BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Boc: Masurile de austeritate ne permit sa continuam investitiile si sa platim datoriile catre firme

    De altfel, premierul Boc a precizat ca in negocierile cu FMI,
    solutia propusa de Fond a avut in vedere, pe langa majorarea TVA la
    22% si cresterea la 20% a cotei unice de impozitare, si o reducere
    cu 20% a fondului de salarii. Autoritatile romane insa au preferat
    varianta reducerii salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15% “ca sa
    nu mai puna presiune suplimentara pe singura categorie care mai
    plateste impozite si taxe”, respectiv pe sectorul privat.

    “Am ales raul cel mai mic”, a conchis Boc.

    Salariile bugetarilor vor fi reduse uniform cu 25% pana la 20
    iunie, urmand sa ramana asa pana la intrarea in vigoare a noii legi
    de salarizare bugetara, la 1 ianuarie 2011, cand noua grila
    prevazuta de lege va fi aplicata “in limitele fondului de salarii
    existent”, a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.

    Precizarea exclude speculatiile ca salariile vor putea fi reduse
    diferentiat, in functie de diverse criterii. Conform premierului
    Emil Boc, nu vor fi afectate insa alocatiile pentru copii si
    persoane cu handicap si nici un salariu nu va fi mai mic de pragul
    de 600 de lei.

    Reducerea pensiilor si a salariilor ar trebui sa permita
    Romaniei sa se incadreze intr-un deficit bugetar de 6,8% din PIB in
    acest an, de la 7,4% in 2009.

    Emil Boc a justificat masurile de austeritate in primul rand
    prin mostenirea guvernului Tariceanu, respectiv majorarea
    salariilor si a pensiilor peste productivitate in 2007-2008 si abia
    in al doilea rand prin “criza economica, respectiv ultimele
    evolutii care au avut loc inclusiv in Grecia”.

    Daca nu s-ar fi luat acum nici o masura de austeritate, am
    ajunge la o indatorare de 62% din PIB pana in 2012, iar deficitul
    bugetar ar trece de 9% din PIB inca din acest an, au afirmat cei
    doi oficiali. “Chiar si asa, cu reducerile de salarii si pensii,
    tot mai trebuie aduse de la buget 1,7 miliarde de euro, spre a
    corecta decalajele acumulate din 2007 pana acum”, a declarat
    Boc.

    In privinta performantei propriului sau guvern in privinta
    aducerii cheltuielilor la niveluri mai realiste, Emil Boc a afirmat
    doar ca el a incercat sa plafoneze cresterea fondului de pensii in
    2009, respectiv sa-l mentina la un nivel similar cu cel din 2008,
    de 45,6 miliarde de lei, si sa reduca personalul din sectorul
    bugetar, care la sfarsitul lui 2009 numara cu 162.000 de oameni mai
    putin decat in 2008.

    Pana in momentul de fata, Romania a tras circa 12 miliarde de
    euro din imprumutul extern acordat de FMI, Comisia Europeana si
    Banca Mondiala, din care 7,11 miliarde au revenit BNR, iar
    Guvernului 4,95 miliarde (din care 2,15 miliarde de la FMI, 2,5 de
    la CE si 300 de milioane de la BM). Guvernul a folosit banii pentru
    acoperirea deficitului din bugetul de investitii si pentru
    cheltuieli sociale.

    Premierul a incheiat optimist, spunand ca economiile la buget
    facute prin reducerea salariilor si a pensiilor vor putea asigura
    Guvernului posibilitatea ca in trimestrele II sau III sa-si poata
    achita integral datoriile catre firme, adica in jur de 1 miliard de
    euro.

    In al doilea rand, va continua programul de investitii publice –
    in infrastructura rutiera (continuarea constructiei de autostrazi,
    finalizarea centurilor ocolitoare la Bucuresti – Chitila, Sibiu,
    Oradea, Lugoj, Iasi, reabilitarea a 400 km de drum national si 500
    km de drum judetean), economia rurala (1 miliard de euro, finantat
    de UE si cofinantat de Romania), infrastructura de mediu (700
    milioane de euro, finantat de UE si cofinantat de Romania), 1.000
    de case din programul “Case pentru specialisti” in mediul rural,
    4.000 de case ANL si investitiile de 2 miliarde de euro ale celor
    24 de companii din subordinea Ministerului Economiei.

    Prim-ministrul a promis extinderea garantiilor guvernamentale,
    dupa modelul “Prima casa”, pentru a sustine companiile care au
    castigat proiecte europene, dar “nu gasesc finantare pentru ca
    bancile nu le dau credite”. Va continua si programul de inlesniri
    fiscale pentru firmele care angajeaza someri, a adaugat Emil Boc,
    precizand ca “deja somajul a scazut usor in aprilie fata de
    martie”.

    In fine, Guvernul va aplica un program “agresiv” de combatere a
    evaziunii fiscale si va supraveghea reducerea la strictul necesar a
    achizitiilor publice de catre ministere. “Eu personal am anulat o
    licitatie de 100.000 de euro, daca nu gresesc, pentru o cercetare
    sociologica de evaluare a impactului unor masuri asupra
    populatiei”, a afirmat Emil Boc.

  • Noile prognoze pentru 2010: crestere economica zero, deficit 6,8% din PIB

    El a mentionat ca autoritatile romane si expertii FMI estimeaza
    pentru acest an o crestere economica zero, dupa ce prognoza
    anterioara a fost redusa de la 1,3% la 0,8%.

    FMI a insistat în discutiile cu Guvernul pentru limitarea
    cresterii deficitului bugetar cu maxim 0,5% fata de tinta de 5,9%
    din PIB, dar Guvernul a cerut o crestere mai mare, de pana la un
    procent din PIB, au declarat surse participante la discutiile de
    sambata dintre Guvern si FMI.

    Sseful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca
    board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea transe a
    acordului cu Romania la finele lunii iunie, daca Guvernul va lua
    pana atunci masurile la care s-a angajat, în caz contrar data
    urmand sa fie amanata cu cateva saptamani.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro    .

  • Boc si Vladescu lucreaza la pastrarea deficitului sub 7%

    “Primul-ministru Emil Boc si ministrul Finantelor Publice,
    Sebastian Vladescu, lucreaza in prezent la finalizarea scrisorii de
    intentie la acordul stand-by incheiat cu Fondul Monetar
    International. Aceasta scrisoare contine ca si puncte centrale
    masurile anuntate, care conduc la mentinerea deficitului bugetar
    sub 7% din Produsul Intern Brut, stopand practic cresterea
    deficitului bugetar la 9%, cum s-ar fi intamplat in lipsa acestor
    masuri”, se arata intr-un comunicat al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suntem datori vanduti la unguri, cu doua miliarde de euro

    Si totusi, deficitul de anul trecut in relatiile comerciale cu
    Budapesta a fost mai mic decat cel inregistrat in 2008, de 2,6
    miliarde de euro, potrivit datelor Institutului National pentru
    Statistica. Cea mai mare pondere, peste un sfert din totalul
    deficitului, a avut-o grupa statistica “masini, aparate si
    materiale electrice si parti din acestea”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat     ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri     acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva     pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE     ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%

  • Ce a convenit guvernul grec cu FMI si UE

    – Inghetarea salariilor in sectorul public si privat pentru trei
    ani

    – Inlocuirea celui de-al 13-lea si al 14-lea salariu in sectorul
    public (echivalenta cu o reducere a salariilor cu 10%) cu o prima
    de 1.000 de euro pe an, doar pentru cei ce castiga sub 3.000 de
    euro pe luna

    – Desfiintarea celei de-a 13-a si a 14-a pensii pentru cei cu
    pensii de peste 2.500 de euro. Limitarea la 800 de euro a acestei
    forme de compensatie

    – Eliminarea contractelor colective de munca, eliminarea
    arbitrajului obligatoriu in conflictele de munca

    – Ridicarea plafonului pentru concedierile colective in sectorul
    privat (procentul din salariati care pot fi disponibilizati intr-o
    singura transa creste de la 2% la 4%)

    – Dereglementarea pietei “profesiilor inchise” (in special din
    servicii si liber-profesionisti)

    – Reducerea compensatiilor de concediere

    – Eliminarea oricarei forme de pensionare anticipata

    – Egalizarea din 2011 a varstei de pensionare pentru femei cu
    cea a barbatilor si stabilirea unui mecanism de ajustare a limitei
    de pensionare la speranta de viata

    – Cresterea TVA de la 21% la 23% (dupa ce a fost majorata in
    martie de la 19%)

    – Cresterea cu pana la 10% a accizelor la combustibili, alcool
    si tigari si cresterea cu 10% a taxei pe lux

    – Impunerea unei taxe de solidaritate, platita o singura data,
    pentru afacerile cu profituri mari.

    UPDATE: Ministrul de finante
    Giorgios Papaconstantinou     estimeaza ca economia va scadea cu 4%
    anul acesta si cu 2,6% la anul, spre a ajunge la crestere (1,1%)
    abia in 2012. Datoria publica va ajunge la 140% din PIB in 2013 si
    va incepe sa scada din 2014. Grecia va taia in total cheltuielile
    publice cu 30 de miliarde de euro in urmatorii trei ani (11% din
    PIB). Anul acesta, deficitul bugetar va fi redus cu 5%, de la 13,6%
    in 2009.

    Masurile vor fi prezentate parlamentului de la Atena luni, spre
    a fi adoptate in procedura de urgenta.

    Pachetul de imprumuturi de la FMI si partenerii din zona euro
    destinat Greciei, a carui valoare ar putea ajunge la 120 de
    miliarde de euro, va fi acordat pe trei ani, cu optiunea de a fi
    extins pentru inca un an.

    “Este un pachet de sprijin fara precedent, pentru un efort fara
    precedent pe care il va face poporul grec (…) Sacrificiile de azi
    sunt dure, dar necesare. Daca nu le vom face, Grecia va fi in
    faliment. Am facut totul si voi continua sa fac totul ca tara sa nu
    ajunga in faliment”, a declarat premierul Giorgios Papandreou,
    citat de Reuters. “Am avut negocieri-maraton si am reusit sa ne
    asiguram de atentia comunitatii internationale asupra problemelor
    poporului grec si a faptului ca nu este doar problema noastra, ci
    si problema modului cum functioneaza pietele si cum trebuie
    protejata moneda euro.” Conform premierului, Grecia are un necesar
    de finantare de 60 de miliarde de euro pe an.

    Decizia finala asupra termenilor asistentei pentru Grecia va fi
    anuntata in cursul serii de comisarul european Olli Rehn si de
    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului.

    Pentru guvernul lui Giorgios Papandreou va fi extrem de greu
    sa-i convinga pe greci ca masurile de austeritate sunt necesare,
    atata vreme cat multi percep intruziunea FMI si a UE drept o
    stirbire a suveranitatii, mergand pana acolo incat sa considere ca
    e vorba de o conspiratie externa menita sa ingenuncheze sau sa
    distruga poporul grec fiindca nu se pliaza suficient politicilor UE
    sau ale SUA, in timp ce altii critica guvernantii pentru starea in
    care a ajuns tara. Un sondaj recent de opinie releva ca doar 35%
    dintre greci sustin noua runda de masuri de austeritate. “Va fi
    foarte greu, fiindca majoritatea grecilor sunt prost platiti.
    Taieri de salarii cu 20% si cresteri de TVA – incearca sa vinzi
    asta unor oameni care trebuie sa-si sustina familia cu 1.200 de
    euro pe luna”, scrie un anume Giorgios din Ioannina pe forumul BBC. Duminica, atat sindicatele din sectorul
    public, cat si cele din sectorul privat au organizat mari
    manifestatii de protest la Atena si in alte orase, iar pentru 5 mai
    este programata greva generala.

    Editia online a ziarului Ta Nea e plina de comentarii iritate ale cititorilor
    la adresa guvernului Papandreou, a guvernarilor precedente, a
    politicienilor greci in general, a FMI si a Angelei Merkel,
    considerati cu totii vinovati de criza actuala. Un comentator cere
    reducerea numarului de membri ai parlamentului, spunand ca si-asa
    multi dintre ei chiulesc de la dezbateri, si abolirea pensiei
    speciale de parlamentar. Altul comenteaza o stire dupa care FMI
    considera ca va avea nevoie de 10 ani ca sa repuna pe fagas
    economia Greciei: “Eu sper sa stea aici nu 10, ci 100 de ani si sa
    nu mai plece niciodata. Abia atunci poate vom deveni si noi o tara
    moderna. Daca FMI pleaca, iar vom esua, din cauza functionarilor
    publici si a coruptiei din aparatul de stat”.

  • PIB pe locuitor al Romaniei la paritatea puterii de cumparare va creste cu 42% pana in 2015

    Astfel, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare va
    creste de la 11.917 dolari in 2009, la 12.131 dolari in acest an,
    12.983 dolari in 2011, 13.928 dolari in 2012, 14.933 dolari in
    2013, 15.955 dolari in 2014 si, respectiv, 16.982 dolari in 2015,
    potrivit estimarilor incluse de FMI in baza de date a Prognozei
    Economice Mondiale pentru 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum am pierdut in 2010 fonduri europene de 875 milioane de euro pentru drumuri si cai ferate

    Limitata de deficitul bugetar impus de FMI si incapabila sa
    reduca cheltuielile cu functionarea statului, Romania a fost
    nevoita sa refuze bani europeni nerambursabili care totalizeaza 875
    milioane de euro.

    Din fondurile nerambursabile de preaderare (programul ISPA) ar
    fi putut fi cheltuti in acest an, pentru proiecte de
    infrastructura, 453 milioane de euro, insa au fost alocate doar 156
    milioane. Totodata, Ministerul Transporturilor ar fi putut investi
    din fonduri europene post-aderare 848 milioane de euro, din care nu
    s-a permis prin bugetul de stat decat cheltuirea a 270 milioane de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Grecia si Bulgaria au mintit privind deficitul. Dar Romania?

    La putin timp dupa ce oficialii europeni au descoperit ca Grecia
    si-a ascuns deficitul bugetar mare prin diverse contracte cu marile
    banci din UE si SUA, Bulgaria a anuntat si ea, la finele saptamanii
    trecute, ca a “uitat” sa treaca in buget cheltuieli de 1,5 miliarde
    de dolari, deficitul bugetar real fiind de doua ori mai mare decat
    cel anuntat. In cazul Romaniei, sustin economistii, metoda aleasa
    pentru a “cosmetiza” deficitul a fost foarte simpla: statul s-a
    angajat sa faca anumite cheltuieli pe care apoi le-a amanat, pentru
    a “da bine” in fata expertilor de la FMI.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB