Tag: alimente

  • Clima României devine din ce în ce mai periculoasă. Alimentele care vor dispărea

    După ce au analizat evoluţia vremii din ultima sută de ani, meteorologii ne anunţă că lucrurile se schimbă în rău. Pregătiţi-vă tot mai des de fenomene extreme, dar şi de schimbări în agricultură. Ultimii 18 ani au fost cei mai călduroşi din istorie, cu recorduri pe care nu ni le-am fi dorit. 2015 a fost anul cel mai secetos, iar vara lui 2012 a fost cea mai aridă, cu 107 zile tropicale. Temperatura a crescut cu aproape doar grade, enorm spun meteorologii.

    Elena Mateescu, ANM: „Cea mai mare cantitate de precipitaţii înregistrată în 20 de minute a fost în 1989 la Curtea de Argeş, 206 l/mp. În 7 iulie 2018 a fost doar un litru, în 24 de ore.”
     
    Pe de altă parte ierni grele, conform măsurătorilor, n-am mai avut de mult. Cea mai scăzută temperatura înregistrată vreodată în România a fost de -38,5 lângă Braşov, în ianuarie, 1942.
     
    Toate aceste schimbări climatice au venit şi cu fenomene extreme. Elena Mateescu, ANM: „Dacă în 2011 emiteam 1744 de alerte meteorologice de vreme severă imediate, anul acesta în primele zece luni ale anului am emis 4900 de alerte meteorologice, din care numai în vară peste 3 mii.”
     
    Inclusiv hidrologii ne avertizează că va trebui să ne aşteptăm la viituri care nu pot fi anunţate din timp, scrie stirileprotv.ro
     
  • Cum a ajuns faimosul bucătar Jamie Oliver la un pas de faliment si de ce a fost nevoit sa închidă mai multe restaurante

    „Am rămas pur şi simplu fără bani”, îşi aminteşte Jamie Oliver într-un amplu interviu acordat publicaţiei Financial Times, acordat la nouă luni după ce a aflat vestea că lanţul său de restaurante, Jamie’s Italian, se afla în pragul falimentului. „Nu ne aşteptam. Asta nu este normal, în niciun business. Ai întâlniri trimestriale. Faci şedinţe de board. Oamenii care ar trebui să facă managementul acestor lucruri ar trebui chiar să facă managementul acestora.”

    Lanţul de restaurante al chefului, devenit celebru datorită seriei TV Naked Chef, s-a extins agresiv de la o unitate în Oxford, în 2008, la 43 de restaurante până la finalul lui 2016.

    Singura opţiune a lui Oliver pentru salvarea afacerii a fost să îşi pună bancherii să injecteze o investiţie de 75 milioane de lire sterline din propriile economii în restaurantele sale. A urmat o altă investiţie, din sursele proprii, de 5,2 milioane de lire sterline, în următoarele câteva luni. „Am avut două ore la dispoziţie pentru a investi banii şi a salva afacerea, altfel totul s-ar fi scufundat în acea zi sau în următoarea, atât de dramatică a fost situaţia”, povesteşte el în interviul acordat FT. Anul trecut, averea lui Oliver era estimată la 150 de milioane de lire sterline.

    Oliver a fost forţat să închidă 12 restaurante şi să renunţe la sute de angajaţi. A îndurat numeroase critici, în special din cauza deciziei controversate de a-l susţine pe cumnatul său, Paul Hunt, pe care l-a numit director executiv al grupului Jamie Oliver în 2014.

    „Mărturisesc că nu ştiu ce s-a întâmplat. Încercăm să lucrăm la refacerea businessului – dar cred că senior managementul pe care l-am avut încerca să facă managementul furtunii perfecte – cauzate de chirii, costurile alimentelor, Brexitul, creşterea salariului minim. S-au petrecut multe”, descrie el câteva dintre posibilele motive pentru care a ajuns în această situaţie.

    Imperiul lui Jamie Oliver are o istorie de mai bine de două decenii. A început să lucreze ca spălător de vase în pubul părinţilor săi, în Essex, Cricketers, la vârsta de opt ani.

    A dezvoltat foarte repede o pasiune pentru gătit, care nu l-a părăsit în perioada instruirii care a urmat. La vârsta de 16 ani, Oliver a ştiut că vrea să fie bucătar-şef şi a urmat cursurile şcolii Westminster Catering College, iar mai apoi a plecat în Franţa.

    La întoarcerea în Regatul Unit, a lucrat mai întâi pentru cheful italian Antonio Carluccio, iar ulterior la cafeneaua The River Café din Hammersmith, unde, în 1997, a fost descoperit de o echipă de televiziune. La doi ani după primele serii TV The Naked Chef, în care Oliver străbătea Londra pe un scuter şi gătea în diverse locuri, s-a transformat într-un star. Iar banii au urmat celebritatea. 

    În 2002, el a deschis restaurantul Fifteen în Londra şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, care continuă să instruiască persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef.

    În prezent, Jamie Oliver este cel mai de succes chef din media din toate timpurile. A vândut mai mult de 40 de milioane de cărţi şi a devenit cel mai bun autor de nonficţiune din Regatul Unit.

    Totuşi, campaniile sale de promovare a alimentelor sănătoase i-au adus şi controverse: spre exemplu, Jamie Oliver s-a luptat cu lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s, reuşind să demonstreze că un anumit tip de carne era nocivă pentru consumatori.

    Procesul nu a fost unul de tip juridic, ci moral, iar bucătarul a reuşit să creeze o presiune necesară pentru ca McDonald’s să elimine o substanţă nocivă pentru oameni în procesul de preparare a hamburgerilor. Conform bucătarului, carnea folosită de McDonald’s era din cel mai ieftin tip de carne.

    Ca urmare a acţiunilor lui Jamie Oliver, reprezentanţii McDonald’s au anunţat că vor schimba reţeta şi vor elimina hidroxidul de amoniu din procesul de preparare a hamburgerilor. O altă iniţiativă a celebrului chef a fost să demonstreze felul în care acelaşi lanţ de restaurante prepară faimoasele Chicken McNuggets. Se pare că acestea sunt gătite din resturile dintr-un pui (grăsimea, pielea şi organele interne), care sunt procesate şi apoi prăjite.

    Cum arată o zi din viaţa chefului celebru? În multe dintre dimineţile sale, Oliver călătoreşte de la casa sa de 9 milioane de lire sterline din Highgate, din nordul Londrei, spre sediul central al grupului său din Holloway pe un scuter, cel albastru, folosit în prima serie Naked Chef. Ajunge deseori la birou la 5:30 şi nu pleacă până la 9 seara. Are aici peste 100 de angajaţi, care testează reţete, gândesc programe pentru TV şi internet, publică reţete şi fac campanii legate de politici de alimentaţie.

    În 2008, când a pus bazele restaurantului Jamie’s Italian, acesta avea multe elemente distinctive. El împreună cu chefii lui şi-au propus să folosească ingrediente de calitate şi alimente organice precum laptele, untul şi uleiul de măsline. A introdus ingrediente în trend, precum burrata, descoperită în călătoriile sale în Italia.

    A reuşit să îi surprindă pe criticii greu de suprins. Spre exemplu, Giles Coren, un cunoscut critic, făcând o recenzie a restaurantului Oxford în The Times, a scris: „Locul acesta este cu mai multe străzi înaintea oricărui lanţ italienesc la care mă pot gândi oriunde în lume.”

    „Am reuşit să fim disruptori importanţi. Am schimbat întregul peisaj al mid-marketului. Povestea noastră în primii şase ani a fost incredibilă. Cultura pe care am construit-o a fost fenomenală. Am avut totul, iar acum ni s-a luat totul.”

    Banii pe care Jamie Oliver i-a scos din buzunarul propriu pentru salvarea lanţului de restaurante au ajuns la un total de 37 de milioane de lire sterline – fonduri de la HSBC şi subsidii de la alte companii din Jamie Oliver Group – printre care Jamie Oliver Holdings, companie responsabilă de publicare şi de programele media. Datoriile declarate ale lanţului de restaurante au ajuns anul trecut la 71,5 milioane de lire sterline.

    Pentru a opri fluxul de lichidităţi în afara grupului, Oliver şi consiliul director al companiei au optat pentru aplicarea unei CVA (company voluntary arrangement – aranjament voluntar al companiei), care a implicat închiderea restaurantelor şi renunţarea la 600 de angajaţi.
    Oliver susţine că nu a avut nicio altă şansă în afara unei restructurări pentru a menţine celelalte 1.600 de locuri de muncă rămase.

    În februarie, a fost forţat să facă o înţelegere care să-i permită să se agaţe de unul dintre cele două restaurante de steakuri Barbecoa. I s-a permis să păstreze deschisă subsidiara din City-ul londonez sub operarea unei noi companii, One New Change, ceea ce însemna că aceasta nu era responsabilă de datoriile mari ale restaurantului. Micii furnizori ai restaurantului erau lăsaţi fără plata datoriilor, publicitatea negativă fiind astfel atrasă din nou asupra sa.

    Reprezentanţii grupului spun însă că au fost plătiţi toţi cei cărora restaurantul le datora bani.

    Will Wright, parte din echipa de restructurare a KPMG, spune că Jamie Oliver, şi alte grupuri de restaurante care trec prin aceleaşi turbulenţe, se confruntă, aşa cum a spus şi celebrul chef, cu „o furtună perfectă”. Wright a fost numit să ajute la echilibrarea businessului Carluccios, lanţul de restaurante fondat în 1999 de fostul mentor al lui Oliver. Pentru a aduce grupul la linia de plutire, KPMG spune că este nevoie de închiderea a 30 de restaurante Carluccios.

    Wright spune, tot în cadrul unui interviu în FT, că este probabil ca segmentul mid-market să aibă în continuare probleme, cel puţin în viitorul imediat; în contextul în care, în urmă cu un deceniu, existau mult mai puţine lanţuri competitoare şi nu existau aplicaţii de livrare la domiciliu.
    Alix Partners, compania de consultanţă care administrează CVA-ul grupului lui Oliver, este mai puţin circumspectă şi descrie eşecul ca fiind consecinţa faptului că „a investit în locaţii noi nepotrivite pentru business.”

    La vremea respectivă, partenerul de business de cursă lungă al lui Oliver era Simon Blagden, CEO al lanţului de restaurante, iar Paul Hunt era şeful întregului grup. Blagden a renunţat la rolul său în octombrie 2017 şi a fost înlocuit de Jon Knight, care se ocupa de administrarea afacerii internaţionale şi este un fost executiv al Marks and Spencer. El este de acord că  „deschideam prea multe restaurante, prea repede, în locurile nepotrivite. Deschideam în locuri care nu erau oraşe universitare şi nu aveau suficienţi turişti.” Knight i-a promis lui Oliver că în aproximativ patru ani va readuce valoarea lanţului său de restaurante – şi îl va readuce pe profit.

    În cazul lui Oliver, cele mai multe întrebări se leagă de managementul grupului – o serie de articole din presă din prima parte a anului au sugerat că toate problemele lanţului de restaurante au fost generate de deciziile de business nefericite ale lui Paul Hunt, CEO-ul grupului.
    Alte critici aduc în lumină atmosfera toxică de la sediul central al grupului lui Oliver, de unde exista un exod al executivilor cheie, inclusiv al lui Blagden, dar şi al directorului financiar Tara O’Neill.

    Oliver i-a luat însă apărarea lui Hunt în social media; el a scris pe Twitter: „Îl cunosc pe Paul de ani buni, atât în calitate de cumnat loial şi tată dedicat, precum şi în rolul de CEO capabil şi puternic pe care l-am mandatat cu remodelarea businessului”.

    Căsătorit cu sora lui Oliver, Anne-Marie, este o figură controversată – are la bază o carieră lungă în City-ul londonez şi are abilităţile caracteristice unui trader. În interviul acordat FT, el spune: „Am vrut să schimb modelul de business, Jamie a vrut să schimbe modelul. Cred că existau 38 de businessuri diferite în care eram implicaţi – de la agenţii de talente la studiouri de design grafic şi restaurante. Trebuia să facem ca businessul să fie despre Jamie din nou”, spune el în interviu.

    Procesul a fost însă dureros pentru toată lumea. „A fost extrem de stresant. Lucram până la 2-3 dimineaţa, dormind pe podeaua biroului când era necesar. Aveam consilieri buni şi trebuia să luăm decizii dure. Erau vremuri disperate.”

    El descrie „răzbunătoare” şi „fără bază” acuzaţiile din presă. „Când oamenii devin redundanţi în posturile lor, în care muncesc din greu, se creează mult stres, furie şi negativism. Tot ce pot să spun este că am plătit mereu mai mult decât standardul în cazul acestor redundanţe.”
    În anii ’90, Hunt era un lider de succes la London International Financial Futures and Options Exchange (Liffe) şi lucra pentru subsidiara londoneză a controversatei companii americane Refuco, care într-un final a eşuat în contextul unor infracţiuni.

    Cumnatul lui Oliver a fost găsit vinovat de „front-running”, o formă de trading care implică cumpărarea de acţiuni de către traderi la preţuri avantajoase pentru ei înaintea unei tranzacţii importante. A fost amendat cu 60.000 de lire sterline şi exclus din Liffe pentru un an. Philip R. Bennet, cel care conducea compania Refco în Statele Unite, a primit o sentinţă de 16 ani pentru fraudă în 2008 şi a pledat vinovat la acuzaţia că a ascuns o datorie de 400 de milioane de dolari. Cazul a generat un imens scandal în Statele Unite şi a înăsprit controalele făcute acestor instituţii financiare.

    Totuşi, Hunt spune că a fost tratat incorect şi găsit vinovat pe baza unui detaliu tehnic. „Nu credeam că încălcăm regulile; consilierii noştri ne-au spus că nu este aşa.”

    Oliver nu pare să fie deranjat de trecutul cumnatului său şi crede în continuarea că numirea lui în funcţie a fost decizia corectă.
    „Aveam nevoie de sinceritate, de claritate şi să rezolv o serie de lucruri, inclusiv numărul prea mare de angajaţi. Jobul meu de zi cu zi este să produc conţinut pentru TV şi cărţi. Nu pot să fac totul”, descrie el munca alături de cumnatul său.

    Ca urmare a restructurării lui Hunt, afacerea lui Oliver s-a redus la patru componente principale – media şi publishing, care în 2017 a generat venituri de 30 de milioane de lire sterline, cu un profit înainte de taxe de 5,4 milioane de lire sterline, licenţe şi endorsement, care au generat profit de 7,3 milioane de lire sterline, la venituri de 10 milioane de lire sterline, lanţul de restaurante şi actele de filantropie.

    Următoarele rezultate financiare ale restaurantelor vor fi publicate luna aceasta şi nimeni din companie nu se aşteaptă la o revenire la profitabilitate.

    „​Tot ce am vrut a fost să fac mâncarea accesibilă tuturor, să demonstrez că poţi să faci greşeli – eu le fac tot timpul – dar nu contează”, spunea el într-un interviu mai vechi din presa internaţională. Ce consecinţe vor mai aduce cele mai recente greşeli de business pe care le-a făcut?

  • Măsuri radicale la punctele de trecere a frontierei de est: Toate produsele alimentare sunt confiscate şi distruse, de teama pestei porcine

    Autorităţile din nordul ţării au luat noi măsuri de protecţie la punctele de trecere a frontierei, pentru a evita extinderea virusului de pestă porcină africană în judeţul Botoşani. Toate autoturismele care vin din Republica Moldova sau Ucraina, ţări unde este confirmată prezenţa virusului pestei procine africane sunt controlate, iar călătorii care încearcă să introducă în ţară alimente rămân fără produsele din carne, fie că este vorba de conserve, produse preparate sau sendvişuri, acestea fiind distruse de autorităţi, la faţa locului.

    Conform directorului adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie, activitatea pe care o desfăşoară instituţia la punctele de trecerea a frontierei respectă o hotărâre dată de Consiliul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care a solicitat introducerea dezinfecţiei la punctele de intrare în ţară.

    “Noi asigurăm permanenţa pentru o perioadă de timp la punctele de intrare din ţară. Ştim că virusul este foarte rezistent, avem şi experienţa de la Satu Mare unde ştim că virusul a intrat în ţară prin produse de origine animală, produse preparate tradiţional în Ungaria. Se confiscă tot ceea ce reprezintă produse alimentare, se deteriorează în prezenţa proprietarului, se stropesc cu clor şi apoi se stochează într-o ladă frigorifică până la incinerare. Persoanele care intră în ţara noastră sunt avertizaţi să nu aducă produse alimentare, am distribuit şi pliante, am pus afişe înainte de intrarea în punctul de frontieră”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, directorul DSVSA Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul MASIV care se va construi în Capitală. Vezi in ce investeşte Firea 15 MILIOANE de euro

    “Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Complexul Băncii de Alimente va fi format din spaţii de depozitare la cald şi rece, zona de prelucrare produse alimentare, zona de preambalare, zona de servit masa, centru de fomare, centru de tranzit pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi centu de urgenţă pentru mamă şi copil”, se arată în proiectul de hotărâre votat, joi, în şedinţa CGMB.

    Potrivit sursei citate, de serviciile băncii de alimente vor beneficia cetăţenii care au un venit mediu lunar sub nivelul aprobat al Indicatorului Social de Referinţă, adică 500 de lei.

    Banca de alimente va primi donaţii de alimente de la producătorii din industria alimentară şi retraileri, pe care le trasmite organizaţiilor neguvernamentale sau chiar direct categoriilor defavorizate.
    Momentan, în Bucureşti sunt înscrise la cantinele sociale aproximativ 1.000 de persoane.

    Valoarea totală a investiţiilor preconizate a fi realizate în 12 luni este de peste 72.000.000 de lei, fără TVA.

    În cadrul şedinţei CGMB, consilierul USR, Florin Grigorescu, a precizat că proiectul se suprapune cu alte proiecte asemănătoare care există în Capitală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România pe podium: Ţara noastră domină topul ţărilor cu cele mai ieftine produse şi servicii din Uniuniea Europeană, şi ocupă primul loc la alimente

    La alimente, România are preţuri de doar 62,2% din media UE, urmată de Polonia (65%) şi Bulgaria (73%). Cele mai mari preţuri din UE, la alimente, se găsesc în Elveţia (cu 67,7% peste media comunitară), Norvegia (+60,7%) şi Islanda (+56,4%).
     
    La costurile de întreţinere a locuinţei (gaz, electricitate, apă, alte utilităţi), Bulgaria este prima în topul ţărilor ieftine, cu tarife de doar 30,6% din media UE, urmată de Polonia (37,3%) şi România (38,6%). Cele mai mari costuri cu locuirea din UE se găsesc în Elveţia (cu 81,7% peste media comunitară), Luxemburg (+62,8%) şi Marea Britanie (+59,2%).
     
  • PMB va crea un complex cu o bancă de alimente, cantină socială şi centru pentru mame şi copii

    “Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Complexul Băncii de Alimente va fi format din spaţii de depozitare la cald şi rece, zona de prelucrare produse alimentare, zona de preambalare, zona de servit masa, centru de fomare, centru de tranzit pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi centu de urgenţă pentru mamă şi copil”, se arată în proiectul de hotărâre votat, joi, în şedinţa CGMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Controale în masă pe litoral: Inspectorii ANSVSA au aplicat în şapte zile amenzi de 26.000 de lei

    „Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor au fost sancţionate contravenţional 5 restaurante, o unitate tip fast-food, 2 unităţi tip bufet, 2 baruri, un snack-bar şi un magazin alimentar cu amenzi în valoare de 26.000 de lei”, se arată în comunicat.
     
    Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018 au verificat, în perioada 13-19 august, 220 de unităţi amplasate în cele 7 zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia. Controalele au vizat 73 de restaurante, o cantină, 2 pizzerii, 25 de unităţi tip fast-food, 8 braserii, 15 unităţi de tip bufet, 5 rulote mobile, 21 de baruri, un cafe-bar, 4 snack-baruri, 38 de magazine alimentare, 13 laboratoare de cofetărie/patiserie, 2 cofetării/patiserii, 3 pensiuni, 4 supermarket-uri, un depozit alimentar, o tonetă de îngheţată şi o unitate cu produse congelate.
     
    Potrivit ANSVSA, în urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:
    – comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar;
    – ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
    – condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiile de lucru;
    – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
    – neanunţarea de către persoanele fizice juridice a începerii activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
     
  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii pot scăpa de taxa pe apa de ploaie prin hotărâre de Consiliu Local. Modificările la Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost publicate în MO

    „Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”, prevede un nou articol introdus în Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, modificarea fiind publicată marţi în Monitorul Oficial.

    Apele pluviale sunt definite în legea 241/2006 ca fiind „apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice”.

    Actul normativ publicat marţi în Monitorul Oficial a fost adoptat pe 4 iulie în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro