Ce vrea Romania, concret, de la aceasta strategie? In primul
rand finalizarea canalului Dunare – Bucuresti, doua noi poduri
Romania – Bulgaria si refacerea infrastructurii portuare a celor 12
porturi existente.
Mai mult pe www.zf.ro.
Ce vrea Romania, concret, de la aceasta strategie? In primul
rand finalizarea canalului Dunare – Bucuresti, doua noi poduri
Romania – Bulgaria si refacerea infrastructurii portuare a celor 12
porturi existente.
Mai mult pe www.zf.ro.
Conform site-ului, cel mai probabil noul design se va adresa in
principal modelului de oras Citadine, al carui pret va fi de
aproximativ 5.000 de euro. Noua Dacie compacta va fi cu patru
locuri si patru usi si va avea elemente de design si componente de
la Logan si Renault Clio, de aici venind si pretul redus al
masinii.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
“Suntem foarte satisfacuti de Europa de Est si de Austria. Aici
facem banii, nu in Italia”, a spus Nicastro, citat de
Dow Jones, la o conferinta de afaceri din Capri.
Comentariul lui Nicastro a venit dupa ce noul CEO al grupului,
Federico Ghizzoni, care i-a luat locul in aceasta functie lui
Alessandro Profumo la sfarsitul lui septembrie, a declarat ca vrea
sa extinda in continuare activitatea de banca de retail si de
investitii in Europa Centrala si de Est, in ciuda preferintei unora
dintre actionari, in special a reprezentantilor nationalistilor din
Liga Nordului, de a face din operatiunile din Italia prioritatea
UniCredit.
Federico Ghizzoni l-a numit la 26 octombrie pe
Roberto Nicastro, fostul adjunct al lui Profumo, ca director
general al UniCredit SpA. Nicastro va fi responsabil de toate
activitatile de banca comerciala, inclusiv de tranzactii globale,
private banking si clientii companii mici si mijlocii.
![]()
Ghizzoni a afirmat in urma cu cateva zile ca grupul isi va
refocaliza insa activitatile din Est si ca ar putea renunta la o
serie de active mai putin profitabile, in primul rand din
Tarile
Baltice, unde are o cota de piata de 1%, urmand sa se
concentreze pe tarile unde UniCredit este intre primele trei sau
patru banci din sistem, in primul rand in Rusia, Polonia, Turcia si
Republica Ceha, unde este lider de piata. “Acolo unde nu suntem
intre primii trei sau patru vom examina insa mai curand optiunea de
a ne concentra pe mai putine activitati decat pe o iesire din
pietele respective”, a precizat Ghizzoni.
Detalii asupra strategiei noii echipe de conducere a grupului vor
fi prezentate boardului in forma unui nou business plan, pana la
sfarsitul anului.
Analistii
au apreciat ca daca ar fi ca UniCredit sa renunte la o piata din
aceasta zona si sa vanda, ar alege cel mai curand operatiunile din
Ucraina sau Kazahstan, desi exitul ar putea avea nevoie de timp.
Domenico Vinci, analist la Goldman Sachs, a sustinut intr-un raport
publicat luna trecuta ca UniCredit ar putea castiga intre 2,2 si
3,8 miliarde de euro daca ar renunta la active din piete
considerate secundare pentru businessul grupului, ca Slovacia sau
Ungaria.
In Romania, UniCredit Tiriac Bank este o banca de top 5, cu un
volum al activelor de 20,5 miliarde lei (4,7 miliarde euro) la
jumatatea acestui an, la acelasi nivel ca in decembrie 2009. In
prima jumatate a anului a avut un profit net de 148 milioane lei
(36 milioane euro) potrivit standardelor de raportare financiara
internationale, iar portofoliul de credite a crescut cu 11% de la
inceputul anului, pana la 13,4 miliarde lei (3,07 miliarde
euro).
De zece ani, de cand sunt in presa economica, aud cu obstinatie
sintagma “Romaniei ii trebuie o strategie”. Da, e adevarat, ii
trebuie. Acum, mai mult ca niciodata. Si maine, cand va fi mai rau,
mai mult ca acum.
Dar ceea ce mi se pare complet deplasat este ca aceasta sintagma sa
fie rostita de consultanti
vorbitori-din-carti-de-management-pe-care-le-citesc-pe-afara-sau-pe-net
sau de manageri pe care atunci cand ii intrebi de strategia lor
(sau de inputul LOR pe o strategie adoptata la sediul
multinationalei pentru care lucreaza) dau din stanga in dreapta si
raspund prin foarte profunde remarci de genul “important este sa ne
identificam nisa de piata si sa o exploatam”, “vom incerca sa
fructificam orice oportunitate ne va oferi piata”, “ne vom
diferentia de competitorii nostri prin calitatea serviciilor”.
Frumos si, mai ales, original, nu?
Se tot vorbeste de ceva vreme – si, recunosc, suna tot mai
interesant pe zi ce trece, in comparatie cu desfraul si habarnismul
din administratia publica – de o strategie care sa priveasca
guvernarea tarii ca o companie. Fara sentimente. Cu evaluari
anuale, recompense in functie de diversi indicatori de performanta,
apa calda si caldura pe masura putintei, case si masini doar pentru
cei care pot plati si impozitele sau consumabilele aferente.
De partea cealalta, tocmai in aceste vremuri grele (oare? nu e
doar o justificare pentru a nu face?), nu poate sa nu castige teren
rolul social al statului, ca tatuc al nostru al tuturor, mai ales
cand vezi emotia/lacrima din glasul/ochii pensionarului aflat la
coada pentru reteta de medicamente compensate, al tanarului manager
care si-a luat casa acum trei ani si ii cam sclipesc ochii cand se
gandeste la ordonanta 50 si rate mai mici la casa sau a
mitingarului care declara cu mana pe inima ca ar munci mai mult si
mai bine daca ar fi platit mai bine.
Iar daca am ajuns la tatuc, nu putem trece cu vederea strategia
aliantelor cu licuricii mai mici sau mai mari, cu cei care au banii
(SUA), gazele (Rusia) sau puterea celor multi (China). Tot la
capitolul “fa-te frate cu dracu’” pot fi incadrate si prezenta si
sugestiile domnului Franks si ale delegatiei FMI, care n-ar prea
vrea sa treaca cu vederea derapajele pe care statisticile le arata
fata de proiectiile initiale, dar parca nici n-ar vrea sa nu
imprumute (si implicit sa controleze mai bine ce se intampla in)
Romania. In relatia cu FMI pare ca nimic nu s-a schimbat in
ultimele aproape doua decenii, in afara faptului ca se discuta de
alte sume. Si, poate mult mai mult par alb pentru cei care au trait
pe propria piele acele vremuri.
Sigur ca aceiasi consultanti si manageri de care vorbeam mai sus
ar spune acum ca in functie de strategiile de sus, de la nivel
national, isi pot defini si ei strategiile specifice – pentru
companii sau personale.
Dar ce ati zice daca MAREA STRATEGIE NATIONALA ar fi creata in
sens invers? Adica nu capul tarii sa decida strategia, ci omul de
rand. Stie omul de rand ce vrea sa i se intample in urmatorii 10-20
de ani? Probabil ca vrea sa ii fie mai bine, sa castige mai multi
bani (eventual, dar nu obligatoriu, va fi chiar dispus sa munceasca
pentru asta), sa beneficieze de ceea ce el numeste servicii
medicale adecvate (chiar daca nu ar fi dispus sa plateasca mai mult
pentru asta), sa aiba casa mult visata (si sa o plateasca in
cinci-zece ani, cel mult, nu in 30 de ani de rate si sacrificii) si
locul sau de parcare (cam prin fata scarii daca se poate, dar nu la
10.000-15.000 de euro, cat sunt locurile de parcare in noile
complexuri imobiliare). Nu in ultimul rand, sa nu mai piarda atata
timp in trafic din cauza proastei planificari (chiar daca ii ia
fata vreunui “trist” de incepator, mai trece pe rosu din cand in
cand sau blocheaza o intersectie cu buna stiinta pentru ca
semaforul sau “e VERDE”).
Cati dintre cei care au astfel de asteptari si-au pus la punct
si o strategie pentru a le obtine altfel decat printr-un concurs de
imprejurari?
Cand cei mai multi dintre romani vor intelege ca dincolo de
strategia nationala este mult mai importanta STRATEGIA PERSONALA,
atunci toate aceste discutii vor inceta. Sau abia atunci se va
putea discuta, cu adevarat, de o STRATEGIE NATIONALA.
Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a lansat joi un program
de 80 de masuri, din care 12 prioritare, pentru relansarea
economiei, despre care investitorii si expertii consultati la
intocmirea programului sustin ca vor putea duce la cresterea PIB cu
11,6% de anul viitor pana in 2015, crearea a 250.000 de locuri de
munca, investitii cumulate de 7 miliarde de euro si cresterea
veniturilor la buget cu 8,5%, in conditiile in care costurile
pentru buget ale celor mai urgente masuri n-ar depasi 0,7% din
PIB.
“Economia Romaniei poate reintra pe o traiectorie de crestere
economica pe termen scurt, cu costuri minime, daca urmarim o
strategie clara, sustinuta atat de Guvern, cat si de mediul de
afaceri. Pentru a ne asigura ca acest lucru se intampla, suntem
gata sa punem la dispozitie expertiza noastra, sa lucram impreuna
cu autoritatile si sa alocam resurse financiare consistente pentru
a sustine masurile prioritare”, a declarat Mariana Gheorghe,
presedintele CIS si CEO al Petrom.
CIS si-a declarat disponibilitatea sa contribuie cu expertiza si cu
bani pentru aplicarea tuturor masurilor pe care le-a propus.
Mariana Gheorghe se numara printre coautorii initiativei, alaturi
de Claudia Pendred, director BERD pentru Romania, si Dominic
Bruynseels, CEO al BCR. Programul a fost intocmit in urma unei
cercetari derulate in aceasta vara printre membrii CIS, fiind
consultate peste 100 de companii. Lista de masuri rezultate a fost
filtrata si analizata cu concursul lui Lucian Anghel,
economistul-sef al BCR, si Laurian Lungu, managing partner al
firmei de cercetare Macroanalitica. Au contribuit Valentin Lazea,
economist-sef al BNR, si Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului
National al IMM.
Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.
Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.
|n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.
In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.
E vorba de programul fiscal pana in 2013, care promite ca nici
cota unica de impozitare, nici CAS nu vor fi modificate pana
atunci, iar din cresterea economica estimata pentru urmatorii ani
(1,5% in 2011, 3,9% in 2012 si 4,5% in 2013) ar urma sa fie
posibila o crestere a cheltuielilor bugetare cu 7% in 2012, sumele
in plus avand ca destinatie investitiile, asistenta sociala si
personalul din sectorul bugetar.
Strategia schiteaza si prognoza privind numarul de angajati din
sectorul public, care ar urma sa scada in acest an cu peste 100.000
de persoane, ceea ce ar corespunde cu o rata a somajului de 8,5%,
in timp ce salariul real este prevazut sa se reduca in continuare
si in anii urmatori, fara posibilitatea ca pierderile sa poata fi
recuperate inainte de 2013.
Despre nevoia ca Romania sa aiba o strategie de planificare
fiscala multianuala, o ambitie a guvernelor de dupa 2000, s-a
vorbit probabil cel mai mult in perioada guvernarii Aliantei DA si
apoi a celei liberale. Fostul premier Tariceanu declara in iunie
2008 ca “daca vom face in continuare bugete numai de la an la an,
Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei (document promovat
atunci de guvernul PNL, n.red.) va fi greu de pus in aplicare.
Primul buget multianual, pe diferite domenii, va fi stabilit la
orizontul anului 2013, pentru ca aceasta este si durata de timp pe
care se intinde exercitiul bugetar la nivelul UE in baza caruia
Romania primeste fonduri europene”.
Inainte de alegerile din 2008, si PSD enunta acelasi obiectiv.
Programul politic de atunci al Aliantei PSD+PC sustinea ca
“incepand cu 2009, vom aloca 6% din PIB pentru sanatate in cicluri
bugetare multianuale, astfel incat in maximum doua cicluri
electorale, infrastructura din sistem sa fie compatibila cu tarile
din Uniunea Europeana”.
Potrivit legii, strategia fiscal-bugetara trebuie sa reprezinte
un document-cheie de politici care sa furnizeze informatii si
obiective permitand un proces mai bun de luare a deciziilor in
cadrul procesului bugetar anual si pe termen mediu. Guvernantii,
insa, au pus pe hartie prognozele pentru urmatorii 3 ani, au trasat
estimativ bugetele pentru ministere, dar, in fapt, recunosc ca
acest document si, implicit, tintele impuse prin el nu sunt “batute
in cuie”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Cate un birou in fiecare tara unde desfasuram activitati prin
intermediul distribuitorilor locali”, rezuma YoungLak Jung,
presedintele Samsung Electronics Romania, planul companiei
sud-coreene pentru urmatorii ani la nivel mondial, alaturi de
obiectivul de crestere a veniturilor anuale pana la 400 de miliarde
de dolari (peste 308 de miliarde de euro). Inaugurarea
subsidiarelor si, implicit, gestionarea directa a operatiunilor de
distributie de produse este doar una dintre componentele strategiei
Samsung, cu scopul ca in urmatorii ani cifra de afaceri
inregistrata anul trecut la nivel global sa ajunga cel putin sa se
tripleze.”
Romania este doar una dintre tarile in care, incepand cu luna
iulie, compania a aplicat schimbarea modelului operational, alaturi
de exemple precum Austria, Bulgaria sau Grecia, unde subsidiara
nou-infiintata gestioneaza momentan doar distributia de telefoane
mobile, urmand ca din 2011 sa extinda activitatea la toate
segmentele de produse din portofoliu.
In sine, strategia Samsung este insa mult mai ampla, implicand
mai multe tari din America de Sud, Africa si Europa Centrala si de
Est, dupa cum spune YoungLak Jung intr-o discutie cu BUSINESS
Magazin. Iar momentul nu este deloc intamplator, dificultatile
economice din toata lumea fiind privite ca o oportunitate de a
mentine terenul si chiar de a creste in anumite piete prin
intermediul operatiunilor directe, in conditiile in care, in fata
diminuarii consumului, multe companii decid sa restranga si sa
optimizeze businessul.
“Experienta de aproape zece ani pe piata din Romania reprezinta
o baza solida pentru un nou inceput”, apreciaza presedintele
Samsung Electronics Romania, care lucreaza in companie din 1987, in
tari precum Coreea, Ungaria si Kazahstan. |n tot acest timp,
compania a derulat activitati pe piata de aici exclusiv prin
intermediul unor distribuitori precum Genco, Hat, Deck si RHS, care
au asigurat prezenta produselor Samsung in lanturile de retail din
Romania.
Odata cu infiintarea subsidiarei unde lucreaza in prezent 80 de
angajati, la care se adauga alti 20 in Bulgaria, birou ce va fi
coordonat tot de YoungLak Jung, o buna parte din operatiuni, in
special din zona de vanzari si marketing, va fi preluata de Samsung
Romania, insa parteneriatele cu distribuitorii nu vor fi incheiate,
ci doar restranse, dupa cum spune presedintele subsidiarei. Anul
trecut, afacerile companiei in Romania si Bulgaria s-au cifrat la
420 de milioane de dolari (327,4 de milioane de euro), in scadere
fata de nivelul de 480 de milioane de dolari ()374,2 de milioane de
euro) atins in 2008.