BusinessMagazin

Tag: transport

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.

  • Planeta se rotunjeşte la loc

    Friedman punea pe seama globalizării efectul de aplatizare a planetei: dispariţia graniţelor comerciale şi slăbirea influenţelor politice, revo-luţia digitală, o lume angrenată într-o mişcare browniană cu efecte pozitive – aşa îi părea lumea în 2005 analistului. Criza şi noua realitate economică pe care a generat-o pare să schimbe realitatea lui Friedman, şi iată şi de ce.

    La un moment dat, prin februarie, scriam că un indice economic ciudat, care a avut momentul lui de glorie cândva, ajunsese la un minim istoric. Este vorba de Baltic Dry Index, iar valoarea, oarecum emblematică, era 666, de la aproape 12.000 de puncte în 2008. Baltic Dry este emis zilnic de Baltic Exchange din Londra, ia în calcul peste 20 de rute comerciale şi reflectă evoluţia costurilor de transport din industria navală a materiilor prime – minereu de fier, oţel, ciment, cărbune. Analiştii care îl folosesc şi îl citează spun că tranzacţiile cu ma-terii prime, reflectate în evoluţia costurilor de transport, sunt direct legate de mersul viitor al economiei mondiale – creşte înaintea şi în tim-pul perioadelor faste şi scade înaintea şi în perioadele de criză. La jumătatea lunii aprilie, a fost rândul unui alt indice obscur, Shanghai Containerized Freight Index, care urmăreşte evoluţia ratelor de shipping din Shanghai spre Europa Occidentală, să scadă cu aproape 70% faţă de acceaşi perioadă a anului precedent, la un nivel minim, de break-even pentru aceste rute, la actualele costuri ale carburanţilor (pentru a înţelege cum funcţionează, trebuie să spun că în 2011, la costuri în creştere ale carburanţilor, armatorii au redus viteza navelor, de la 25 de noduri pe oră la 17 noduri, un nivel care asigura un raport cât de cât convenabil din punctul de vedere al costurilor).

    Ratele de shipping au înregistrat scăderi similare şi pe rutele dintre Asia şi Mediterană. Scăderea ratelor de shipping este influenţată în mod direct de câţiva factori, cum ar fi uriaşele nave de transport care au intrat în funcţiune sau alianţe recent stabilite între companiile de transport, dar înseamnă şi o scădere a volumului de mărfuri – materii prime spre China şi produse finite spre Europa. Dar înseamnă, cred, şi o „răcire“, o încetinire a comerţului mondial şi un semn că ritmurile globalizării se reduc.

    Purtate de evangheliştii globalizării, companiile au deschis noi şi noi linii de producţie în lume, dar acum constată că marjele de profit sunt mai mici pe pieţele internaţionale şi mai mari pe pieţele interne. Un ştab de la General Motors vorbea recent de dezamăgirea produsă de extinderea rapidă pe plan internaţional şi se întreba, retoric, dacă nu ar fi fost bine să fie mai ezitanţi, mai puţin influenţabili şi mai cu discernămînt în privinţa investiţiilor şi a eforturilor depuse. Piaţa chineză, o miză definită drept uriaşă pentru producătorul de automobile, s-a dovedit a fi mai degrabă doritoare de minivan-uri ieftine şi mai puţin de Cadillacuri, chiar dacă analiştii au tot repetat mantra miliardelor de nou-veniţi în clasa de mijloc mondială.

    Întreg volumul comerţului mondial a scăzut. Fluxurile de capital s-au redus. Performanţele companiilor în BRIC sau alte zone de tip Eldorado scade. Pieţele promise nu au apărut – consumul casnic reprezintă în China 34% din PIB, dar în SUA este de două ori mai mare (efectul politicii un copil de familie?!). Companiile naţionale se luptă, iar de cele mai multe ori şi câştigă în faţa multinaţionalelor. Un anume soi de protecţionism poate fi întâlnit la toate nivelurile, de la lupta autorităţilor ruse cu McDonald’s la disputele chinezilor cu circa 30 de multinaţionale, printre care GlaxoSmithKline, Apple, Microsoft, BMW sau Daimler. Un val de „întoarceri acasă“ este perfect posibil, alimentat de dezamăgirile de mai sus, de atitudinile protecţioniste sau de tehnologiile disruptive – printul 3D este una dintre acestea.

    Unde vreau să ajung? Nu ştiu, constat doar, şi spun: Pământul tinde să se rotunjească la loc. Şi în orice regresie se ascunde un po-tenţial câştig.
    Tabloul „Regatul paşnic“ al lui Edward Hicks ilustrează destul de bine, zic, tema.

  • Alina Barcaru

     „Pe lângă faptul că era normal să încep să lucrez în compania familiei, a fost o şansă pentru un tânăr absolvent fără experienţă ca mine de a învăţa lucruri noi într-o companie în ascensiune. În timp, lucrurile au evoluat şi implicarea este dublă atunci când între tine şi companie există mai mult decât un contract de muncă. Satisfacţia lucrurilor bine făcute este mai mare atunci când ştii că vei beneficia direct de efectele pe termen lung“, spune Alina Barcaru.

    Managerul mai spune că preluarea conducerii departamentului de logistică, în urmă cu doi ani, a fost cea mai dificilă misiune de până acum. Alinei Bar-caru i se datorează modernizarea depozitelor Farmexim şi coordonarea ariei de logistică din noul sediu de la Baloteşti.

    „Decizia de a mă implica în această arie a adus cu sine o responsabilitate crescută şi multe decizii grele de management, dar şi multe zile departe de familie, nopţi petrecute în depozite, stres şi oboseală acumulate. Este la fel de adevărat că mi-a adus şi multe satisfacţii şi nu regret nimic din aceşti ultimi doi ani. Am trecut într-o etapă superioară a carierei mele“, mai spune posibila viitoare moştenitoare a Farmexim.

  • Directoarea de transport a FM România: Discriminarea între bărbaţii şi femeile din business încă este de actualitate

    “Nu sunt vreo feministă şi cred că nu genul este cel care dictează bunul mers al lucrurilor în viaţă. Indepenedent de proporţiile de gen, cred că lumea se construieşte pe un echilibru, care desigur a fost dat încă de la începuturi de un «el» şi o «ea»“, spune Amalia Kovacs.

    După absolvirea Facultăţii de Litere Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, şi-a început, povesteşte ea, „periplul activităţii logistice într-o primă fază la Cluj, în cadrul unui producător de carton şi ambalaje din carton ondulat, ca responsabil de expediţii“.

    S-a mutat în Timişoara în 2005 şi a început să lucreze la Valeo, iar trei ani mai târziu s-a alăturat echipei FM Logistic, la început în funcţia de coordonator de transport pe partea de vest a ţării. Amalia Kovacs crede că discriminarea mai este încă un subiect de actualitate, „după cum la fel de bine cred că va rămâne încă pentru mult timp, la fel ca şi discriminarea pe criteriu de religie, rasă ori etnie; e şi ăsta un paradox al societăţii de azi care se cheamă şi se vrea civilizată“.

  • SCANDAL în Franţa în urma unor afirmaţii cu caracter rasist la adresa romilor: “Este o adevărată infecţie”

    Potrivit postului, declaraţia discriminatorie a delegatului Dominique Grenier, de la Sindicatul Forţa Muncitorească (FO) din cadrul companiei de transport a aglomeraţiei urbane, a provocat indignarea tuturor, inclusiv a sindicatelor. De asemenea, compania a luat unele măsuri în urma declaraţiei, precizează RTL.

    “Este o adevărată infecţie”, a declarat Dominique Grenier pe 2 aprilie pentru La Gazette de Montpellier, referindu-se la mirosul provocat de romi pe linia autobuzului 9. ca soluţie, reprezentantul FO propunea introducerea unor linii speciale pentru transportarea romilor de la o tabără din Gramont, un cartier din nordul oraşului, şi până la Odysseum, o zonă comercială de unde pleacă alte mijloace de transport în comun către centru.

    Propunerea a fost denunţată de către Confederaţia Generală a Muncii (CGT) din cadrul TaM, într-un mesaj postat pe Facebook. “Nu sunt nişte leproşi. Sunt supravegheaţi sanitar! Să luptăm împotriva sărăciei, nu a săracilor”, afirmă organizaţia. Sindicatul Sud a catalogat la rândul său afrmaţiile ca “rasiste şi discriminatorii”. Contactată de ziarul Le Monde, conducerea TaM a afirmat, prin directorul general Jean-Luc Frizot, că “această problematică între şoferi şi populaţiile de romi este veche şi foarte dificil de rezolvat”.

    Directorul a precizat că şoferilor le-au fost distribuite deodorante şi că autobuzele respective au fost înlocuite cu altele, pentru a fi curăţate. În afara acestora, nu au fost fost avute în vedere alte măsuri “cu caracter discriminatoriu menţionate în afirmaţiile unor organizaţii sindicale”, a dat asigurări Frizot.

    Sindicatul FO a catalogat ca “nefericite” afirmaţiile lui Granier, de care s-a delimitat. “FO nu a cerut niciodată crearea unei navete speciale pentru romi”, subliniază sindicatul, aruncând, la rândul său, vina asupra conducerii, despre care afirmă că ar fi propus subcontractarea unei navete în cadrul Comitetului pentru igienă, securitate şi condiţii de muncă. FO denunţă “afirmaţiile conducerii (drept) mincinoase şi incalificabile”.

  • Zboruri anulate şi întârzieri în Franţa, în cea de-a doua zi a grevei controlorilor de trafic aerian

    La Orly şi Roissy, nu fusese semnalată nicio anulare cu puţin timp înainte de ora 08.00 (09.00 ora României), iar întârzierile erau limitate la începutul dimineţii. “Acestea vor creşte însă pe parcursul zilei”, a declarat o sursă aeroportuară.

    La Nisa, principalul aeroport de provincie, 44 la sută dintre plecări au fost anulate din totalul de 157 programate iniţial. Situaţia este şi mai gravă la Montpellier, unde “toate zborurile au fost anulate” joi, a anunţat conducerea aeroportului. La Toulouse-Blagnac, la ora 07.30 (08.30 ora României), au fost anulate 119 zboruri din totalul de 238. Unele au întârzieri.

    În ceea ce priveşte companiile aeriene, Air France a anunţat că va asigura un zbor din patru la Orly, aproximativ 40 din zborurile din provincie şi un zbor din două pe distanţă medie la Roissy. Anticipând “perturbări importante”, compania low cost easyJet a decis să reprogrameze 224 de zboruri.

    Impactul grevei lansate de SNCTA, principalul sindicat al controlorilor de trafic aerian, s-a accentuat joi din cauza unui apel la mobilizare naţională lansat în paralel de patru sindicate. SNCTA cere ca organizaţiile ce reprezintă controlorii de trafic aerian să poată negocia acorduri specifice pentru această profesie. O reuniune este prevăzută pentru 13 aprilie pe această temă.

  • Zboruri anulate şi întârzieri în Franţa, în cea de-a doua zi a grevei controlorilor de trafic aerian

    La Orly şi Roissy, nu fusese semnalată nicio anulare cu puţin timp înainte de ora 08.00 (09.00 ora României), iar întârzierile erau limitate la începutul dimineţii. “Acestea vor creşte însă pe parcursul zilei”, a declarat o sursă aeroportuară.

    La Nisa, principalul aeroport de provincie, 44 la sută dintre plecări au fost anulate din totalul de 157 programate iniţial. Situaţia este şi mai gravă la Montpellier, unde “toate zborurile au fost anulate” joi, a anunţat conducerea aeroportului. La Toulouse-Blagnac, la ora 07.30 (08.30 ora României), au fost anulate 119 zboruri din totalul de 238. Unele au întârzieri.

    În ceea ce priveşte companiile aeriene, Air France a anunţat că va asigura un zbor din patru la Orly, aproximativ 40 din zborurile din provincie şi un zbor din două pe distanţă medie la Roissy. Anticipând “perturbări importante”, compania low cost easyJet a decis să reprogrameze 224 de zboruri.

    Impactul grevei lansate de SNCTA, principalul sindicat al controlorilor de trafic aerian, s-a accentuat joi din cauza unui apel la mobilizare naţională lansat în paralel de patru sindicate. SNCTA cere ca organizaţiile ce reprezintă controlorii de trafic aerian să poată negocia acorduri specifice pentru această profesie. O reuniune este prevăzută pentru 13 aprilie pe această temă.

  • Marea Britanie începe verificarea datelor pasagerilor care părăsesc teritoriul său

    Guvernul susţine că aceste măsuri sunt necesare pentru combarea imigraţiei ilegale şi vor cauza “cât mai puţine perturbări posibile”. În prima lună vor fi scanate toate paşapoartele, dar doar 25 la sută dintre ele vor fi verificate pentru a se asigura că datele sunt reale. După o lună vor fi verificate 50 la sută, iar până la jumătatea lui iunie 100 la sută, relatează BBC News Online.

    Vor fi colectate date de la toţi pasagerii care părăsesc Marea Britanie, fie că folosesc rute aeriene, martitime sau feroviare.

    Guvernul susţine că verificările sunt un instrument pentru imigraţie, oferind indicii dacă străinii părăsesc Marea Britanie atunci când ar trebui. El susţine că datele vor “îmbunătăţi abilitatea de a identifica şi a restrânge rutele migratorii şi vizele cele mai vulnerabile la abuz”. Acestea vor ajuta, de asemenea, serviciile de securitate să “urmărească infractorii şi teroriştii cunoscuţi sau suspecţi”.

    Întrebat ce efect va avea asupra pasagerilor, John Keefe, director de Afaceri Publice la Eurotunnel UK, care gestionează şi operează tunelul prin Canalul Mânecii, a declarat că nu sunt aşteptate cozi de aşteptare lungi. Un purtător de cuvânt al P&O Ferries a declarat că firma speră ca tranziţia la noul sistem să se facă fluid.

    Noile reguli sunt aplicate în conformitate cu legea imigraţiei din 2014.

    Sistemul de informaţii prealabile privind pasagerii, introdus în 2004, oferă Guvernului informaţii despre pasagerii care intră sau ies din Marea Britanie pe cale aeriană, în timp ce verificarea ieşirilor înseamnă că vor fi strânse informaţii despre persoanele care părăsesc ţara prin orice mijloc de transport comercial. Persoanele care ajung în Marea Britanie sunt în continuare verificate.

  • Cel puţin 54 de morţi şi 15 dispăruţi în urma scufundării unei nave în Marea Ohotsk

    “Am recuperat trupurile neînsufleţite a 54 de persoane. Şaizeci şi trei de membri ai echipajului au fost salvaţi”, a declarat pentru Tass un membru al echipei de salvare.

    O sută treizeci şi două de persoane, dintre care 78 de ruşi şi 54 de străini originari din Myanmar, Ucraina, Lituania şi Vanuatu, se aflau la bordul navei de pescuit “Orientul Indepărtat” care s-a scufundat în Marea Ohotsk. Încă 15 de persoane sunt căutate de salvatori.

    Nava de pescuit “Orientul Îndepărtat” s-a scufundat la 330 de kilometri vest de localitatea Krutogorovskii din Peninsula Kamceatka şi la 250 de kilometri sud de oraşul portuar Magadan. Nava era înregistrată în portul Nevelsk, în regiunea Sahalin, şi aparţinea armatorului OOO “Magellan”.

    Conform concluziilor preliminare, tragedia a fost cauzată de o coliziune între nava de pescuit şi un gheţar în derivă.

  • Grecia, pentru al doilea an consecutiv, în topul vacantelor de vară 2015 la Târgul de Turism

    Vânzările înregistrate de companie pe toată perioada târgului au crescut cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează un comunicat al companiei.

    Cele mai vândute destinaţii greceşti au fost insulele Creta, Rodos, Corfu, Mykonos, Santorini, iar preţul mediu plătit pe un pachet a fost de aproximativ 350 euro.

    „Şi anul acesta Grecia rămâne pe locul întâi pe segmentul charterelor şi transportului individual. Romanii au ales destinaţiile clasice pentru vara 2015 alături de Grecia – Turcia, Spania. Interes au prezentat şi noile destinaţii pentru vara 2015 Rimini şi Costă Blanca, dar şi Aqaba. Turiştii au plătit în medie cu 50% mai puţin pentru o vacanţă rezervată la târg, astfel că pentru un sejur în Grecia întregul pachet a costat în medie 350 euro pentru 7 nopţi cazare în hotel de 4 stele şi transport cu charterul”, explica Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Turismul social şi cel pentru seniori au înregistrat de asemenea creşteri, în special ofertele pentru Spania şi Turcia, dar şi Bulgăria. Cele mai vândute oferte au fost Madeira (Portugalia), Istanbul, Cappadocia şi Riviera Mediteranei, Costa Brava, Sicilia şi Toscana.