negative legate de munca pe un vas de croazieră: spre exemplu, dat fiind faptul că angajaţii provin din diferite părţi ale lumii, mâncarea servită nu este întotdeauna pe placul tuturor. Bucătarii unei cantine aflate pe un astfel de vas au dificultăţi în a prepara diverse feluri de mâncare astfel încât să includă tipurile de preparate din diferitele zone din care provin angajatii. Unii descriu această tentativă ca fiind o calitate slabă a ingredientelor, potrivit Business Insider.

    „Mâncarea este sub orice critică,” a spus un fost angajat al Norwegian Cruise Line şi Holland America Line.

    Un alt aspect negativ se leagă de predispoziţia angajaţilor dintr-un astfel de mediu de a consuma alcool. Stresul şi singurătatea cu care se confruntă angajaţii unui vas de croazieră transformă alcoolul într-un mecanism cu ajutorul căruia fac faţă zilelor stresante. Pe masură ce programul este din ce în ce mai încărcat, ajungând la 80 de ore de muncă pe săptămâna, şi timpul de odihnă devine mult mai scurt. Astfel, alcoolul începe să fie folosit pentru a-i ajuta să doarmă, iar nevoia de a-l folosi constant creşte, potrivit lui Brian David Bruns, un fost ospătar al Carnival Cruise Lines.

    „Dar băutura consumată într-un context de socializare se poate transforma în automedicaţie,” susţine Brian David Bruns.

    În ceea ce priveşte salariul unui angajat pe un vas de croazieră, acesta diferă de la o linie de croazieră la alta. O sumă standard se plasează în jurul valorii de 1.200 – 1.500 de dolari la care se adaugă comisioane în funcţie de profilul clienţilor pe care se axează operaturul serviciilor de croazieră, potrivit platformei internaţionale de anunţuri de locuri de muncă Job Monkey.

     

     

     

  • O fregată rusă a efectuat un exerciţiu de trageri cu racheta de croazieră Kalibr în Marea Neagră

    “În conformitate cu planul de antrenament de luptă, fregata Amiral Grigorovici din cadrul Flotei Mării Negre a efectuat un exerciţiu de trageri cu muniţie de război pentru a lovi cu sistemul de rachete Kalibr o ţintă de suprafaţă într-un poligon naval din Marea Neagră “, a comunicat biroul de presă al Flotei ruse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transilvania Train, primul tren turistic românesc, va circula în perioada 22-26 august.. Ce include programul croazierei

    „Primul tren turistic românesc, un proiect realizat în parteneriat cu CFR Călători, explorează în regim de croazieră pe uscat cele mai frumoase zone ale Ardealului, pe un traseu feroviar de peste 600 km”, anunţă compania feroviară.

    Potrivit CFR, programul include vizitarea a peste 20 de construcţii fortificate, 15 ateliere de meşteşuguri tradiţionale, două concerte în Biserica Evanghelică din Sebeş şi în centrul istoric al Sibiului şi două petreceri tradiţionale.

    „Călătorii vor meşteri alături de artizani locali din zona Mediaşului şi vor lua o masă bazată pe reţete străvechi, la care toţi participanţii vor găti”, anunţă CFR Călători.

  • SUA, Marea Britanie şi Franţa au atacat cu rachete Siria. Reacţia Rusiei – VIDEO

    “Am ordonat armatei Statelor Unite lansarea unor bombardamente punctuale asupra unor ţinte asociate capabilităţilor de arme chimice ale dictatorului Bashar al-Assad”, a declarat Donald Trump.

    Surse din cadrul Pentagonului au declarat pentru CNN că la bombardamente participă nave şi avioane militare americane.

    “Reacţia combinată a Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei la aceste atrocităţi va integra toate componentele apărării naţionale: militare, economice şi dplomatice”, a subliniat Trump.

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, a declarat că “a autorizat lansarea unor atacuri coordonate punctuale pentru a distruge capacităţile chimice ale regimului sirian şi a împiedica folosirea acestora”. 

    Bombardamentele lansate de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au vizat trei obiective militare din Siria, iar aliaţii occidentali nu au înregistrat pierderi, anunţă Departamentul american al Apărării.

    Oficiali de la Pentagon au declarat că a fost bombardat un complex militar de cercetare din Damasc, unde erau produse arme chimice şi biologice, un depozit de armament şi un comandament militar din Homs.
     

    Citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Veneţia nu mai permite navigaţia vaselor de croazieră gigant prin centrul istoric

     Locuitorii Veneţiei şi ecologiştii erau de mult timp nemulţumiţi de apariţia imenselor palate ale plăcerii în apropierea fragilului oraş, ale cărui biserici gotice şi bizantine păreau minuscule pe lângă ele. Noile reguli, care apar după o perioadă de limitări temporare de trei ani, impun navelor care depăşesc 100.000 de tone să se înscrie pe un canal navigabil mai puţin spectaculos, spre portul industrial Marghera, departe de Grand Canal, informează Rador.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro