Tag: alimentatie

  • Topul celor mai “grase” orase din SUA

    Multa lume stie de cruciadele bucatarului britanic, duse
    impotriva alimentatiei nesanatoase. In Marea Britanie a anului
    2006, emisiunea “Jamie’s School Dinner” a avut drept spatiu de
    manevra o scoala britanica tipica. Expertul in gastronomie a
    incercat sa inlocuiasca aici felurile daunatoare (dar gustoase)
    care li se serveau copiilor cu alimente de o valoarea nutritiva
    crescuta (mai putin apetisante, e drept). Desi initial a intampinat
    rezistenta celor mici (s-a confruntat cu o revolta cand a interzis
    produsele “junk food” in scoala), Jamie a reusit sa schimbe modul
    de abordare a ceea ce ajunge in farfuriile lor.


    Cititi mai multe despre orasele americane cu probleme de
    obezitate
    pe www.gandul.info

  • Fast-food-ul, printre putinele afaceri in crestere in 2010

    Dupa un an de declin cu aproximativ 20%, in care afacerile lor
    cumulate au ajuns la 180 milioane de euro, cele patru mari lanturi
    de magazine de tip fast-food de pe piata romaneasca, Mc Donald’s,
    KFC, Spring Time si Pizza Hut se pregatesc sa revina in forta.

    Oficialii retelei KFC Romania au anuntat ieri ca estimeaza
    pentru 2010 o cifra de afaceri de 162 milioane de lei (aproximativ
    40 milioane de euro), in crestere cu 10% fata de anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ne indulcim pe bani mai multi. Zaharul s-ar putea scumpi cu 20%

    Ultimele patru fabrici de zahar functionale din Romania risca
    sa-si inchida portile daca Ministerul Finantelor nu va gasi rapid o
    solutie pentru plata subventiilor catre cei 2.000 de cultivatori de
    sfecla de zahar, in valoare totala de 20 milioane de lei (aproape
    cinci milioane de euro).

    “In doua saptamani trebuie sa inceapa cultivarea si nu avem bani
    pentru a face acest lucru. Daca nu vor avea materie prima, se vor
    inchide si cele patru fabrici, de la Oradea, Ludus, Bod si Roman,
    care asigura 20% din necesarul de zahar al Romaniei”, a declarat
    ieri presedintele Federatiei Cultivatorilor de sfecla de zahar din
    Romania, Ioan Gherman.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Unde este cea mai ieftina mancare din Romania? Vezi aici harta

    Romanii care traiesc in judetul Harghita cumpara din piete cea
    mai ieftina carne de porc si vita, cei din Valcea au parte de cele
    mai mici preturi la pasare, iar bucurestenii pot achizitiona din
    piete cel mai ieftin lapte.

    Ministerul Agriculturii a publicat pe propriul site lista
    preturilor de vanzare ale principalelor produse agricole si
    alimentare din piete si targuri in perioada 15-21 februarie.
    Statisticile arata diferente de 3-4 ori intre cel mai mic si cel
    mai mare pret intre judete, dar si in cadrul aceluiasi judet.
    Astfel, in pietele din Harghita carcasa de porc costa intre 5 si 8
    lei pe kg, in timp ce in Timis ajunge la 9-18 lei. Cea mai ieftina
    carne de vita o mananca locuitorii aceluiasi judet, Harghita,
    potrivit statisticilor de la Ministerul Agriculturii, cu 5,5 lei pe
    kg de carcasa in galantarele magazinelor din piete.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Patronatele din alimentantie sustin ca taxa pe fast-food ar putea scumpi mancarea cu 20%

    Patronatele din alimentatie sunt de parere ca romanii ar putea
    plati in medie cu peste 20% mai mult pe mancare, daca Ministerul
    Sanatatii va introduce taxa pe fast-food. In plus, desi oficialii
    Ministerului Sanatatii nu au stabilit inca o lista a produselor
    alimentare care ar putea fi supuse noului bir si nici valoarea
    acestuia, reprezentantii patronatelor din alimentatie au calculat
    deja ca peste 36.000 de oameni isi vor pierde locurile de munca.
    “Suma care se doreste a fi incasata prin aceasta taxa de catre
    Ministerul Sanatatii este in jurul a un miliard de euro. In anul
    2008, cifra de afaceri a intregii industrii alimentare a fost de
    11,3 miliarde de euro, iar in 2009, aceasta a scazut la 10
    miliarde, incluzand vinul, berea, apele minerale si importurile.
    Daca le-am scadea pe acestea, cifra impozabila ar fi de circa 8
    miliarde de euro”, a spus presedintele Romalimenta, Sorin Minea,
    intr-o dezbatere publica pe tema taxei fast-food.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Romanului ii place pranzul in oras

    Mai multe despre stilul de viata al romanilor si despre inclinatia lor catre mesele frugale au aflat germanii si olandezii cu prilejul prezentarii unui studiu comparativ realizat in cele trei tari si comandat de catre compania de distributie Lekkerland AG & Co. KG. De trei ani, aceasta este prezenta si in Romania prin subsidiara Lekkerland Convenience, care asigura distributia pentru magazine tip “convenience” din benzinarii, chioscuri sau supermarketuri.

    Principala concluzie a studiului a fost ca, pentru europeni, consumul de mancare si bautura “din mers” (“on-the-go”) a devenit un stil de viata pe care il adopta cu placere si chiar o moda. “Pentru multi, a bea o cafea sau a manca un sandvis din mers reprezinta o adevarata placere”, spune profesorul doctor Sabine Möller de la European Business School Oestrich-Winkel (Germania), cea care a coordonat cercetarea la nivel international.

    Studiul a aratat ca, la noi, 64,4% dintre consumatori au o inclinatie pronuntata catre consumul de alimente din mers, fata de 53,7% dintre olandezi si 66,2% dintre germani. Pentru romani insa, nu placerea pare sa fie motivatia acestui gen de cumparaturi. Schimbarile rapide prin care a trecut societatea in ultimii ani si-au pus o amprenta puternica asupra stilului de viata din Romania, unde cei ce muncesc de dimineata pana seara mai pastreaza doar in amintire cele trei mese traditionale ale zilei si mancarea calda de acasa.

    “Romanii sunt extrem de presati de timp si se simt stresati in mod constant. Din acest motiv, ei inclina catre consumul de alimente din mers, insa dependenta de aceste produse este cauzata de un stil de viata complet dezorganizat”, se arata in studiu. De unde cumpara insa? In Occident, comertul asa-numit de tip “convenience”, care asigura o economie de timp si uneori de bani, este mult mai specializat decat la noi, unde in genere tinde sa se limiteze la chioscuri si magazine din benzinarii, daca ne referim strict la canale de desfacere, sau la supermarketuri si fast food-uri, daca privim din perspectiva tipurilor de produse preferate.

    Potrivit studiului prezentat in Germania, aproape 40% dintre romani prefera supermarketurile pentru cumparaturile de tip “convenience”, acestea fiind urmate de fast food-uri (21%) si chioscuri (8,1%). Detaliile despre presiunea timpului care ii face pe romani sa aiba un stil de viata foarte dezordonat i-au facut pe germanii prezenti la lansarea studiului sa strambe din nas a neincredere si sa zambeasca cu subinteles, desi s-au abtinut de la comentarii.

    “Eu cred ca romanii au o cu totul alta perceptie asupra a ceea ce inseamna presiune temporala decat vesticii”, a incercat sa le explice Mariana Dragusin, profesor la Facultatea de Comert din cadrul ASE, cea care a coordonat studiul pentru Romania. Ea a afirmat ca, in timp ce pentru germani sau olandezi, stilul de viata, organizarea comunitatii, legislatia au ramas aceleasi de ani de zile, pentru romani viata inseamna o adaptare continua la noi si noi schimbari, ceea ce presupune timp si efort.

    “Daca acum zece ani gateam o data la trei zile, acum gatesc o data la doua saptamani”, a exemplificat Mariana Dragusin, la cererea jurnalistilor germani de a lamuri ce inseamna aceasta perceptie diferita a romanilor despre presiunea timpului in viata lor. Desi compania care a comandat studiul, Lekkerland AG, activeaza in 11 tari din Europa, inclusiv in Ungaria, Cehia sau Slovacia, Romania a fost cea aleasa pentru a reprezenta zona central- si est-europeana la acest proiect de cercetare.

    Potrivit lui Christian Berner, directorul general al grupului, alegerea s-a datorat faptului ca subsidiara din Romania a avut cea mai mare rata de crestere (o cifra de afaceri in 2007 cu 74% mai mare decat in anul precedent, de la 31 la 54 de milioane de euro), dar si necesitatii de a vedea comportamentul de consum dintr-o zona diferita de cea din vestul Europei.

    “Nu puteam compara Germania, Austria si Elvetia, pentru ca nu am fi invatat nimic”, a spus el. Realizarea studiului a costat compania aproximativ 100.000 de euro, iar Berner a spus ca proiectul este inca intr-o faza incipienta, in fiecare an urmand sa fie realizata o cercetare similara, care va compara Germania cu alte doua tari europene, pentru a contura caracteristicile segmentului de “convenience”, destul de greu de definit.

    “Sunt sigur ca efortul nostru de a face astfel incat Romania sa fie parte a acestui studiu va avea rezultate pozitive, avand oportunitatea ca, pornind de la acestea, sa ne regandim strategia de marketing”, spunea in urma cu cateva luni Narcis Mihai, directorul general al Lekkerland Convenience Romania.

    In esenta, cel mai important lucru pe care l-au aflat germanii despre Romania a fost ca exista apetenta pentru comertul de tip “convenience”, insa ca oferta producatorilor si a comerciantilor nu este foarte bogata. Potentialul de crestere vine astfel, pe de o parte, din specializarea magazinelor, dupa exemplul celor din Vest (spre exemplu, germanii prefera in special brutariile) si, pe de alta parte, din comercializarea de mancare proaspata, dupa cum completeaza Narcis Mihai.

    O alta veste buna pentru comercianti o reprezinta atitudinea consumatorilor romani fata de pretul produselor de tip “convenience”, ei fiind cei mai putin sensibili la pret dintre tarile analizate in studiu, la polul opus fata de germani, spre exemplu. Potrivit directorului general al Lekkerland Romania, in tara noastra segmentul de “convenience” reprezinta, ca valoare, aproximativ 6% din piata de produse alimentare, adica in jur de 1,5 miliarde de euro.

    “Ca valoare, acest segment a crescut constant in ultimii doi ani, mai mult decat segmentul de hiper- si supermarketuri”, crede Narcis Mihai. De asemenea, Mihai vede un potential mare in statiile de benzina, dat fiind ca dezvoltarea infrastructurii in Romania mai are inca multi pasi de parcurs.

    Nu e fara semnificatie faptul ca si lanturile de hipermarketuri tind sa intre in acest segment, cum a facut Carrefour, care opereaza sute de benzinarii in Europa. Deocamdata, la noi reteaua de hipermarketuri are o singura benzinarie, insa in perioada care urmeaza compania se va orienta si catre cresterea numarului de benzinarii proprii, declara de curand pentru BUSIN ESS Magazin Patrice Lespagnol, directorul general al Carrefour Romania.