Dacă până nu demult, o plimbare pe Calea Victoriei nu era completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau ale altor magazine de lux, acum, o coadă de oameni aliniaţi în afara unui spaţiu atipic, unde sunt servite îngheţată, cafea şi prosecco, deschis chiar în pandemie, îţi dezvăluie o repoziţionare a arterei comerciale principale a Capitalei. Vitrinele goale sunt din ce în ce mai multe, iar locul brandurilor strălucitoare este luat de cel al barurilor şi cafenelelor cochete, care se adresează clientelei diverse aflate acolo în orice seară a săptămânii.
„Mă plimb aici săptămânal, cu bicicleta sau pe jos, mai ales în weekenduri”, spune Alexandra, o tânără de 32 de ani care lucrează în domeniul organizării de evenimente şi care ştie tot ce este nou în materie de locuri „hip”. Din rutina ei de weekend face acum parte închirierea unei biciclete de la rastelul IVelo, de lângă Ted’s Coffee, dar şi oprirea de la Velocità, de unde îşi ia două cupe de îngheţată, pe care le savurează pe terasă – dacă găseşte loc la cele câteva mese de acolo – sau chiar pe bordura din faţa spaţiului.
„Ce-i drept, înainte de pandemie ajungeam aici mult mai rar – erau mult mai multe activităţi pe care le puteam face, pe care le-am înlocuit cu plimbările de acest tip. Calea Victoriei s-a aglomerat de când cu pandemia – e multă lume aici – de la familii, până la foarte mulţi tineri, copii. Văd mulţi corporatişti pe Lime-uri – sau cel puţin cred că sunt corporatişti”. De când cu pandemia, mărturiseşte ea, mai în glumă, mai în serios, a dat „unfollow”, cluburilor din oraş şi renunţat şi la ideea călătoriilor peste hotare.
„Se spune de fapt Velocità” – mă corectează Alexandra – punând accentul italian pe numele unuia dintre cele mai nou deschise astfel de locuri. Cel mai nou centru al distracţiei Capitalei a devenit acest loc de inspiraţie italienească – unde, într-o seară de sâmbătă, coada se întinde de-a lungul Căii Victoriei până pe trotuarul aflat vizavi faţă de acest spaţiu. Din maşină, locul seamănă cu un magazin de bijuterii din epoca de glorie a acestora.
Tot din maşină, ai tendinţa să remarci mai ales spaţiile goale ale magazinelor închise (spre exemplu cel al Gucci, aflat într-un spaţiu impozant, negru, pe care s-a aşezat deja praful şi pare că nici nu a mai existat) şi alte vitrine prăfuite, care par să indice că epoca retailului fizic a apus. Odată ieşit din maşină, zumzetul bicicletelor şi trotinetelor conduse de tineri îmbrăcaţi frumos fac să pălească toate acestea şi te duc cu gândul la perspectivele de dezvoltare a zonei, care încă o dată pare că este punctul de a-şi atinge potenţialul de arteră principală a Capitalei, un fel de Champs-Élysées autohton.
Un business gândit în vremuri de normalitate, crescut în pandemie
Fiindcă cine se aseamănă, se adună, „oamenii frumoşi” de pe Calea Victoriei nu sunt doar clienţii, ci şi antreprenorii care au decis să „înfigă” recent steagul brandului propriu în acest nou pol al Capitalei, conturând o nouă comunitate de business în ultimii trei ani şi chiar şi recent – în lunile de pandemie.
George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocità, care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri „pentru toată lumea”, după cum îmi descrie George Pop la telefon clienţii cărora se adresează. „Este un proiect la care lucrăm de mai bine de un an, dar ne-am adaptat situaţiei şi cred că în cazul nostru, faptul că oamenii vin aici reprezintă şi un semnal psihologic de normalitate – aceasta este teoria mea”, îmi spune el.
Totuşi, consideră că a fost nevoie de un cumul de factori care au adus succesul locului încă din prima zi: „Am ajuns din prima şi a doua lună la încasările pe care ni le-am fi dorit în şase luni, dar cifrele acestea existau în planul nostru. Cred că este cea mai hot zonă în prezent – se face o schimbare de la fashion către food. Aici se află multe hoteluri importante din Bucureşti, avem zona de promenadă care aduce multă viaţă”, mai spune el. Este de părere însă că zona ar fi şi mai efervescentă dacă artera Calea Victoriei s-ar transforma într-una în totalitate pietonală
. „Cred că dacă s-ar lua o decizie mai radicală şi într-adevăr s-ar reduce la o singură bandă partea dedicată maşinilor, ar ajuta mult oraşul şi comerţul – cred că noi avem alte bulevarde mari pe care se poate merge cu maşina dacă s-ar lua o astfel de măsură.”
El enumeră factorii care au condus la rezultatele lor: „Sunt zeci de lucruri care trebuie aliniate ca să vorbim despre o experienţă completă – trebuie să se întâmple foarte multe lucruri ca să ai succes – în cazul nostru vorbim despre renovarea unui spaţiu a unei clădiri art deco din 1936, ceva extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului arhitectural, identitate grafică, brandul 100% românesc, o calitate bună a ingredientelor”, descrie el elementele care alcătuiesc esenţa unui astfel de loc.
Valoarea investiţiei în Velocità se ridică la jumătate de milion de euro, bani despre care antreprenorul spune că „Se mai găsesc în ziua de azi dacă ştii ce să faci cu ei – trebuie să ai un plan bun, fiindcă există bani pe piaţă care stau degeaba”.
„Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, descrie businessul managing directorul Velocità şi în cadrul emisiunii online de business ZF Live. Dorinţa antreprenorilor a fost aceea de a se reveni la arhitectura specifică clădirilor de pe Calea Victoriei şi de a avea un magazin bine structurat şi coerent, care să atragă publicul atât prin aspect, cât şi prin calitatea produselor.
„Atunci când viziunea companiei e clară, când ştim ce vrem să comunicăm, oamenii care trec pe Calea Victoriei şi văd un magazin aliniat coerent aleg să intre şi îl apreciază“, adaugă fondatorul.
El mai spune că a optat pentru această locaţie, chiar în centrul oraşului, şi nu pentru un mall sau alte centre comerciale, pentru că i se pare un loc foarte bun pentru un brand care vrea să se afirme şi să se evidenţieze prin calitatea produselor proprii, fiind, totodată, şi un loc reprezentativ din Bucureşti pentru un prim pas într-o astfel de afacere. „Experienţa este pe gustul foarte multor oameni, pentru că noi am creat un produs care nu se nişează“, spune acesta.
Preţurile pentru produsele Velocità sunt accesibile, deşi calitatea şi experienţa oferită clienţilor este premium. Ideea pe care o urmează antreprenorul este aceea că atunci când vinde o cafea de 10 lei, o jumătate din preţ este pentru produsul în sine, iar cealaltă jumătate, pentru modul în care este vândut şi pentru experienţa oferită de respectivul produs.
Pandemia a lucrat în favoarea acestui business, spune fondatorul, pentru că oamenii au redescoperit dorinţa de a ieşi şi de a se bucura de oraşul în care trăiesc. Noile măsuri impuse de autorităţi nu au afectat clienţii cafenelei, deoarece ei erau obişnuiţi şi înainte de pandemie cu regimul take away.
În prezent, Velocità funcţionează cu aproximativ 15 angajaţi, iar în ceea ce priveşte viitorul businessului, fondatorul este optimist şi spune că are potenţialul de a genera venituri de 1 milion de euro.
El este de părere că această arteră principală a Bucureştiului, Calea Victoriei, care a fost readusă la viaţă de cafenelele, cofetăriile şi terasele foarte populate chiar şi în plină pandemie, ar putea fi valorificată în adevăratul sens al cuvântului dacă ar deveni pietonală permanent, nu doar ocazional.
Fericirea „s-a deschis” pe Calea Victoriei
Andreea Moldovan, proprietarul atelierului de deserturi Livrez Fericire, face şi ea parte din noua comunitate de business de pe Calea Victoriei. Unul dintre motivele pentru care a deschis Love You Choux aici, în luna mai, este fiindcă una dintre convingerile ei este că „omul sfinţeşte locul” şi îşi caută fericirea – şi în materie de astfel de produse – oriunde s-ar afla acestea. Povesteşte că şi-a propus mereu să facă ceva diferit, nu a urmat niciodată un plan de business şi a aşteptat să fie ghidată de inspiraţie.
Chiar dacă ea a deschis spaţiul de desfacere în luna mai a acestui an, începuse să caute un spaţiu în centru la finalul anului 2018. L-a găsit un an mai târziu, în vară, l-a închiriat atunci, toamna a început amenajarea şi, deşi îşi doreau să îl deschidă în decembrie, din cauza unor întârzieri care au inclus şi perioada stării de urgenţă, au lansat businessul în primăvară şi spune că au avut parte de un boom în materie de vânzări încă de la început.
În ceea ce priveşte produsul vândut acolo, povesteşte: „Produsul Love You Choux exista pe piaţă de mai bine de doi ani şi era disponibil prin comandă de la atelier. Am lansat produsul din dorinţa de a acoperi cererea din luna februarie, cu Valentine’s şi Dragobetele, fiindcă voiam să fac ceva diferit faţă de inimioarele, fluturaşii şi fundiţele clasice de pe diverse prăjituri”. După luna februarie, oamenii au solicitat în continuare acest produs, Love You Choux, pe care îl voiau şi pe 1 şi pe 8 martie, iar treptat s-a născut o isterie a acestui produs tradiţional uitat despre care spune că l-a pus în scenă complet diferit şi care a fost ulterior şi copiat de către alţi jucători de pe piaţă. „Evident că era nevoie să ies cu aceste produse în faţă şi să continui povestea”, spune ea. A investit în spaţiul de pe Calea Victoriei aproximativ 50.000 de euro, iar investiţia pe care a făcut-o în business de-a lungul timpului, de la lansarea acestuia, în 2016, ajunge la aproximativ 200.000 de euro.
Spune că atunci când a ales spaţiul de pe Calea Victoriei, a luat în calcul mai multe variante şi nu toate se aflau pe această arteră, „care a fost timp de mai mulţi ani fantoma magazinelor”, spune ea. Totuşi, „Am crezut foarte mult în Calea Victoriei fiindcă omului în general, ce oportunităţi îi dai, profită de ele, dacă am blamat iniţial această pistă de biciclete în calitate de şofer, ulterior m-am bucurat de experienţa adusă de aceasta. În momentul în care am ales locul m-am gândit şi la acei turişti care s-ar putea afla în hotelurile acelea de lux de pe Calea Victoriei, iar acum în mod evident zona de promenadă a crescut mult”, povesteşte ea.
A urmat şi modelul celor pe care îi admiră în industrie de la nivel internaţional, care nu au magazine în mall. „Eu nu cred în acest tip de business, la fel cum nu mi se potriveşte o zonă precum Dorobanţi, nu simţeam ca produsul meu să fie asociat cu aceasta. Am vrut să mă poziţionez şi cu un produs concept,
şi cu un magazin asemenea”, mai spune ea.
„Sunt numai oameni faini în jur – cred foarte mult în Calea Victoriei şi cred mult în vibe-ul acela de vacanţă. Când s-a deschis Centrul Vechi, mă simţeam ca în vacanţă, Ibiza Town, era exact nebunia aceea – între timp s-a stricat Centrul Vechi.
Calea Victoriei am comparat-o încă de la început cu o arteră dintr-un oraş cosmopolit, la fel cum mi-ar plăcea să fie şi Bucureştiul acesta în curând.”
Cum se naşte o zonă trendy
De aceeaşi părere este sociologul Romulus Oprica, fondatorul firmei de consultanţă şi cercetare de piaţă BrandBerry, care spune că „cel mai trendy loc al Capitalei în contextul pandemiei” urmează de fapt un stil occidental, întâlnit de el deseori în capitalele europene pe care a avut ocazia să le viziteze.
„Este stilul tipic occidental de socializare şi anume – îţi iei o bere două, cinci, zece, un prosecco şi stai pe trotuar şi discuţi – în interior este aglomerat, oricum nu ai voie prea mult în interioare în perioada aceasta, iar zona deja devenise trendy, deja apăruseră o serie de terase, de mici bistrouri, mici cârciumioare nu neapărat cochete, ci foarte trendy, aici”, descrie sociologul dezvoltarea din ultimii ani a zonei.
Oprica punctează şi cum Centrul Vechi rămâne zona turiştilor, iar generaţia mai tânără va căuta mereu zone noi, care să îi poziţioneze ca fiind altfel: „Corporatiştii sunt altfel – tinerii sunt altfel, astfel că acesta este un statement, eu nu mă duc în Centrul Vechi, merg într-o zonă cool – iar cea mai cool şi recentă zonă unde mă pot afla acum este Calea Victoriei”.
Este de părere de altfel că acestei noi zone i-a luat în jur de trei ani ca să se poziţioneze în acest fel.
Sociologul aminteşte şi că zona este frecventată de un anumit tip de consumator, până în 40 de ani – „Consumatori tineri, corporatişti, cu profil socio-demografic destul de bine definit, iar această nouă zonă trendy, poate să devină o zonă recunoscută peste ani sau poate avea o evoluţie meteorică, la fel cum au avut şi alte zone trendy de-a lungul timpului”.
Romulus Oprica este de părere că acest context pandemic pe care îl traversăm a contribuit la dezvoltarea acestei zone, oamenii fiind tentaţi să caute locuri care nu sunt foarte aglomerate, faţă de cele clasice, ajută şi vremea, dat fiind faptul că ne aflăm în perioada verii. Ajută, de asemenea, şi faptul că din martie până în luna mai am fost într-un blocaj care ne-a făcut să dorim şi mai mult să ieşim – cu prietenii, cu oamenii pe care îi ştim în zonele noi, astfel încât riscul de îmbolnăvire să fie mai mic. „Fiecare zonă nou deschisă şi care are elemente de calitate – reprezintă o zonă foarte atractivă în această perioadă pentru că îţi oferă posibilitatea să faci lucruri normale, să ieşi cu prietenii”, descrie el comportamentul efervescent de pe Calea Victoriei în pandemie.
Cum ar trebui să fie văzut acest comportament în contextul în care se vorbeşte despre o criză economică? „A scăzut consumul de haine, a scăzut consumul de maşini, de orice alte lucruri, dar niciodată într-o criză nu o să scadă consumul de alcool sau o să se renunţe la ieşirile cu prietenii – oamenii au nevoie să evadeze din starea de stres în care se află, iar fiecare ieşire în oraş este o evadare din stres – până la urmă un pahar de prosecco nu este atât de scump. Ai renunţat poate la ratele la maşină, renunţi pentru o perioadă la a-ţi achiziţiona un apartament, nu îţi mai cumperi ultima geantă din colecţia Chanel, dar nu renunţi la o ieşire cu prietenii. De ce? Pentru că suntem animale sociale, iar ieşirile în oraş reprezintă o modalitate de deconectare, de ieşire din stresul economic”, concluzionează el.
În ceea ce priveşte spaţiile de retail rămase în paragină – Romulus Oprica spune că a avut mai multe discuţii cu oameni din zona de IT, de dezvoltare de aplicaţii, spune că sunt şi businessuri care vindeau online şi care au crescut în perioada aceasta de pandemie la nivelul la care se aşteptau să ajungă peste 2-3 ani. Astfel, impactul asupra comerţului în România, care era mult sub nivelul ţărilor occidentale a fost foarte mare şi se reflectă şi în zona fashion, pentru care Calea Victoriei era renumită anterior. „Vedem că sunt o serie de companii care au declarat public că îşi restrâng activitatea nu doar în România, ci din toată lumea – de ce, pentru că se schimbă comportamentul oamenilor – poţi să cumperi o geantă sau o bluză şi online, din punctul de vedere al companiilor, acest lucru înseamnă optimizare de costuri. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla cu aceste spaţii – dacă se va păstra un nivel relativ redus de îmbolnăviri este foarte posibil ca aceste spaţii să devină zone de socializare, mai ales dacă se deschid restaurantele. Dacă magazinele se închid sau părăsesc România şi rămân aceste spaţii fizice disponibile, este foarte posibil ca acestea să se transforme în spaţii de socializare – cu cât vom lucra mai mult de acasă, cu atât vom căuta mai mult socializarea cu prietenii în zone sigure – până la urmă, dispare o ocazie, dar apar alte oportunităţi”.
Retail, office şi, mai nou, HoReCa
Din perspectiva imobiliarelor, dacă anul trecut se vorbea despre transformarea centrului Capitalei, inclusiv a zonei Căii Victoriei, într-o zonă cu potenţial de dezvoltare pe segmentul office (cu o valoare a investiţiilor pe acest segment de aproximativ 300 de milioane de euro doar în zona centrală potrivit unui material anterior publicat de Business MAGAZIN), specialiştii din domeniu văd o reorientare spre segmentul HoReCa, în detrimentul birourilor şi spaţiilor de retail.
„Într-adevăr, datorită nevoii de distanţare fizică, oamenii au căutat locuri mai puţin aglomerate în detrimentul zonelor tradiţionale (zona Unirii/ Lipscani), unde clădirile sunt foarte apropiate, iar străzile şi terasele foarte înguste. Mai mult decât atât, plimbările cu bicicleta au fost una dintre activităţile preferate de agrement în această perioadă ca urmare a nevoii de distanţare socială, iar infrastructura de ciclism existentă pe Calea Victoriei şi oprirea circulaţiei auto în zilele de weekend pe aceste artere a încurajat, cu siguranţă, deschiderea locaţiilor HoReCa în această zonă”, observă Liana Dumitru, associate director Retail Agency în cadrul Colliers International.
Ea spune că, având în vedere că aceasta nu este o arteră pietonală şi românii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina la cumpărături, lipsa spaţiilor de parcare în această zonă a fost şi rămâne o problemă pentru magazinele deschise aici. „Majoritatea celor prezente acum sunt branduri premium şi concepte „destinaţie” care, pentru a fi accesate uşor, au nevoie de spaţii de parcare în apropiere. Este posibil ca o parte dintre magazinele existente să se relocheze şi să fie înlocuite, în timp, de concepte HoReCa, dat fiind că ne aşteptăm ca nevoia de distanţare fizică să continue şi spaţiile în aer liber să fie şi de acum înainte preferate de consumatori”, crede specialistul în imobiliare.
Ea observă că momentan, există o ofertă destul de mare de spaţii comerciale în această zonă comparativ cu cererea actuală, astfel încât nu estimează o creştere a chiriilor în perioada următoare. „Pe termen lung, însă, dacă decizia autorităţilor va fi să închidă complet accesul maşinilor în această zonă şi să o transforme în arteră pietonală, este posibil să vedem şi aici o transformare asemănătoare marilor zone centrale pietonale din oraşele europene şi, odată cu ea, să vedem o creştere a cererii şi implicit a chiriilor. Vorbim însă de o perioadă de minim 3-5 ani, dacă şi pe măsură ce astfel de măsuri vor fi implementate”, punctează Liana Dumitru.
Poate fi pandemia pretextul pentru transformarea acestei artere într-una similară celor principale din cele mai importante orase europene, asa cum se discuta de mult timp? „Prin politici publice, dacă se va dori acest lucru, se poate muta lupa mai mult pe zone precum Calea Victoriei, prin stimulente fiscale, de exemplu, care să reintroducă în circuitul economic anumite clădiri neutilizate”, crede şi Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International. Dacă anul trecut, cel mai activ segment imobiliar chiar si aici era cel al birourilor – el consideră acum că dezvoltatorii de birouri se vor orienta mai mult înspre zonele mai puţin centrale, care pot oferi suprafeţe mai generoase. „Lipsa terenurilor în anumite zone centrale (inclusiv de-a lungul Căii Victoriei) sugerează că acestea nu pot fi subpieţe semnificative pentru dezvoltatorii de birouri, ca să nu mai vorbim despre faptul că abundenţa de clădiri istorice duce, desigur, la restricţii de înălţime într-o zonă în care terenurile şi aşa sunt scumpe (adică ar fi presiuni pe chiriile cerute)”.
Astfel, el consideră că pe segmentul birourilor, pe viitor, Calea Victoriei poate mai degrabă să aibă clădiri de birouri boutique, cu suprafeţe închiriabile ceva mai mici, care de multe ori să fie renovări de clădiri istorice sau care să încorporeze clădiri istorice într-un proiect: „Posibil să apară cândva un interes mai mare pentru acest tip de proiecte în zone ultracentrale, dar în prezent există o abundenţă de proiecte de o calitate bună în zone unde există suprafeţe mari, care pot genera o chirie mai competitivă”.
„Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.
„Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.
