BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Coalitia din Libia incepe sa-i inarmeze pe rebeli

    In opinia lui Frattini, actiunea coalitiei internationale in
    perioada urmatoare trebuie sa fie o combinatie de factori, cu o
    actiune politica care sa arate unitatea internationala in favoarea
    unui proces politic fara Muammar Gaddafi si consolidarea
    sanctiunilor economice.

    Liderii rebelilor libieni au declarat sambata ca Italia a
    acceptat sa le furnizeze “foarte curand” armament in lupta contra
    lui Gaddafi. Daca informatia se confirma, scrie AFP, ar fi pentru
    prima data cand o tara europeana furnizeaza arme unor forte rebele
    in lupta cu guvernul libian, de la declansarea revoltelor, la
    jumatatea lui februarie.

    Oficiali ai Ministerului de Externe de la Roma au anuntat ca
    Italia a acceptat sa trimita catre rebeli “materiale de
    autoaparare” ca urmare a acordurilor incheiate luna trecuta la Doha
    in cadrul rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, care
    autorizeaza folosirea oricaror mijloace pentru apararea civililor
    din Libia. Inarmarea rebelilor in cadrul rezolutiei 1973 este
    sustinuta si de secretarul american de stat Hillary Clinton si de
    premierul britanic David Cameron.

  • Confruntari armate la Misrata, dupa ce guvernul libian a anuntat ca suspenda operatiunile militare

    In noaptea de sambata spre duminica, ministrul adjunct de
    Externe libian, Khaled Kaaim, a declarat ca fortele armate ale
    regimului nu s-au retras din Misrata, insa si-au suspendat
    operatiunile, pentru a le permite liderilor tribali sa gaseasca o
    solutie pasnica pentru conflict. El a precizat ca “triburile sunt
    decise sa rezolve problema in termen de 48 de ore”. Vineri seara,
    regimul libian a anuntat retragerea armatei din Misrata, precizand
    ca a incredintat triburilor loiale lui Muammar Kadhafi misiunea de
    a pune capat conflictului, prin negocieri sau prin forta. Duminica
    dimineata, in oras s-au auzit rafale de arme automate si tiruri de
    rachete Grad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fregata “Regele Ferdinand”, pregatita de plecare. Basescu: Fiecare stopare de armament catre Libia, o salvare de vieti omenesti

    Seful statului a mentionat ca pentru prima data dupa primul
    razboi mondial flota navala este angajata intr-o misiune reala de
    lupta, o misiune importanta care are ca obiectiv sa diminueze
    numarul victimelor in razboiul civil din Libia. “Este o misiune
    importanta, o misiune aproape umanitara. Fiecare stopare de
    armament catre Libia va fi o salvare de vieti omenesti”, a afirmat
    Basescu. Potrivit acestuia, in acelasi timp, misiunea respectiva
    este o misiune in numele Romaniei. Basescu a apreciat ca este o
    evolutie pozitiva a capacitatii de lupta a armatei romane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi raiduri aeriene in capitala libiana

    Avioanele au survolat capitala de joi dimineata. In jurul orei
    13.00 GMT (16.00 ora Romaniei), jurnalistii AFP au auzit cel putin
    un avion de vanatoare zburand la altitudine joasa, dupa care au
    auzit o explozie, din hotelul unde locuiesc jurnalistii la Tripoli,
    nu departe de resedinta colonelului Muammar Kadhafi. Tiruri ale
    artileriei antiaeriene au fost auzite dupa explozie. La mai putin
    de o ora, au fost auzite cel putin doua explozii indepartate, iar
    DCA a intrat din nou in functiune, in timp ce avioanele de
    vanatoare continuau sa survoleze Tripoli.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Razboiul drogurilor din Mexic in imagini (GALERIE FOTO)



    De cand presedintele Felipe Calderon a inceput sa foloseasca
    armata pentru a stopa violentele, in urma cu patru ani, 35.000 de
    oameni au murit in conflictele cu bandele de traficanti. Jumatate
    din victime s-au inregistrat in cele trei state nordice ale tarii,
    Chihuahua, Tamaulipas si Sinaloa. Criminalii si-au extins influenta
    prin intimidarea politistilor, folosindu-se de rapiri si tortura,
    trafic de carne vie si chiar prin furtul de combustibili de la
    compania nationala de petrol a Mexicului, Pemex. Potrivit
    boston.com, Cea mai
    mare parte a stupefiantelor se indreapta catre Statele Unite ale
    Americii si, dupa unele estimari, castigurile se ridica la 20 de
    miliarde de dolari anual. Armele de foc iau, de asemenea calea
    Americii. Imaginile sunt cele care vorbesc de la sine.



  • Gafele NATO din Libia au intarit pozitia lui Gaddafi in loc s-o slabeasca

    Momentul nu e dintre cele mai prielnice pentru fortele
    anti-Gaddafi, tinand cont de lipsa lor de coordonare. Misiunea NATO
    a fost violent criticata in ultimele zile, dupa ce un raid aerian
    aliat a ucis din greseala mai multi militanti rebeli, ceea ce i-a
    infuriat pe localnici, care au protestat la Benghazi, unii acuzand
    fortele internationale ca au atacat intentionat, mai ales ca
    scuzele pentru uciderea rebelilor au lipsit. Furia localnicilor a
    fost alimentata de faptul ca Generalul Abdul Fattah Younes, seful
    rebelilor, a declarat ca fortele coalitiei fusesera avertizate ca
    un convoi al rebelilor se deplaseaza in apropiere de orasul Brega,
    inainte ca raidul aerian sa aiba loc.

    La inceputul lunii, un alt raid aerian NATO s-a soldat cu
    moartea a noua combatanti ai opozitiei libiene si a patru civili.
    Pilotul a fost indus in eroare de faptul ca unul dintre insurgenti
    deschisese focul in aer de bucurie.

    Regimul libian se confrunta de la 15 februarie cu o revolta
    populara care s-a transformat in razboi civil intre insurgenti si
    fortele loiale regimului. O coalitie internationala a lansat la 19
    martie raiduri aeriene in Libia, pentru a proteja civilii, insa
    comanda operatiunilor a fost preluata la 31 martie de NATO.

  • Sute de mercenari belarusi se numara printre trupele loiale lui Gaddafi

    Sute de mercenari belarusi ajuta regimul Muammar Gaddafi sa faca
    fata raidurilor NATO, scrie ziarul rus Komsomolskaia Pravda. Acesti
    mercenari, majoritatea fosti membri ai unitatilor fortelor de elita
    belaruse, au contracte individuale si sunt platiti de regimul
    libian, scrie publicatia rusa, citand surse din cadrul Statului
    Major al armatei belaruse. Printre acestia figureaza si persoane
    care se ocupa cu utilizarea si intretinerea echipamentelor
    militare, consultanti si instructori, precum si agenti ai
    serviciilor de informatii belaruse.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai lung raid aerian britanic de la al Doilea Razboi Mondial lasa armata lui Kadhafi fara munitie

    Bombardiere britanice de tip GR4 Tornado, care au plecat in
    misiune de la Baza aeriana Marham, in Norfolk, au survolat desertul
    Sahara si au lansat rachete de tip Storm Shadow asupra buncarelor
    pentru armament situate la nord de orasul Sebha, la aproximativ 640
    de kilometri de coasta Mediteranei. Avioanelor britanice li s-au
    alaturat bombardiere americane de tip B1 Lancer, venind direct din
    South Dakota, care au lansat rachete teleghidate, dupa care s-au
    intors la baza, situata la aproximativ 9.600 de kilometri de locul
    operatiunii. Raidul a distrus 40 de buncare cu munitia pentru arme
    si artilerie. Acest raid al Fortelor aeriene britanice este unul
    dintre cele mai “lungi” lansate direct de pe teritoriul Marii
    Britanii de la cel de al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent,
    precizeaza publicatia, adaugand ca bombardierele au fost
    realimentate in aer, de avioane de tip VC-10, de la bazele din
    Sicilia si Cipru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde vor merge in vacanta europenii dupa conflictele din nordul Africii. Ia Turcia totul?

    Tunisia si Egiptul sunt ravasite de revoltele de la inceputul
    anului, iar Libia, situata intre cele doua tari, este bombardata de
    armatele statelor care vor inla-turarea regimului Gaddafi. Fireste,
    tabloul nu este cel mai prietenos pentru europenii dornici sa-si
    petreaca vacanta de vara pe malul nord-african al Mediteranei. Desi
    tour-operatorii internationali dau semnale ca Egiptul incepe sa
    reintre in circuitul turistic, mai ales ca principalele statiuni,
    Hurghada si Sharm El Sheikh, nu au avut de suferit, cererea a ajuns
    chiar la jumatate fata de perioada similara a anului trecut, iar
    sansele de revenire a regiunii sunt mai probabile abia in 2012.



    La panda stau tarile care vor sa profite de contextul nefavorabil
    al Egiptului si Tunisiei pentru a-si umple hotelurile. 90% dintre
    turistii romani care au ales sa-si petreaca vacanta in Africa au
    optat pentru Tunisia si Egipt. Mai exact, in 2010, circa 15.000 de
    cetateni si-au facut concediul in Egipt, 8.000-10.000 in Tunisia,
    iar circa o mie in Maroc.

    Cristina Barsan, director de vanzari al Perfect Tour, observa ca
    pe intreaga piata europeana cererea se orienteaza acum catre
    Turcia, Grecia si chiar Bulgaria, iar in plin sezon, in unele
    saptamani, nu mai exista camere disponibile. “Daca nu erau
    probleme, Egiptul ar fi crescut si anul acesta, pana la 25.000 de
    turisti romani, dar deocamdata se resimte foarte mult o scadere a
    cererii”, declara si Traian Badulescu, general manager al Travel
    Advisor Media. Cat despre Tunisia, el spune ca cererea a inceput sa
    scada in ultimii ani, din cauza ca turistii nu erau multumiti de
    raportul calitate-pret si nici destinatia nu a fost bine promovata
    pe plan local.


    Atat pe plan european, cat si in Romania, Turcia va fi cea mai
    avantajata de conflictele africane. Turcia era pe un trend
    ascendent inca de anul trecut, fiind foarte solicitata de
    tour-operatorii vestici. “Cu tot mai multi turisti de la an la an,
    criza economica nu s-a resimtit atat de mult in peninsula,
    hotelierii si-au permis chiar sa creasca preturile, iar la fel se
    va intampla si in acest an”, spune Badulescu. Cererea e asadar in
    crestere, iar Marea Britanie, Germania sau Franta sunt principalii
    furnizori de turisti pentru turci. Chiar si localnicii au ajuns
    sa-si rezerve din timp bilete in statiunile de la Mediterana si
    Egee, dat fiind ca cererea de pe plan extern e atat de crescuta
    incat se va lucra la capacitate maxima intreg sezonul. Cresterea pe
    piata romaneasca va fi de cel putin 10%, fata de 150.000 de turisti
    in 2010, din care jumatate au ales Antalya. De acolo vine si cel
    mai mare rulaj din turismul romanesc extern, cat timp un sejur la
    Mediterana costa cel putin 500 de euro si ajunge la peste 2.000.
    “Vom asista la o crestere si in Grecia. Turistii din Turcia prefera
    sa petreaca mai mult timp in complex, insa cei care opteaza pentru
    Grecia nu vor all-inclusive, ci aleg sa viziteze si sa se plimbe”,
    explica Badulescu.


    Daca in Romania, lupta pentru turistii care preferau Africa se
    va da intre Turcia si Grecia, pe plan european Turcia si Spania se
    vor lupta in urma caderii turismului din Tunisia si Egipt. Palma de
    Mallorca, Tenerife, Canare sau alte insule din Atlantic sunt
    destinatii cu preturi similare Turciei, insa din punct de vedere
    geografic sunt mai apropiate de Europa Occidentala decat Grecia,
    iar elenii s-au confruntat si ei cu probleme sociale de-a lungul
    anului trecut. Bulgarii ar putea avea de castigat pe plan european,
    insa mai ales pe segmentele de pachete low-cost si middle, dupa cum
    sustin oficialii agentiilor de turism.

    Tour-operatorii romani estimeaza ca cei 250.000 de turisti care
    au vizitat Grecia vor fi si mai multi cu circa 20%, in timp ce in
    Spania numarul lor a ajuns la circa 50.000 anual. In goana dupa
    turisti, grecii au inceput sa scada preturile, se promoveaza mai
    agresiv, si in plus au ales sa elimine saptamana trecuta taxele de
    aeroport pana la finele anului, dupa ce anul trecut numarul total
    al turistilor a scazut cu 20%. Si Egiptul anunta preturi mai mici
    cu pana la 30%, iar lupta pentru banii de vacanta ai europenilor
    devine tot mai acerba. Romania priveste de la distanta batalia
    pentru turisti in lipsa infrastructurii si a unui litoral
    competitiv.

  • Libia si regulile noului joc

    Ca si razboiul din Irak, si cel pornit in Libia are auspicii
    umanitare: salvarea civililor libieni de sub tirania lui Muammar
    Gaddafi, liderul autoritar care conduce de decenii cu mana de fier
    destinele unui popor somat sa i se supuna. Orientul Mijlociu e plin
    de autocrati care rivalizeaza cu colonelul libian, dar din toata
    “primavara popoarelor arabe” numai in Libia statele occidentale au
    optat pentru o interventie in forta si la vedere. Iar motivul cel
    mai simplu care vine in minte, petrolul, nu e intotdeauna si cea
    mai fezabila explicatie.

    E adevarat, Libia nu duce lipsa de resurse energetice – avand un
    subsol bogat in gaze naturale si petrol de calitate superioara, mai
    ieftin de procesat si, deci, mai rentabil – dar relatiile
    comerciale dintre regimul multimiliardarului Muammar Gaddafi si
    Occident erau, pana in urma cu cateva zile, in plin avant,
    profitabile pentru ambele parti. Asadar, de ce ar fi incercat
    Vestul sa preia cu forta ceea ce oricum primea de bunavoie?

    Dupa saptamani de represalii violente, rezolutia nr. 1973 a
    Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite a autorizat “toate
    masurile necesare” in statul nord-african pentru a proteja
    populatia civila, cu exceptia notabila a ocuparii in orice fel a
    teritoriului acestei tari. Un compromis pentru a salva aparenta
    respectarii principiului suveranitatii, dar care ameninta sa se
    traduca intr-o lunga perioada de sicane aeriene si de presiuni
    diplomatice pana cand, probabil, colonelul Gaddafi isi va pierde
    pozitia intr-un fel sau altul. Intre timp, insa, criza libiana isi
    arata tot mai mult latura europeana, prea putin favorabila
    euro-optimistilor sau Uniunii Europene in general.

    Miscarea de emancipare araba din ultimele luni a avut o victima
    colaterala care a incasat in tacere fiecare rasturnare de regim sau
    manifestatie antiguvernamentala: Franta ambitiilor de lider
    (regional, global, cum preferati) ale lui Nicolas Sarkozy. O criza
    politica in lumea araba – colonie spirituala francofona – era un
    bun pretext pentru tot mai putin popularul presedinte francez sa
    pretinda o vocatie de veritabil lider global. Dar si Egiptul si
    Tunisia si-au schimbat conducatorii inainte ca Parisul sa descopere
    strategia potrivita pentru a masca o pivotare in forta de la
    regimurile autoritare prietene catre vechile idealuri ale
    revolutiei de la 1789. Cu Libia insa, Sarkozy a incercat sa
    recupereze in forta, iritand prin aceasta nu doar partenerul german
    din locomotiva UE, dar si jucatori cu o greutate considerabila
    precum Rusia (evocarea de catre Vladimir Putin a cruciadelor are
    sens citita asa) si China. Lansarea de atacuri aeriene inainte de
    informarea partenerilor din NATO, organizatie pe care Parisul
    continua sa o tina la distanta de comanda politica a actiunilor
    militare, poate fi mai usor inghitita daca schimbarea de regim din
    Libia vine in perioada imediat urmatoare.

    Orice prelungire la un interval de saptamani sau luni va avea un
    efect de bumerang asupra Frantei si a lui Sarkozy in particular.
    Italia va dori sa-si ia repede revansa, dupa ce a fost grav ranita
    nu doar economic – gigantul ENI era cel mai mare beneficiar al
    contractelor petroliere cu Libia – ci si simbolic: premierul Silvio
    Berlusconi a fost nevoit sa condamne un Gaddafi caruia nu de mult
    ii sarutase mana in public. Iar salvele legislative trase de Roma
    la adresa impresurarii gigantului Parmalat de catre francezii de la
    Lactalis se pot transforma intr-un razboi economic pe care Europa
    sigur nu-l mai poate suporta. Nu de alta, dar pe agenda sunt
    chestiuni mai arzatoare: Portugalia e asteptata sa ceara formal
    ajutor financiar de la UE si FMI, dupa ce cabinetul lui Jose
    Socrates a demisionat pentru ca nu a reusit sa treaca prin
    parlament pachetul de austeritate pe care un acord de finantare
    internationala il va transforma cu siguranta in program de
    guvernare. Iar UE trebuie sa se gandeasca bine ce va face dupa ce
    cele 75-80 de miliarde de euro previzionate pentru salvarea
    Portugaliei vor subtia sensibil capacitatea de protectie a Fondului
    de Stabilitate Financiara, proaspat extins la 440 de miliarde de
    euro.

    Pe de alta parte, Orientul Mijlociu le pregateste lui Nicolas
    Sarkozy si Occidentului si mai multe ocazii de a-si exersa
    pretentiile de eliberatori: Siria, Yemenul, Bahreinul, Sudanul,
    poate chiar si Marocul si Iordania stau sub aceeasi zodie a
    schimbarii cu Egiptul si Tunisia, doar cu ascendenti diferiti.
    Lipsa din enumerare a Arabiei Saudite nu se datoreaza vreunei oaze
    de democratie ce a inflorit brusc sub tirania familiei Saud, ci
    rolului esential pe care emisarii batranului rege Abdullah l-au
    jucat in proscrierea de catre lumea araba a lui Muammar Gaddafi –
    vechiul rival regional al sauditilor inca de pe vremea cand Libia
    era doar tara atentatorilor de la Lockerbie. Riadul se afla acum in
    plina campanie de cucerire a lumii arabe, iar auspiciile ii sunt,
    aparent, favorabile; dar probabil ca si in cultura araba, proverbul
    cu cel care sapa groapa altuia are acelasi inteles.