BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • A lăsat în urmă o carieră în retailul de carburanţi şi a intrat în businessul arhivării de documente. Acum administrează o afacere de 25 de milioane de dolari

    Arhiva a reprezentat mult timp locul acela din instituţii sau firme unde funcţionarii erau trimişi să se rateze. Tehnologia a transformat camera arhivelor într-un loc high-tech, unde tehnicieni şi jurişti transformă miile de metri cubi de hârtii îngăl-benite în documente digitale. Cristian Bilan ştia, cel puţin teoretic, că există o viaţă digitală pentru arhive, dar cam la asta se rezuma ceea ce ştia despre acest domeniu în 2006, când a intrat în echipa Iron Mountain România.

    Cristian Bilan se descrie ca un om care nu stă locului nicio secundă. Vorbeşte cu entuziasm despre cele trei motoci-clete ale sale (din care a renunţat la două recent, odată cu renunţarea la competiţii), despre urcatul pe munte şi despre plimbările cu bicicleta alături de copiii săi. Tocmai de aceea povesteşte amuzat că primul său job din Shell, la mijlocul anilor ’90, nu i s-a potrivit chiar ca o mănuşă: „În studenţie, îmi căutam un job şi m-am angajat, printr-o companie de leasing de personal, contabil la Shell. A fost un paradox pentru mine, un om care nu pot sta locului nicio secundă, să ajung într-un colectiv de doamne făcând contabilitate. Am vrut să plec după câteva luni, dar un olandez, care era CFO, mi-a propus să intru în zona de retail, care începuse să se dezvolte accelerat“.

    Tocmai îşi întemeiase o familie şi termi-nase de amenajat prima lor casă, în Bucureşti, iar oferta Shell presupunea mutarea la Cluj. A plecat la Cluj, unde a a găsit un greenfield şi posibilitatea de a dezvolta ceva de la zero: „Toate staţiile Shell din Transilvania au fost deschise de mine. Am stat în Cluj doi ani şi am deschis peste 20 de staţii, într-o perioadă când nu prea exista competiţie“, povesteşte Bilan, care din 1999 a revenit în Bucureşti şi a preluat, pe lângă Transilvania, şi dezvoltarea reţelei din zona de sud a ţării.

    Între timp, Shell l-a inclus în programul lor de global de management, numit GO – Global Opportunity –, prin care i s-a propus să plece în Argentina. „Bariera lingvistică nu a fost singurul impediment când am ajuns în Argentina; totul era diferit acolo, şi din punctul de vedere al businessului, şi la nivel personal. Mă ocupam de reţeaua DoDo (dealer owned, dealer operated, care însemna 27 de dealeri din provincia Buenos Aires) şi am învăţat spaniola în trei luni, plus slangul local, ca să pot să discut cu nişte oameni care poate nu aveau neapărat aceeaşi pregătire profesională, dar aveau şi alte scopuri în viaţă“. Dincolo de piaţa complet diferită, a prins în Argentina şi crahul financiar din 1998-2002, care a contrac-tat economia Argentinei cu aproape 30% şi care a avut un impact profund asupra populaţiei în special din cauza de-precierii pesoului: „Paritatea monedei locale cu dolarul era de 1:1 şi nimeni nu ţinea banii în valute străine, iar devalori-zarea de 300% a distrus toate economiile şi toate afacerile. Băncile s-au închis, banca centrală a inventat o monedă paralelă, mii de oameni ieşeau la ore fixe la protestele pacerolazo (băteau cu polonice în tigăi pe stradă), erau atacate instituţii şi în special bănci, era un sentiment de invazie ameţitor. Când m-am întors de acolo în România, mi s-a părut cel mai sigur loc de pe Pământ“, povesteşte Bilan, care a revenit în ţară în 2003, pregătit să preia o funcţie mai impor-tantă în cadrul Shell, dar a nimerit în mijlocul vânzării reţelei Shell din România către Mol.

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • Alina Barcaru

     „Pe lângă faptul că era normal să încep să lucrez în compania familiei, a fost o şansă pentru un tânăr absolvent fără experienţă ca mine de a învăţa lucruri noi într-o companie în ascensiune. În timp, lucrurile au evoluat şi implicarea este dublă atunci când între tine şi companie există mai mult decât un contract de muncă. Satisfacţia lucrurilor bine făcute este mai mare atunci când ştii că vei beneficia direct de efectele pe termen lung“, spune Alina Barcaru.

    Managerul mai spune că preluarea conducerii departamentului de logistică, în urmă cu doi ani, a fost cea mai dificilă misiune de până acum. Alinei Bar-caru i se datorează modernizarea depozitelor Farmexim şi coordonarea ariei de logistică din noul sediu de la Baloteşti.

    „Decizia de a mă implica în această arie a adus cu sine o responsabilitate crescută şi multe decizii grele de management, dar şi multe zile departe de familie, nopţi petrecute în depozite, stres şi oboseală acumulate. Este la fel de adevărat că mi-a adus şi multe satisfacţii şi nu regret nimic din aceşti ultimi doi ani. Am trecut într-o etapă superioară a carierei mele“, mai spune posibila viitoare moştenitoare a Farmexim.

  • Directoarea de transport a FM România: Discriminarea între bărbaţii şi femeile din business încă este de actualitate

    “Nu sunt vreo feministă şi cred că nu genul este cel care dictează bunul mers al lucrurilor în viaţă. Indepenedent de proporţiile de gen, cred că lumea se construieşte pe un echilibru, care desigur a fost dat încă de la începuturi de un «el» şi o «ea»“, spune Amalia Kovacs.

    După absolvirea Facultăţii de Litere Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, şi-a început, povesteşte ea, „periplul activităţii logistice într-o primă fază la Cluj, în cadrul unui producător de carton şi ambalaje din carton ondulat, ca responsabil de expediţii“.

    S-a mutat în Timişoara în 2005 şi a început să lucreze la Valeo, iar trei ani mai târziu s-a alăturat echipei FM Logistic, la început în funcţia de coordonator de transport pe partea de vest a ţării. Amalia Kovacs crede că discriminarea mai este încă un subiect de actualitate, „după cum la fel de bine cred că va rămâne încă pentru mult timp, la fel ca şi discriminarea pe criteriu de religie, rasă ori etnie; e şi ăsta un paradox al societăţii de azi care se cheamă şi se vrea civilizată“.

  • Kelemen: Congresul UDMR de la Cluj, sub semnul reconfigurării modalităţii de a face politică

    Liderul UDMR a spus că actualul Congres al uniunii se desfăşoară sub un motto cunoscut deja, şi anume reconfigurare, însă a precizat că nu este vorba despre o reconfigurare a valorilor uniunii, ci despre o reconfigurare în ceea ce priveşte modalitatea de a face politică.

    “Noi trebuie să fim conştienţi că dacă nu putem face schimbările necesare şi schimbările aşteptate atunci putem fi perdanţi în această perioadă. Nu UDMR, ci clasa politică în general. Oamenii aşteaptă multă sinceritate, trebuie să fim mult mai aproape de oameni, cu mai multă empatie şi dacă reuşim să păstrăm încrederea, să lărgim încredea în UDMR, atunci şi anii care urmează după cei 25 de ani care au trecut vor însemna pentru comunitatea maghiară şi pentru uniune ani de succes, însă acest lucru depinde doar de noi. Reconfigurarea pentru noi înseamnă schimbare de atitudine”, a declarat Kelemen Hunor înaintea începerii congresului care se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor, de la Cluj-Napoca.

    La rândul său, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat că în cadrul Congresului Uniunii vor fi făcute două modificări importante la statutul UDMR, şi anume se va renunţa la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general se va numi prezidiu executiv.

    “Modificările nu vizează schimbarea anumitor persoane, doar că nu vrem să transformăm UDMR într-un partid politic în sensul clasic al cuvântului”, a spus Kovacs Peter.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la cel de-al 12-lea Copngres al UDMR sunt prezenţi 770 de delegaţi şi aproximativ 150 de invitaţi, între care lideri politici din Ungaria şi România: preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PLR, preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, co-preşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, liderul PC, Daniel Constantin, vicepremierul Uugariei Semjén Zsolt, precum şi alţi politicieni de marcă din România şi străinătate.

    Potrivit secretarului general al UDMR, Kovacs Peter, vineri, în prima zi a Congresului, vor avea loc prezentarea raportului activităţii preşedintelui din cei patru ani de mandat, modificarea Statutului Uniunii, dezbateri politice şi alegerea preşedintelui UDMR, iar în cea de-a doua zi se va modifica Programul politic al UDMR şi vor fi adoptate documentele Congresului.

    În cadrul lucrărilor Congresului UDMR va avea loc ceremonia de acordare a distincţiei ”Laleaua de Argint”, înfiinţată cu prilejul aniversării a 25 de ani de existenţă a UDMR, şi care va fi înmânată celor aproximativ 80 de foşti şi actuali membri din conducerea centrală a Uniunii.

    “Un alt moment festiv va fi cel de proiecţie, în premieră, a filmului documentar – UDMR – împreună de 25 de ani – care evocă istoria de un sfert de secol a Uniunii, cu contribuţia unor naratori emblematici”, a mai arătat Kovacs.

    Cel de-al 12-lea Congres al UDMR se desfăşoară în perioada 17 – 18 aprilie la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca.

    Singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Uniunii este actualul lider al uniunii, Kelemen Hunor.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Emil Boc şi Consiliul Local cer FRF organizarea finalei Cupei României la fotbal pe Cluj Arena

    Potrivit unei adrese, transmisă, luni, Federaţiei Române de Fotbal (FRF) şi preşedintelui acesteia, Răzvan Burleanu, Cluj-Napoca a fost ocolit până acum în atribuirea unei competiţii importante, iar găzduirea finalei Cupei României ar reprezenta “o reparaţie morală”.

    “Ne adresăm dvs. în numele comunităţii municipiului Cluj-Napoca şi a tuturor iubitorilor fotbalului din Transilvania, cu scopul de a face cunoscute câteva aspecte pe care vă rugăm să le aveţi în vedere la stabilirea locului de desfăşurare a finalei Cupei României la fotbal. Stadionul Cluj Arena dispune de toate facilităţile necesare găzduirii unui eveniment de asemenea importanţă, fiind unul dintre cele mai moderne din Europa de Est, conform clasificării UEFA. Într-o perioadă în care doar trei oraşe din ţară se pot mândri cu o infrastructură modernă în ceea ce priveşte stadioanele, Clujul a fost ocolit în atribuirea unei competiţii importante, iar găzduirea finalei Cupei României ar reprezenta o reparaţie morală”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii autorităţilor locale din Cluj-Napoca mai susţin că anunţarea stadionului Cluj Arena ca gazdă a finalei Cupei României ar însemna aplicarea unei hotărâri a Comitetului Executiv al FRF din 31 martie 2015, prin care s-a stabilit că finala se va disputa la Cluj-Napoca.

    Adresa este semnată de primarul Emil Boc şi de liderii de grup din Consiliul Local Cluj-Napoca din partea PNL, PSD şi UDMR.

    Finala Cupei României se va desfăşura între echipele Steaua Bucureşti şi Universitatea Cluj, în 31 mai.

  • The Prodigy va concerta la Festivalul Electric Castle de la Bonţida

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de organizatorii Electric Castle, la a treia ediţie a festivalului s-a confirmat prezenţa, pe scena principală, a legendarei trupe The Prodigy.

    “Consideraţi părinţii rave-ului, cariera lor de peste 25 de ani s-a bazat doar pe «muzică fără compromisuri», trupa sfidând încă de la început orice regulă, schimbând percepţii şi reuşind să intre definitiv în istoria muzicii moderne. Orice festival din lume îi doreşte pe cei de la The Prodigy ca headliner, de aceea negocierile cu trupa au durat câteva luni”, se arată în comunicat.

    Concertul pe care The Prodigy îl va susţine la Bonţida este inclus în turneul european al trupei.

    Organizatorii Festivalului Electric Castle au adăugat că trupa The Prodigy va evolua în formula Liam Howlett (fondatorul trupei), Keith Flint şi Maxim, celor trei alăturându-se în show-urile live, cum va fi şi cel de la Bonţida, şi alţi muzicieni.

    “Fanii şi criticii consideră că «The Day is My Enemy», cel mai recent album, lansat oficial în urmă cu trei zile, după şase ani de aşteptare, este unul dintre cele mai bune albume din întreaga lor carieră, iar Liam Howlett declara în urmă cu puţin timp că prin acest album doresc să zguduie industria muzicală actuală deoarece aceasta este «plană şi fără personalitate». În jurul acestui nou album va fi construit şi show-ul pe care The Prodigy îl va susţine la Electric Castle 2015”, se menţionează în comunicat.

    Totodată, a fost confirmată prezenţa la festival a unor artişti precum A.Skills & Krafty Kuts, Eskmo, Woralks, Sattelite, Tesco Disco şi Silent Strike.

    De asemenea, începând de joi, biletele la festival pot fi achiziţionate de pe electriccastle.ro, din reţeaua Eventim sau de pe eventim.ro, la preţul de 289 de lei.

    Festivalul Electric Castle va avea loc, între 25 şi 28 iunie, la Castelul Banffy din comuna Bonţida, judeţul Cluj.

     

  • Filme provocatoare, premiate şi aflate în clasamentele criticilor din lumea întreagă, la TIFF 2015 – VIDEO

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de organizatorii TIFF, majoritatea titlurilor din best of-ul anual alcătuit de Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, se regăsesc în două dintre cele mai aşteptate secţiuni ale evenimentului – Supernova şi No Limit/ Fără limită.

    “Filme provocatoare, aflate în clasamentele criticilor din lumea întreagă şi premiate în marile festivaluri intră în selecţia TIFF. Ediţia cu numărul 14 va avea loc între 29 mai şi 7 iunie şi va însufleţi pentru zece zile Clujul cu sute de proiecţii, concerte, expoziţii, dezbateri şi întâlniri cu cineaşti. Majoritatea titlurilor din best of-ul anual alcătuit de selecţionerul Mihai Chirilov se regăsesc în două dintre cele mai aşteptate secţiuni ale festivalului – Supernova şi No Limit/ Fără limită”, se arată în comunicat.

    Organizatorii TIFF adaugă că printre primele filme confirmate în secţiunea Supernova se află “Magical Girl” (regia Carlos Vermut), marele câştigător la San Sebastian, “un impresionant neo-noir despre un tată supus unui şir de şantaje dubioase în încercarea de a-i îndeplini fetiţei sale bolnave de cancer o ultimă dorinţă”.

    “«Vie Sauvage» (regia Cédric Kahn), cu Mathieu Kassovitz, distins cu Premiul Special al Juriului la San Sebastian, este povestea unui alt tată obsedat de viaţa departe de oraş, care îşi ia cei doi copii de lângă mamă şi-i poartă prin lume timp de 11 ani”.

    «The Fool/ Durak» (regia Iuri Bîkov), filmul cu cel mai mare impact anul trecut în Rusia, alături de «Leviathan», este cronica disperată a unei ţări profund corupte. Actorul Artiom Bîstrov a câştigat Premiul de interpretare la Festivalul de la Locarno pentru rolul său”, se mai arată în comunicat.

    Un alt film care va fi proiectat la TIFF 2015 este “Life in a Fishbowl” (regia Baldvin Zophoníasson), propunerea Islandei la Oscar, care urmăreşte felul în care destinele a trei oameni diferiţi se intersectează în moduri surprinzătoare.

    “Un «True Detective» al spaniolilor, thriller-ul poliţist «La isla mínima» (regia Alberto Rodríguez) a fost desemnat Cel mai bun film la Premiile Goya pe 2014, câştigând zece trofee.

    De la Cannes vin «Force Majeure» (regia Ruben Ostlund), nominalizat la Globul de Aur pentru Cel mai bun film străin,

    «Clouds of Sils Maria» (regia Olivier Assayas), drama unei actriţe care se îndreaptă spre finalul carierei, cu Juliette Binoche şi Kristen Stewart,

    «Timbuktu» (regia Abderrahmane Sissako), marele câştigător la Premiile César, cu şapte premii în palmares, film care surprinde transformarea dramatică a unui oraş preluat de jihadişti”, precizează organizatorii TIFF.

    Alte filme care vor fi prezentate în cadrul TIFF sunt “The New Girlfriend”, proiectat în premieră mondială la Toronto, şi “Sand Dollars/ Dólares de Arena”, în care regizorii Laura Amelia Guzmán şi Israel Cárdenas “explorează delicat relaţia de cuplu complexă dintre o tânără dominicană săracă şi o europeană în vârstă jucată de Geraldine Chaplin – actriţa premiată pentru întreaga carieră la TIFF în 2013”.

    “În secţiunea Fără limită/ No Limit, cinefilii vor regăsi câteva dintre propunerile mai «întunecate» sau radicale ale anului, filme care împing limitele cinemaului şi provoacă la reflecţie. În «The Duke of Burgundy», un senzaţional film «sexy şi bizar», potrivit «The Telegraph», două femei izolate într-o casă de lângă pădure joacă un elaborat joc sexual. Regizorul este Peter Strickland, autorul lui «Katalin Varg» (2009), filmat în România, şi al «Berberian Sound Studio» (2012)”, se arată în comunicatul TIFF.

    De asemenea, va fi prezentat şi controversatul documentar al lui Ulrich Seidl, “In the Basement”, proiectat în competiţie la Veneţia, care scoate la suprafaţă “tot ce e mai ciudat din pivniţele austriecilor, de la obsedaţii celui de-al treilea Reich la fetişuri sexuale”.

    Tot în Austria are loc acţiunea din horror-ul psihologic “Goodnight Mommy” (regia Veronika Franz şi Severin Fiala), adus de la Veneţia, în care doi gemeni suspectează că ceva nu e în regulă cu mama lor.

    “«The Forbidden Room» (regia Guy Maddin şi Evan Johnson), un «festin dement pentru cinefili», cum îl descrie «The Hollywood Reporter», e proaspăt adus la TIFF de la Berlin, din secţiunea Forum”, se mai arată în comunicat.

    Festivalul Internaţional de Film Transilvania este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Film şi Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.