BusinessMagazin

Tag: alimentatie

  • Ana-Maria Duduleanu, numită în funcţia de head of marketing al diviziei pentru alimentaţie specializată a companiei Danone

    Din această vară, Ana-Maria Duduleanu a preluat poziţia de head of marketing pentru Nutricia România, divizia de alimentaţie specializată a companiei Danone. În această calitate, Ana-Maria Duduleanu va coordona brandurile Aptamil şi Milupa, precum şi proiectele educaţionale pentru o alimentaţie sănătoasă în primii ani de viaţă pe care le oferă Nutricia în România.

    Ana-Maria Duduleanu revine în ţară după o experienţă de 5 ani în Paris, tot în cadrul Danone, unde a ocupat poziţii de marketing manager pentru brandurile de apă ale companiei (evian, Volvic, Badoit) pe pieţele internaţionale (Japonia, Rusia, Europa şi LATAM).
    Ana-Maria a lucrat şi anterior în cariera sa în România, ca senior brand manager pentru Aptamil, în 2010. În urma contribuţiei sale la dezvoltarea brandului Aptamil şi a proiectului social SAMAS, în 2014, Ana-Maria s-a îndreptat către Evian Volvic International, unde a fost responsabilă de dezvoltarea strategiei de marketing la nivel internaţional pentru brandurile evian, Volvic şi Badoit şi a gestionat echipe din mai multe ţări.
    Anca Romilă, care a coordonat anterior activităţile de marketing ale Nutricia, îşi continuă cariera profesională, preluând responsabilitatea brandului Nutrilon pentru Belgia şi Olanda
     

  • Studiu GoVeggie.ro: Românii sunt tot mai bine informaţi despre alternativele la lactatele de origine animală

    În contextul creşterii conştientizării în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi alternativele bio în general, românii aleg tot mai des să-şi diversifice produsele introduse în alimentaţie. Un studiu în derulare realizat de GoVeggie.ro arată că 46% dintre românii interesaţi de ingredientele produselor pe care le includ în alimentaţie au renunţat deja parţial la lactatele de origine animală.

    Beneficiile înlocuirii lactatelor de origine animală în regimul alimentar de zi cu zi nu sunt văzute doar de cei care suferă de o formă de intoleranţă la această categorie de alimente. 42% dintre respondenţi spun că motivaţia principală a fost sau ar fi o schimbare majoră de stil de viaţă, iar pentru 40% contează mai mult protejarea animalelor. Doar 23% invocă intoleranţa sau alte probleme de sănătate ca motiv pentru a renunţa la lactatele de origine animală.

    Peste 70% dintre românii care au participat la studiu cunosc faptul că există alternative vegetale pentru laptele de origine animală (laptele de soia, de migdale, nuci, caju, cocos şi altele), însă jumătate dintre respondenţi mai consumă şi lactate de origine animală de 2-3 ori pe săptămână.
     

  • Peste 113 milioane de persoane din 53 de ţări au fost afectate de “foame acută”

    Yemen, Republica Democrată Congo, Afganistan şi Siria se numără printre cele mai afectate state şi cele care sunt cele mai expuse la foamete, a informat Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), potrivit postului France 24.

    În total, aproximativ 72 de milioane de persoane din statele africane au suferit de “foame acută”, a adăugat FAO.

    Cauzele principale sunt conflictele şi insecuritatea, precum şi problemele economice şi dezastrele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Studiu BioMania.ro. Românii vor să trăiască mai sănătos: 87% includ săptămânal în alimentaţie băuturi bio pe bază de plante

    Tendinţa către o viaţă sănătoasă este în creştere la nivelul României şi este determinată fie de dorinţa de a înlocui laptele cu băuturi vegetale bio (49%), fie din dorinţa de a savura gustul unei băuturi pe bază de cereale sau fructe, precum migdalele sau cocosul. 36% dintre respondenţi consumă zilnic băuturi vegetale şi 21% o dată la două zile. 87% includ săptămânal în alimentaţie băuturi bio pe bază de plante.

    Principalul criteriu de selecţie atunci când vine vorba despre achiziţionarea băuturilor vegetale este reprezentat de ingrediente (68%). Românii acordă o importanţă mai mică preţului în procesul de decizie – doar 7% considerând drept criteriu principal costul. Doar 8% afirmă că alegerea lor e motivată de un regim alimentar restrictiv (cum ar fi diabetul).

    72% dintre români sunt interesaţi de adoptarea unui stil de viată sănătos, bazat pe produse fără lactoză, astfel că au alocat în bugetul lunar o sumă maximă de 100 de lei pentru achiziţia produselor din gama băuturile vegetale. 69% dintre consumatorii români preferă să cumpere băuturile vegetale direct din supermarketuri/hipermaketuri, de la rafturile dedicate acestor produse, în timp ce 27% aleg atât magazinele naturiste, cât şi magazinele online de specialitate.

  • Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă

    Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

    Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

    Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

    După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

    Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

    Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

    În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

    Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
    „Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

    Mâncare pe ADN-ul tău
    Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

    Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

    Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

    De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

    Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

    Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
    Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

    Ce bem mâine?
    Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
    În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
    Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
    În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
    La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
    În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.

  • Ce trebuie să faci înainte să-ţi deschizi un restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Antreprenorii locali dezvolta afaceri de succes. Locaţia care atrage anual mai bine de 16 milioane de persoane

    La finalul anului trecut, dezvoltatorul ansamblului Openville Timişoara a anunţat începerea lucrărilor la noile zone de retail care vor completa oferta Iulius Mall. Aproximativ 47.000 mp de spaţii comerciale vor fi amenajate într-o extensie a actualului mall, la parterul clădirilor de birouri şi în zona viitorului parc. Numeroşi antreprenori locali au semnat deja parteneriate pentru un spaţiu în punctul zero al oraşului, atraşi de perspectivele de dezvoltare ale unei locaţii care atrage anual mai bine de 16 milioane de persoane.

    Ce noutăţi vor găsi timişorenii în ansamblul Openville?

    Dezvoltatorii proiectului multifuncţional, care va integra Iulius Mall, promit noi magazine, un nou concept de cinema multiplex, o zonă de joacă pentru copii impresionantă, spaţii mult mai generoase pentru brandurile internaţionale deja prezente, dar şi cafenele şi restaurante amenajate tematic, mare parte dintre acestea cu acces şi panoramă spre parc.

    Printre retailerii renumiţi îşi fac simţită prezenţa şi antreprenori locali. Cei mai mulţi s-au axat pe servicii şi locaţii de alimentaţie publică, precum restaurante, cafenele şi patiserii, domeniu ce înregistrează un avânt la nivel naţional şi care oferă potenţial de dezvoltare. Fie că au optat pentru francizele unor branduri de succes, fie că propun propriile concepte, strategiile antreprenorilor locali ţin cont de preferinţele consumatorilor, dar şi de tendinţele pe segmentul food & beverage.

    „Apreciem şi încurajăm interesul antreprenorilor locali de a fi prezenţi în mixul ansamblului Openville. Segmentul de servicii şi alimentaţie publică este unul dintre cele mai atractive pentru întreprinzătorii din Timişoara, din două considerente. În primul rând, cunosc foarte bine piaţa locală. În al doilea rând, acest tip de afaceri necesită o administrare directă, la faţa locului, iar experienţa Iulius Mall ne arată că operatorii locali sunt cei care o gestionează cel mai eficient. În 2017, segmentul de alimentaţie publică din mall a înregistrat, în medie, o creştere a vânzărilor de 15%, fiind o dovadă în plus pentru perspectivele pozitive pe care le are în continuare”, spun reprezentanţii companiei Iulius, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 14 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul