BusinessMagazin

Tag: baruri

  • Câţi bani vor pierde barurile, cafenelele şi restaurantele odată cu intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţii publice

    Legea care interzice fumatul în spaţii publice, care va intra în vigoare la jumă­ta­tea lunii martie, va avea un impact de mici dimensiuni asupra businessului res­tau­rantelor, cafe­ne­le­lor, cluburilor şi baru­rilor din România, scă­derile urmând a fi de maximum 5% şi doar pentru două-trei luni.

    Astfel, la un total al businessului din domeniu de circa 7 mld. lei anual, scă­derile cauzate de intrarea în vigoare a acestei legi vor fi de 50-80 de milioane de lei, potrivit estimărilor ZF. În ceea ce îi priveşte pe producătorii de ţigări, aceştia nu au ieşit public pentru a face de­claraţii privind această lege şi dacă in­tra­rea ei în vigoare le va afecta bu­si­nessul. Anual românii cheltuie pe ţigări 13-14 mld. lei, în contextul în care circa un sfert din populaţie (5 milioane de oa­meni) fumează. Piaţa este împărţită de trei giganţi – Philip Morris, BAT şi JTI.

    „Dacă ne uităm istoric la ce s-a întâmplat pe alte pieţe, impactul intrării în vigoare a unei astfel de legi este mic. Ne aşteptăm să vedem o scădere uşoară a vânzărilor de la bar, însă nu cred că va fi un impact semnificativ. Consumatorul român cred că este pregătit psihologic pentru această lege, dat fiind că se vorbeşte despre ea de mult timp deja şi a durat destul de mult intrarea ei în vigoare“, spune Oprea Bebi, fondatorul Bordello, unul dintre cele mai vechi şi populare baruri din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Legea antifumat a fost declarată constituţională. Peisajul în toate barurile şi restaurantele din România se va schimba

    Legea antifumat este constituţională, au decis miercuri judecătorii CCR în unanimitate, respingând sesizarea formulată de 33 de senatori, care au susţinut că, prin definirea spaţiului public închis, acest act normativ introduce o formă de discriminare.

    Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituţionalitate depusă pe 21 decembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.

    Cei 33 de senatori care au semnat contestarea au susţinut că raţiunea sesizării Curţii Constituţionale “nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia «spaţiului public închis»”. În documentul înaintat Curţii Constituţionale se precizează că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.

    niţiatorii sesizării susţin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spaţiu public închis, şi ceilalţi cetăţeni fumători.

    Potrivit unor surse politice, contestaţia legii antifumat depusă la Curtea Constituţională este semnată de senatori de la toate partidele politice, printre care Cristiana Anghel (ALDE), Corneliu Dobriţoiu (PNL), Lucian Şova (PSD), Verestoy Attila (UDMR) şi senatorul independent Alfred Laurenţiu Mihai.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Omul care are 1.497 de carduri de credit. A fost numit “Mr. Plastic Fantastic”

    Walter Cavanagh are 1.497 de carduri de credit valide pentru care are o sumă disponibilă de 1.7 milioane de dolari.
    Cartea de recorduri Guinness i-a oferit titlul de “Mr. Plastic Fantastic” încă din 1971. Acesta are cel mai lung portofel din lume: are 76 de metri lungime şi cântăreşte 17.6 kg. Portofelul poate ţine până la 800 de carduri de credit, însă Cavanagh îşi tine majoritatea cardurilor într-un seif.

    “Am început să colecţionez carduri încă din 1960 când am făcut un pariu cu un prieten. Care strânge cele mai multe carduri la finalul unui an. Eu am câştigat”, spune el. Are carduri de credit de la benzinării, baruri, companii aeriene şi chiar de la un magazin de îngheţată din Texas. Cardurile au limite diferite, dar în total Walter Cavanagh are disponibil în orice moment 1.7 milioane de dolari.

    Până acum o singură companie, J.J Newberry Co., a refuzat să-i facă un card de credit. Însă asta s-a întămplat cu mult timp în urmă, în anii 70.

  • Normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară. Câte din aceste norme au fost respectate de clubul Colectiv?

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu  substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul căinformaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică.Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp. 

    Vezi aici ghidul complet. Ce norme trebuie să respecte fiecare restaurant sau bar din ţară

    Pentru început, este necesar să inţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

    Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:

    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.

    Astfel în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    – Restaurant clasic

    – Restaurant cu specific

    – Pizzerie 

    – Bar

    – Fast-Food 

    – Unităţi tip cofetărie, patiserie 

    Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională- CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ, care  includ activităţi de alimentaţie,sunt următoarele:
    Pentru alimentaţie publică:

    –  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.

    –  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:

    –  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractualecu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.


    – 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:

    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)

    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare

    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

           Pentru un antreprenor aflat la început de drum, este util să se informeze în prealabil asupra codurilor CAEN, mai exact să studieze explicitarea acestora, pentru a ştii exact în ce grupă/clasă se încadrează activitatea pe care doreşte să o presteze, acest fapt fiindu-i util  în momentul autorizării punctului de lucru la Oficiul Registrului Comerţului. În practicăse întâmplă cazuri, când viitorul antreprenor nu oferă suficiente informaţii cu privire la ceea ce doreşte să întreprindă, ducând astfel în eroare şi funcţionarii instituţiei respectiveşi astfel apar situaţii când după eliberarea certificatului constatator, emis de ORC, să  se constate că activitatea autorizată nu corespunde cu activitatea ce se va  desfăşura efectiv.

    În acest context, am putea exemplifica ca şi  încadrare greşită a unei activităţi- cazul amenajării, pe bază deconcesiune,aunui bufetîn cadrul unei fabrici, care se încadrează defapt în categoria alimentaţiei colectiveşi căruia ia fost atribuit codul 5610- Restaurant în loc de 5629– Alte activităţi de alimentaţie n.c.a, cum ar fi fost corect, eroare care determină costuri suplimentare şi documentaţie suplimentară prin faptul ca acest cod necesită autorizaţie din partea  primăriei locale şi inclusiv achitarea unei taxe în conformitate cu prevederile Codului Fiscal şi a reglementărilor existente pe plan local.

    Dupa ce ne-am familiarizat cu ceea ce înseamnă alimentaţie publică, în continuare vom dezbate principalele aspecte în vederea autorizării şi desfaşurării unei asemenea activităţi, parcurgând în mai multe etape această procedură şi anume:

  • Turcul mecanic

    Două faţete ale fotografiei: gigantul Kodak era în 1988 pe val şi avea 145.000 de angajaţi. Un sfert de veac mai târziu, în 2012, Kodak era în faliment. Compania momentului pentru fotografie era, în anul în care fostul gigant a falimentat, Instagram, care avea 13 angajaţi şi deservea 30 de milioane de clienţi. Şi acesta nu este nici pe departe un caz rar – în cazul WhatsApp, cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari anul trecut, 55 de angajaţi se ocupau de 450 de milioane de clienţi.

    Este acesta doar un aspect al schimbărilor aşa de profunde încât se fac greu remarcate şi care au loc în lume. O analiză recentă din Financial Times evidenţia sfârşitul erei carierelor de zeci de ani la o singură companie şi al relativei securităţi oferite de o astfel de abordare şi trecerea pieţei muncii spre o zonă mai entuziastă dar mult mai nesigură a insului cu aptitudini antreprenoriale şi cu abilităţi comerciale, care se vinde temporar sau ca freelancer. Sigur că abordarea “o carieră – o companie” este încă puternic prezentă, dar viitorul pare a fi mult mai zglobiu din acest punct de vedere – o economie flexibilă, un program flexibil, o viaţă maleabilă. Sună interesant, nu? În stilul evangheliştilor erei tehnologice în care intrăm, evanghelişti care cred că procesorul şi mobilitatea şi softurile vor rezolva toate problemele omenirii.

    Chestia este că dincolo de lejeritatea unui astfel de mod de viaţă se află un număr de necunoscute: devenit cost variabil, insul comun, aflat la temelia consumului, a producţiei şi a PIB-ului, va mai rămâne la fel de temeinic, îşi va mai permite credite, casă, familie, vacanţe sau o viaţă?

    Cu ceva vreme în urmă Amazon a lansat Mechanical Turk, o platformă pentru microslujbe la care au aderat în jur de un milion de oameni. Mechanical Turk, numită aşa după un automat faimos din secolul XVIII, care juca şah şi era îmbrăcat ca un turc, a fost folosită în mai multe cazuri extrem de interesante: 50.000 de oameni l-au căutat în fotografii realizate de sateliţi pe Steve Fosset, milionarul pornit într-o călătorie cu balonul în jurul lumii şi care s-a prăbuşit; alţii au tradus Moby Dick în japoneză, iar alţii au programat, în grup, un robot să lucreze cu expresorul de cafea. Nu-i minunat? Nu prea, pentru că acestea sunt sarcinile cele mai grozave în ani întregi: cele mai multe sunt chestii de rutină, să scrii o descriere de produs pentru 3 dolari, să alegi nişte fotografii, pentru 30 de cenţi, sau să descifrezi ceva scris de mână pentru 50 de cenţi. Amazon ia un procent bun din fiecare tranzacţie.

    Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii au rămas undeva în urmă. Confirmarea este chiar în statisticile recente, care arată că 1% din cei mai bogaţi oameni ai planetei vor ajunge în scurt timp să deţină mai mult de jumătate din averea mondială – de la 44% în 2009 au ajuns să deţină 48% în 2014. Echilibrele sociale ale lumii sunt fragile, şi aceasta este raţiunea scrierii mele, că fără standarde totul se poate nărui.

    Ilustrez cu „Nava cu sclavi” a lui Turner, pictat în 1840.

  • 56% dintre tineri ies cel puţin lunar în baruri, pub-uri, cafenele sau cluburi

    75% dintre ei susţin că aleg din câteva branduri favorite pe care le consumă de obicei, iar cele mai populare băuturi sunt whiskey-ul şi vodka, arată un studiu Starcom MediaVest Group realizat în colaborare cu platforma de research iVox. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor a 445 de tineri din generaţia Y. Targetul îl constituie tinerii cu vârste cuprinse între 20-30 de ani, din mediul urban mare, utilizatori de internet şi băutori de băuturi alcoolice.

    62% dintre respondenţi consumă băuturi alcoolice pentru a se energiza în timpul petrecerilor, dar şi în momentele în care se strâng spontan cu prietenii. Printre brandurile preferate de băuturi alcoolice se numără Jack Daniel’s, J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker, Absolut, Finlandia şI Bailey’s.

    Studiul arată că 7 din 10 tineri cheltuiesc pe băutură cel mult 100 de lei atunci când ies în oraş. Acelaşi număr de tineri alocă 200 de lei sau chiar mai puţin pentru cheltuielile unei petreceri acasă.

    Majoritatea tinerilor preferă băuturile combinate, doar 16% le beau seci. 31% dintre tineri combină băuturile alcoolice cu sucuri naturale, 19% le beau sub formă de cocktail-uri, iar 7% preferă shoturile. Acestea sunt cel mai des consumate în baruri sau cluburi.

    Shoturile marchează un moment de apropiere între membrii grupului, dar şi cea mai bună metodă de a ieşi din tipare. 11% dintre tineri văd shoturile ca warm-up pentru ieşirile în oraş.

    Studiul realizat de Starcom Media Vest şi platforma de research iVox arată că prietenii, petrecerile şi internetul reprezintă principalele surse de informare ale tinerilor cu privire la băuturile alcoolice. Iar gustul, preţul, renumele brand-ului şi recomandarea prietenilor sunt principalele criterii de selecţie. Recomandarea barmanului sau design-ul produsului nu au o importanţă aşa de mare.

  • Hotelurile şi pensiunile din Deltă vor plăti din acest an o taxă de promovare

     “Vrem să introducem din acest an o taxă de promovare în Delta Dunării, după modelul staţiunii Mamaia. Am decis acest lucru împreună cu hotelierii şi autorităţile locale din Deltă, iar bugetul care va fi creat va fi folosit pentru promovarea Deltei”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Corina Martin, preşedintele Asociaţiei de Promovare “Litoral – Delta Dunării”.

    Ea a spus că din taxa de promovare a staţiunii Mamaia, introdusă anul trecut, s-au strâns 254.000 de euro, care sunt folosiţi pentru realizarea unui film de prezentare, pentru înfiinţarea unui site oficial, diverse show-uri, broşuri şi participări la târguri în străinătate.
    Taxa va fi colectată de la toţi operatorii din Deltă şi va fi diferenţiată în funcţie de tipul de activitate. De exemplu, în Mamaia, un hotel plăteşte o taxă de promovare de 4.000 de lei pe an, un club de noapte 3.000 de lei şi un apartament în regim hotelier 100 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii internaţionali acceptă pentru prima dată reducerea unei taxe în Grecia

     “Am spus troicii că, dacă vom coborî TVA de la 23% la 13%, vor creşte veniturile la buget şi va fi diminuată evaziunea. Troica tot nu crede asta, dar a acceptat reducerea taxei”, a declarat, miercuri, Samaras într-un discurs televizat.

    Samaras a avertizat că proprietarii de restaurante, baruri şi cafenele trebuie să emită bonuri fiscale, întrucât dacă evaziunea fiscală persistă, TVA va creşte din nou. În cazul în care măsura se dovedeşte un succes, ar putea urma şi alte reduceri de taxe, a spus el.

    În plus, guvernul nu va mai impune unele măsuri convenite cu troica pentru anul următor, precum reducerea pensiilor foştilor angajaţi ai forţelor armate şi majorarea taxelor pentru companii, a adăugat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Terasele din centrul vechi rămân deschise până la patru de dimineaţa

    “Având în vedere că organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric Bucureşti necesită o reglementare urgentă – ţinând cont că acestea vor fi amplasate începand cu data de 15 martie -, şi pentru a debloca activitatea agenţilor economici din aceasta zonă, Primarul General, Sorin Oprescu, a emis Dispoziţia nr.194/04.03.2013, care permite desfăşurarea în conditii legale a activităţilor comerciale (terasele sezoniere) în perimetrul centrului istoric”, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Capitalei. Reprezentanţii mai spun că era imperios necesară emiterea unui act care să impună o serie de norme, care să organizeze, în condiţiile legii, desfăşurarea activităţilor într-un nucleu turistic european cum este centrul istoric, întrucât “unul dintre obiectivele Municipalităţii îl reprezintă dezvoltarea turismului şi promovarea activităţilor culturale”. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric  nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din data de 25 februarie 2013.

    Mai multe pe zf.ro

  • Concedierile şi tăierile de bonusuri din City lovesc barurile şi cluburile de striptease din Londra

    Restaurantele, barurile, agenţii imobiliari şi chiar cluburile de striptease, care se baează pe cheltuielile deseori extravagante ale bancherilor din districtul financiar al Londrei, se confruntă cu scăderea veniturilor, potrivit CNBC.

    “Suntem îngrijoraţi, suntem întotdeauna îngrijoraţi. Este o piaţă atât de sensibilă încât orice se întâmplă negativ în City are un impact direct asupra afacerilor noastre. Companiile nu mai au bani să cheltuiască la fel ca înainte, nu mai sunt la fel de mulţi bani pe cardurile de companie. Cheltuielile pe persoană au scăzut extraordinar de mult”, a declarat managerul unui restaurant cunoscut din City.

    Băncile din întreaga Europă au accelerat desfiinţarea de locuri de muncă, în contextul eforturilor de a-şi îmbunătăţi rata de adecvare a capitalului. Chiar dacă multe din aceste reduceri de personal sunt aplicate la nivel global, cei 320.000 de angajaţi din centrul financiar al Londrei sunt loviţi puternic, notează CNBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro