Fata de bugetarii unguri, romanii castiga mult mai putin,
diferentele fiind de 38% in sanatate si invatamant si de 32% in
administratia publica.
In sectorul privat insa, angajatii romani isi iau insa revansa
fata de vecinii unguri si bulgari in domeniul intermedierilor
financiare si asigurari, unde se inregistreaza cele mai mari
salarii.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
“N-o sa peticim vechiul sistem fiscal, ci vom crea unul nou”, a
declarat in fata parlamentului Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. “Nimeni nu poate avea incredere intr-un
sistem fiscal unde 2,5 milioane de contribuabili ii sustin pe
ceilalti 10 milioane de oameni”, a spus Orban.
El a promis o reducere masiva a poverii fiscale si o
simplificare radicala a regimului fiscal, asa incat “sa se reteze
dintr-o lovitura” mai multe taxe deodata si sa se reorganizeze
impozitarea in jurul catorva repere mari, dupa cum urmeaza:
1) se va introduce cota unica de impozit pe venit de 16%
2) va fi introdusa treptat, in doi ani, o cota unica de impozit
pentru familii
3) impozitul pe profitul companiilor va scadea de la 19% la 10%
pentru firmele cu un profit anual mai mic de 500 de milioane de
forinti (1,74 mil. euro)
4) se va introduce o taxa speciala aplicata bancilor, firmelor
de asigurari si de leasing. Aceasta ar fi urmat sa priveze bancile
si celelalte firme de circa o treime din profituri si sa aduca deja
la bugetul pe 2010 circa 13 miliarde de forinti (45,3 milioane de
euro), dar Orban doreste acum majorarea veniturilor scontate de pe
urma ei la 200 de miliarde (aproape 700 de milioane de euro)
5) se va renunta la taxele si comisioanele pentru mostenirea
intre rudele de gradul I, fiindca “statul nu are ce cauta in aceste
relatii”
6) platile compensatorii la companiile de stat vor fi limitate
la echivalentul salariului pentru ultimele doua luni, orice alta
plata suplimentara urmand sa fie impozitata cu 98%
7) salariul brut lunar la companiile de stat, inclusiv la Banca
Nationala a Ungariei, va fi limitat la 2 milioane de forinti (pana
in 7.000 de euro)
8) vor fi reduse cu 15% salariile in institutiile bugetare, ceea
ce va aduce la buget o economie de 42,8 miliarde de forinti (150 de
milioane de euro)
9) numarul membrilor din consiliile directoare ale companiilor
de stat va fi redus de la un total de 319 la 60, iar al celor din
consiliile de supraveghere de la 636 la 450
10) finantarile pentru partidele politice vor fi reduse cu
15%.
Viktor Orban a apreciat ca “sentimentul global fata de mersul
economiilor este sumbru si ingrijorator”, dar esentialul e ca
“lumea isi intoarce fata de la capitalismul speculativ catre cel
productiv”.
Separat de aceste masuri, premierul are intentia si sa interzica
bancilor sa dea credite ipotecare in valuta, dar n-a precizat de
cand se va aplica aceasta, dupa cum n-a furnizat nici un calendar
de introducere a masurilor enumerate mai sus.
Cu aceeasi ocazie, Orban si-a reluat atacul contra
guvernatorului bancii centrale, Andras Simor, pe care l-a acuzat ca
desi incaseaza sute de milioane de forinti de pe urma companiilor
lui din paradisuri fiscale, “are indrazneala” sa ia si salariu de
la banca, respectiv peste 8 milioane de forinti pe luna (aproape
28.000 de euro).
CE PARERE AU ANALISTII
Cei de la Portfolio.hu au calculat ca impunerea suprataxei pe profitul
bancilor ar urma sa permita guvernului sa se incadreze in deficitul
bugetar de 3,8% convenit cu FMI. In schimb, va aparea o gaura la
buget echivalenta, de pe urma introducerii cotei unice de 16%; pe
cat se poate prevedea, ea ar trebui sa fie contrabalansata de
celelalte reduceri de cheltuieli anuntate.
Cert e ca planul guvernului nu prevede nici o masura de
stimulare a economiei cu efect mai bine cuantificabil, avand in
vedere ca a introduce cota unica inseamna a te baza pe venituri
incerte, care apar realmente in economie doar atunci cand si alti
factori conjuncturali sunt favorabili, iar oricum cota unica nu va
putea fi introdusa imediat, adica la jumatatea anului, asa incat sa
influenteze rezultatul pe 2010.
Actualul sistem de impozit pe venit in Ungaria are doua trepte,
de 17% si 32%.
“Se poate prevedea ca guvernul va avea dificultati de a finanta
costisitoarea reforma a sistemului fiscal in decurs de doi ani.
Deficitul bugetar a ajuns deja in mai la 85% din totalul prevazut
pentru 2010, iar decalajul fata de program este deja prea mare spre
a putea sa fie finantat doar din reducerea salariilor in sectorul
public si din taxa pe banci”, apreciaza Diana Gesheva si Gabor Ambrus de la
societatea de consultanta 4Cast din Sofia.
Mai exact, taierea salariilor va insemna si ea costuri cu
platile compensatorii si ajutoarele de somaj, iar noua taxa pe
banci, care le-ar putea reteza jumatate din profit, reprezinta o
ajustare prea brutala ca sa poata fi aplicata numai in a doua
jumatate a anului, asa incat sa-si produca deja efectul la buget,
sustin cei doi analisti. “In plus, nu exista nici o mentiune despre
cum se va finanta deficitul de 3% din PIB asumat pentru 2011.”
Aceeasi opinie o are si Gyorgy Barta de la CIB Bank din
Budapesta, care observa ca programul economic al guvernului Fidesz
abunda in masuri temporare (cum e taxa pe banci, conceputa sa fie
aplicata timp de trei ani) sau cu efect pe termen scurt, dar nu
ofera niciun detaliu despre reformele structurale necesare asa
incat nevoile de finantare si datoria publica sa se reduca pe
termen mediu. “Cat priveste estimarea ca vor obtine 200 de miliarde
de euro din taxa pe banci, mi se pare excesiva si va fi probabil
redusa in timp.” In schimb, rationalizarea sistemului fiscal este
corecta, iar reducerea poverii fiscale pentru firmele mici ar putea
sa fie stimulativa pentru cresterea economica la anul, crede
Barta.
Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
tari, a
spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a
Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
Paris.
Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
“Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
guvernelor.
Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.
Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
dobanzilor mai mari la monedele locale.
Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
si FMI.
Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
si Romania si peste 90% in Letonia.
Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
internationale, arata Banca Centrala Europeana.
Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
lei/dolar.
Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru
obligatiunile spaniole pe zece ani in raport cu cele germane a
crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
monedei europene.
La acestea s-au adaugat
zvonul ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
confuzie – declaratia premierului francez
Francois Fillon ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.
Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
fata de yen, ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
yeni.
TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO
Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
Daily, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
(respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).
Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
“ritmul redresarii economice globale este chiar superior
previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.
Economia zonei euro
a crescut cu 0,2% in primul trimestru al anului comparativ cu
trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.
PARIURI PENTRU 2010
De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
sustin traderii chestionati de
Reuters. Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de
FXStreet, cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
termen scurt.
“Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
fiscala.
Marco Annunziata, economist-sef al UniCredit, considera ca
slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
unica”.
In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
Brown, chief investment officer al companiei britanice de
administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
Brown pentru
Financial Times. “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
Brown.
Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.
SCHELETELE DIN DULAP
Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
tintei de deficit.
Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
(ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).
In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
tot interesul sa sustina ideile partidului.
In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
centrala).
IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN
Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.
De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.
“Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
deficitul bugetar in niste limite sustenabile.
In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
parlament.
Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
sa afle asta””, comenteaza Ambrus.
CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII
Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
promisa.
“Situatia Ungariei nu ma nelinisteste”, a spus Juncker la postul
de televiziune TV5 Monde, intr-un interviu difuzat duminica.
Declaratiile oficialilor ungari au trimis vineri moneda euro la
minimul ultimilor patru ani fata de dolar, investitorii aratandu-se
ingrijorati de stabilitatea economica a tarilor din estul
Europei.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Varga a facut declaratiile la o conferinta de presa sustinuta
sambata la Budapesta, unde a prezentat concluziile la care a ajuns
comisia insarcinata cu analiza cifrelor economice prezentate de
guvernul anterior.
“Comentariile despre un posibil default sunt exagerate, iar daca
acestea vin din partea colegilor nostri este pacat”, a declarat
Varga. “Situatia Ungariei este solida si tinta de deficit bugetar
poate fi atinsa, dar trebuie sa elaboram masuri in acest scop.
Amanunte pe www.zf.ro
Comentariile facute de vicepresedintii Fidesz Mihaly Varga si
Lajos Kosa, ca si de Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al
premierului Viktor Orban, sunt “foarte nelinistitoare pentru ca nu
doar ca maresc temerile de pe piete cu privire la o posibila
intrare in default a Ungariei, dar si pentru ca arata cat se poate
de clar ca guvernul ungar intelege foarte putin modul de
functionare al pietelor financiare”.
“Mai mult, prin criticarea atat de puternica a guvernului
anterior pentru apelul la FMI, ajungem sa ne intrebam daca nu cumva
guvernul ungar planuieste sa renege acordul stand-by facut cu FMI
si UE”, se mai arata in comunicat.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
“Este clar acum ca economia este intr-o situatie foarte grava”,
a spus Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al premierului Viktor
Orban. “Nu cred ca e o exagerare sa vorbim despre intrarea in
incapacitate de plata”, a precizat el.
Declaratiile vin la o zi dupa ce vicepresedintele formatiunii
politice Fidesz, Lajos Kosa, a afirmat ca exista “putine sanse” ca
Ungaria sa evite soarta Greciei.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
In aceasta situatie, guvernul va fi nevoit sa pregateasca un
plan de masuri pe termen scurt, de pana la doi ani, a afirmat
intr-o conferinta Kósa, care ocupa si functia de primar al orasului
Debrecen, scrie
Mediafax.
Partidul de centru-dreapta Fidesz a castigat alegerile
parlamentare din Ungaria, obtinand o majoritate de doua treimi in
legislativ si puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost
condusa in precedentii opt ani de Partidul Socialist.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro