BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Apartamentele vechi din Bucureşti s-au ieftinit cu 57 la sută din 2008. Situaţia în alte 26 de oraşe

    Datele companiei de evaluare cuprind preţurile de tranzacţionare din 27 de oraşe şi arată că în ultimii patru ani preţurile apartamentelor vechi au înregistrat la nivel naţional scăderi de aproximativ 40%, cu diminuări ale valorilor şi de 25% pe an în perioada de început a crizei. În ultimul an scăderea a fost de doar 2,5%, 2012 fiind considerat şi cel mai stabil an de la începutul crizei imobiliare.

    În topul celor mai mari scăderi de preţuri la apartamentele vechi se situează Bucureştiul, cu 57%, Piteşti – 53%, Baia Mare – 49%, Bistriţa – 47%, Reşiţa – 46% şi Ploieşti – 45%.

    La polul opus, oraşele unde preţurile au rezistat cel mai bine în ultimii patru ani sunt Oradea – 20%, Buzău – 27%, Deva – 28%, Miercurea Ciuc – 31% şi Suceava – 32%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROGNOZA METEO pentru marţi şi miercuri în ţară şi în Bucureşti

    În Munţii Apuseni şi în zona Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii mixte, iar în Maramureş şi Crişana şi pe arii restrânse în Banat şi nordul Transilvaniei va ploua slab. Noaptea ploi izolate vor fi şi în nordul Moldovei unde se va depune polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe crestele montane. În cursul nopţii în regiunile sudice vor fi condiţii de ceaţă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 şi 13 grade, iar cele minime între -5 şi 5 grade, mai scăzute în depresiuni, până la -8 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul care a plecat şi nu a murit

    60.000 de oameni, adică populaţia unui judeţ întreg care s-a mutat într-un singur an de zile. Din statistici nu este clar cine sunt cei ce s-au mutat: reiese doar că principalul flux a mers dinspre oraş spre ţară (dar diferenţele sunt mici) şi că sunt, cei mai mulţi, oameni tineri, între 20 şi 35 de ani. Aşa că ne-am gândit să oferim, în acest număr al revistei, câteva idei celor ce doresc să părăsească comoditatea şi neajunsurile marelui oraş şi să se stabilească în altă parte a ţării. Interpretările statisticilor de mai sus sunt multiple şi de analizat pe larg, dar o să mă opresc doar la câteva aspecte mai puţin băgate în seamă.

    Înainte de aceasta, să privim tabloul săptămânii, este vorba de vestitul “Impression, soleil levant” al lui Claude Monet, tabloul care a iscat cel mai cunoscut şi cel mai “scump” curent artistic, impresionismul. De ce îl asociez. Simplu: impresioniştii au fost cei dintâi pictori care au folosit tehnici de marketing apropiate de cele moderne.

    S-au individualizat, au contestat supremaţia liderului – Salonul oficial de la Paris, locul unde pictorii primeau viza spre culmi, şi-au organizat propriul salon, au captat atenţia publicului prin tehnici nemaivăzute şi subiecte deosebite. Datat 1872 şi expus la primul salon independent, “Soleil…” este piatra de hotar pentru impresionişti, care s-au refugiat în enclava pe care şi-au construit-o. Enclavă care le-a făcut bine din anumite puncte de vedere, dar care, din punct de vedere artistic, i-a, paradoxal, sărăcit.

    Căutaţi picturile lui Monet de până în 1870 şi veţi descoperi un cu totul alt pictor decât cel care a obţinut succesul cu impresioniştii. Un Monet puternic, cu linii ferme, cu adâncime şi plin de forţă. Pălăria impresionistă l-a transformat, spunea bine un critic, într-un soi de fabricant de tapete, cu culori stridente şi motive repetitive şi mecanice. 16 tablouri cu căpiţe de fân, 15 variante ale unui pod londonez, 18 tablouri cu podul Waterloo, Westminsterul în 13 ipostaze, 250 de tablouri cu nuferi…. şi mă opresc aici, pentru că veţi fi înţeles punctul meu de vedere.
    Fac acum o paralelă între enclava artistică impresionistă şi enclava România.

    Multe din marile naţii au apărut şi s-au menţinut pentru că au plecat într-o direcţie oarecare: unii au plecat spre vest, alţii spre sud sau spre soare-răsare. Migraţia antreprenorilor şi a forţei de muncă au creat în lumea modernă zone cu o efervescenţă aparte, cum este Silicon Valley, care definesc lumea globalizată. România are nevoie de mobilitate, iar autorităţile şi comunităţile locale trebuie să sprijine mobilitatea oamenilor. Pentru că migraţia forţei de muncă poate însemna concurenţă, creştere economică, dezvoltare.

    Pe plan personal, simpla schimbare a domiciliului poate aduce un soi de eliberare. Schimbarea oraşului poate însemna o ieşire din zona de confort, noi provocări care până la urmă înseamnă evoluţie. Un nou început poate însemna o viaţă nouă, mai bună.Pe plan local, un aflux de oameni tineri înseamnă sănătate financiară şi putere, asta numai dacă liderii de comunităţi locale vor găsi puterea de a renunţa la statutul de trepăduşi ai ştabilor de la Bucureşti şi se vor preocupa cu adevărat de comunitate.
    “Partir, c’est mourir un peu” este doar un vers dintr-o poezie.

  • Sătul de Bucureşti? Locuri din ţară unde puteţi începe o viaţă nouă

    Dacă în 2009, primul an al crizei, numărul celor care şi-au schimbat domiciliul a fost în media obişnuită, de circa 350.000 de oameni, în 2010 valoarea a crescut la un uluitor 458.995 de persoane, practic un judeţ de dimensiunea Aradului, a Buzăului sau Botoşanilor s-a mutat. Ce opţiuni are un bucureştean sătul de aglomeraţie, de şmecheri, de poluare sau de orice altceva, unde poate merge şi ce afaceri poate să pornească? Cam 25.000 de oameni fug anual din Capitală, chiar dacă pentru unii schimbarea de buletin este la o aruncătură de băţ distanţă de marele oraş, în Ilfov, de exemplu. Împlinirea visului de a pune pe picioare o afacere proprie, o viaţă mai liniştită, un aer mai puţin poluat sau pur şi simplu o oportunitate în carieră sunt motive la fel de bune pentru a părăsi Capitala şi a construi o nouă viaţă într-un alt oraş.

    “Am fost surprinsă de firma de consultanţă care mi-a propus o întâlnire (…) Am ales atunci repede, dar numai după ce am aflat toate informaţiile disponibile. N-am regretat niciodată”, povesteşte Camelia Dragomirescu, director de marketing la Ambient, afacere dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan. Pentru această slujbă, Camelia Dragomirescu a dat Bucureştiul pe Sibiu, deşi în 2010, după cum spune chiar ea, avea o slujbă complexă în top management la Pepsi – execution performance manager, “o funcţie cu nume încâlcit, care practic însemna că auditam respectarea regulilor de marketing şi mercantizare de către colegii din vânzări şi distribuitori”. Ea este numai unul dintre cei şase manageri pe care antreprenorul român i-a convins să meargă în oraşul din inima ţării, venind din poziţii de conducere în companii din Capitală.

    Directorul de resurse umane al Ambient, Judith Kis, are o experienţă aparte: deopotrivă a statutului de angajat care s-a relocat, dar şi a antreprenorului, întrucât soţul ei, Alex Balog, a renunţat la funcţia de director general la firma de betoane a concernului Strabag pentru a pune pe picioare o afacere de familie la Sibiu.”În octombrie 2009, după naşterea celui de-al doilea copil, am început să fim mai deschişi către oportunităţi care să ne aducă mai aproape de familie şi de cultura germană”, povesteşte ea. În Bucureşti, cred ei, le-ar fi fost mai greu cu doi copii, iar oportunităţile de a găsi o bonă vorbitoare de limba germană erau reduse. Or, acest lucru era foarte important pentru ei: “Vorbim trei limbi în familie: germana, maghiara şi româna”. În acea perioadă, Alex Balog a primit câteva contracte de consultanţă în zonă, Judith era în concediu pentru creşterea copilului, iar schimbarea a fost uşoară.

    Pe lângă Sibiu, pe lista oraşelor care trezesc interesul celor care vor să se relocheze se plasează la loc fruntaş Timişoara, fapt deloc neaşteptat, din prisma PIB-ului zonal mare (al doilea la nivelul întregii ţări), a numărului ridicat de investiţii străine atrase, a şomajului scăzut, a apropierii geografice de Vest. Judeţul Timiş este fruntaş în clasamentul noilor locuri de muncă create prin investiţii în 2011, cu 1.052 de slujbe noi, urmat de Prahova (928), Satu Mare (960), Tulcea (686) şi Caraş-Severin (659). Judeţul mai are, aşa cum arată datele transmise de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cel puţin un atu important: zece capitale europene sunt situate pe o rază de aproximativ 500 km.

    Alegerea unui loc anume pentru cei ce vor s-o ia de la zero ţine, în general, de ce anume îşi doreşte fiecare, spun, la unison, atât cei care au făcut acest pas, cât şi profesionişti din domenii variate – de la transport şi logistică până la real estate. Recomandarea antreprenorului Adrian Crivii, care a clădit firma de evaluare Darian, are două componente.

    Pentru cei dornici să facă afaceri, tot oraşele mari – cum sunt Cluj,Timişoara, Braşov, Oradea – vor constitui o alegere potrivită, având o calitate a vieţii mai bună decât la Bucureşti şi condiţii de dezvoltare potrivite. “În general, oraşele din Vestul ţării sunt mai dezvoltate şi pregătite pentru investitori însă şi preţurile imobiliarelor sunt mai ridicate”, apreciază Crivii.

    “Oportunităţi mari, dacă avem în vedere valorile proprietăţilor imobiliare, sunt în sud şi estul ţării, dar aici mentalităţile, societatea, autorităţile sunt mai puţin pregătite pentru investiţii.” Pe de altă parte, continuă Crivii raţionamentul, avantajul evident al oraşelor mai mici este faptul că timpul are viteza mai redusă, în concordanţă cu dimensiunea oraşului. “Bucureştiul oferă cea mai trepidantă şi provocatoare viaţă, oportunităţi profesionale mai mari, evenimente culturale şi de petrecere a timpului liber, dar şi preţuri pe măsură”, spune Crivii.

    În privinţa unei destinaţii alese pentru relocare, “în general, un răspuns aşteptat ar fi Timişoara, Cluj, Constanţa sau orice oraş mare care are potenţial de dezvoltare, dar unde nu prea văd care ar fi diferenţa faţă de Bucureşti – aglomeraţie mai mică, stres mai puţin, acces mai uşor la infrastructură şi la network”, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM Logistic. El punctează însă că în aceste situaţii, nou-veniţii trebuie să înfrunte concurenţa din partea celor care au crescut şi s-au format în acele oraşe.

    Eşti sătul de Bucureşti?

    Ce oraş ai alege ca să începi o nouă viaţă?

  • Locuitorii străini ai Capitalei: peste 30.000 de migranţi, înregistraţi în Bucureşti

    “Potrivit bilanţului pe anul 2012 desfăşurat la nivelul Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, în evidenţele acestei instituţii se regăsesc la data de 31 decembrie 2021 înregistraţi pe raza municipiului Bucureşti 30.941 persoane, din care 19.288 sunt cetăţeni din state terţe, iar 11.653 sunt cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene sau Spaţiul SEE/Confederaţia Elveţiană”, precizează Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

    Procentual, arată sursa citată, 30 la sută din numărul total al străinilor înregistraţi pe teritoriul României se regăsesc în municipiul Bucureşti.

    Indicatorii statistici la nivelul anului 2012 pentru municipiul Bucureşti arată o creştere a numărului cetăţenilor înregistraţi din statele membre ale UE/SEE/Confederaţia Elveţiană şi o scădere a numărului străinilor înregistraţi din statele terţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii nu mai vor să cumpere cu orice preţ

    Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 1,22% în prima şedinţă a săptămânii după ce vineri a fost la cel mai ridicat nivel din ultimele zece luni. Corecţia uşoară de ieri a venit într-o piaţă apatică şi unde deal-uri cu acţiuni BRD (BRD) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (FP) au asigurat peste două treimi din lichiditate. Piaţa a deschis pe creştere foarte uşoară, dar după primele 40 de minute a trecut pe roşu, deşi pieţele vest-europene au rămas pe verde. La închiderea pieţei principale, rulaje de peste 100.000 înregistrau doar acţiuni emise de 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale. Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 22,9 milioane lei (5,2 milioane euro), sumă cu 5% sub rulajul de vineri, de 24,2 milioane lei (5,5 milioane euro). Peste două treimi din rulaj au reprezentat deal-uri cu acţiuni BRD (8,4 milioane lei) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (7,1 milioane lei, din care un deal de 1,5 milioane lei).

    Totul despre economie pe zf.ro

  • Claudia Pendred şi-a încheiat mandatul la conducerea biroului BERD din Bucureşti, o înlocuieşte James Hyslop

    Claudia Pendred, care a condus biroul BERD din România în ultimii cinci ani, şi-a încheiat mandatul de cinci ani, poziţia sa de director fiind preluată de James Hyslop, fost şef al biroului din Bulgaria al instituţiei financiare internaţionale. Hyslop a mai lucrat în România la începutul anilor 2000 când a fost adjunctul fostului director al biroului BERD de la Bucureşti Hildegard Gacek. El va avea un mandat de trei ani. Pendred rămâne în România, fiindu-i încredinţat postul de director pe Property&Tourism. Mandatul său de director al biroului de la Bucureşti s-a suprapus cu perioada de trecere de la boomul economic din anii 2007 – 2008 la recesiunea dură din 2009 – 2010. BERD a fost una dintre instituţiile financiare internaţionale cu cea mai mare implicare în protejarea intereselor regiunii în faţa riscului de ieşire masivă a capitalului străin, în special pe zona bancară. Investiţiile băncii în România totalizează peste 6 mld. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Romgaz devine companie energetică integrată, prin preluarea termocentralei Iernut

    Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea termocentralei Iernut de către Romgaz Mediaş, de la Electrocentrale Bucureşti, operaţiune prin care producătorul de gaze devine companie energetică integrată, informează Mediafax.

    “Ca urmare a realizării concentrării economice, Romgaz va intra pe toate cele trei pieţe pe care activează Iernut, realizându-se astfel o creştere a numărului de concurenţi pe aceste pieţe. Concentrarea conduce la integrarea pe verticală a celor două părţi, având în vedere că Iernut produce energie electrică pe bază de gaze naturale”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    Termocentrala Iernut are o cotă de până la 5% din piaţa producerii de electricitate din ţară.

    Scopul operaţiunii este stingerea datoriei pe care ELCEN o are către producătorul de gaze naturale. Romgaz va prelua şi salariaţii, contractele şi activele termocentralei, potrivit comunicatului.

    Datoria către producătorul de gaze naturale Romgaz reprezintă preţul gazelor livrate, la care se adaugă TVA, dobânzi de eşalonare şi penalităţile de neplată.

    Centrala Iernut, care face parte din sucursala Electrocentrale Mureş a ELCEN, a fost evaluată în 2010 la 230 milioane de euro.

    Prin această tranzacţie Romgaz va deveni a doua companie din România, după OMV Petrom, care va beneficia de prevederea unei hotărâri de guvern ce permite producătorilor de gaze şi electricitate să utilizeze gazele proprii pentru generarea electricităţii.

    Atât Romgaz, cât şi ELCEN, sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei. ELCEN face parte din Termoeletrica.

  • Cresc amenzile rutiere. La cât ajunge un punct-amendă

    Valoarea amenzilor rutiere ar putea să crească în următoarea perioadă, în cazul în care salariul minim brut pe economie va ajunge de la 700 de lei la 800 de lei, după negocierile Guvernului cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) care se află la Bucureşti.

    Conform prevederilor Codului rutier, amenzile contravenţionale se stabilesc în funcţie de valoarea numărului de puncte-amendă aplicate.

    “Punctul-amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim. În măsura în care va creşte salariul minim cu o sumă, în mod implicit va creşte şi valoarea punctului. El se corelează automat”, a declarat pentru gândul Costin Tătuc, director adjunct al Direcţiei Rutiere.În momentul de faţă, un punct-amendă valorează 70 de lei. Dacă salariul minim brut s-ar majora cu 100 de lei, aşa cum se preconizează, el va ajunge să valoreze 80 de lei. Astfel, în cazul în care un şofer ar fi sancţionat cu 2 puncte-amendă pentru că nu a semnalizat corespunzător atunci când a schimbat direcţia de mers sau pasagerii maşinii ar fi amendaţi pentru că nu au purtat centură de siguranţă, în loc să plătească 140 de lei ca până acum, ei vor plăti 160 de lei.

    Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, explica la începutul săptămânii că măsura privind creşterea salariului minim brut cu 100 de lei are în vedere încurajarea muncii. “Omul va fi mai stimulat să lucreze pentru că se măreşte diferenţa între salariul minim şi ajutorul de şomaj”, a declarat el, luni, pentru un post de televiziune.

    Voinea a adăugat, de asemenea, că o astfel de majorare va aduce venituri mai mari pentru 900.000 de angajaţi din mediul privat, pentru 1,1 milioane de bugetari şi pentru 6 milioane de pensionari.

  • PROGNOZA METEO: Cum va fi vremea sâmbătă şi duminică în ţară şi în Bucureşti

    SÂMBĂTĂ

    ÎN ŢARĂ

    Valorile termice vor marca o scădere faţă de intervalul anterior. În unele regiuni, în prima parte a intervalului vor fi înnorări temporare, apoi nebulozitatea se va accentua, iar ninsorile se vor semnala pe arii restrânse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, în sudul Banatului, sud-vestul Olteniei şi pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -6 grade în estul Transilvaniei şi 4 grade în Oltenia, iar cele minime se vor situa între -15 şi -5 grade, mai ridicate pe litoral, dar şi mai scăzute în nordul Moldovei şi în estul Transilvaniei, spre -18 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro