BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania are un nou proiect: cu o investiţie de 19 mil. euro, fostul hotel Sport din Cluj se transformă într-un hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu

    Fostul hotel de două stele Sport, situat în centrul oraşului Cluj-Napoca, lângă Cluj Arena devine primul hotel de cinci stele operat sub brandul Radisson Blu din oraş, după o investiţie de aproximativ 19 milioane de euro, a spus pentru ZF Martin Melzer, director de comunicare pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Radisson Hotel Group. Proiectul este dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, unitatea urmând să fie inaugurată în primăvara anului 2021.

    Hotelul Sport din Cluj a fost achiziţionat în urmă cu aproximativ cinci ani de SIF Moldova (SIF2) într-o tranzacţie de 4,8 milioane de euro de la omul de afaceri Josef Goschy, potrivit datelor ZF. Toamna trecută, Winners Park Invest a cumpărat de la SIF Moldova hotelul Sport din Cluj, într-o tranzacţie care s-a ridicat la 3,6 milioane de euro, potrivit unui anunţ al societăţii de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Garda Forestieră Cluj: Peste 3.000 de copaci tăiaţi ilegal în judeţul Bistriţa-Năsăud

    Peste 3.000 de copaci au fost tăiaţi ilegal în fondul forestier al oraşului Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa-Năsăud, au stabilit reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj, în urma unor verificări efectuate în zonă. Valoarea prejudiciului se ridică la peste un milion de lei.

    Potrivit unui comunicat al Gărzii Forestoere Cluj, controlul în fondul forestier proprietate a oraşului Sângeorz-Băi a început în 2018 şi încă nu a fost finalizat, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, dar şi a faptului că verificările din teren se fac în condiţii grele, cum ar fi pantă foarte mare şi grohotiş la suprafaţă.

    „Pînă la data de 13.09.2019 au fost identificate un număr de 3.350 de cioate provenite din tăieri ilegale de arbori, cu un volum de 2994,56 mc şi o valoare a pagubei de 1.070.315 lei”, se arată în comunicatul Gărzii Forestiere Cluj.

    Potrivit reprezentanţilor instituţiei, verificările în zonă urmează să fie finalizate în toamna acestui an.

    Aceştia mai precizează că pădurarului care răspunde de cantonul în cauză i-au fost cerute explicaţii în scris „cu privire la constatările făcute cu ocazia patrulărilor în canton, răspunsul acestuia fiind că nu a identificat nimic în neregulă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Situaţie de neimaginat, cu doar câteva zile înainte de noul an şcolar: Grădiniţă cu o groapă pe post de latrină, curte cu animale şi sobe metalice

    Şcoala primară şi grădiniţa din satul Huta, judeţul Cluj, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare din partea DSP pe motiv că funcţionează într-o casă particulară, fără apă potabilă, cu grup sanitar tip latrină şi fântână cu hidrofor.

    Potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa din satul Huta, comuna Chiuieşti, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare deoarece au grup sanitar exterior tip latrină, apa nepotabilă, fântână cu hidrofor, cele două unităţi funcţionând într-o casă particulară.

    Primarul comunei Chiuieşti, Gavril Mihuţ, de care aparţine satul Huta, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Primăria achită lunar o chirie de 260 de lei unei familii din satul Huta pentru că a pus la dispoziţie două camere ale casei pentru şcoală şi grădiniţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cuplu româno-englez a decis, spre surprinderea tuturor, să se mute în Cluj. Care sunt motivele invocate de cei doi

    Vlad Mixich a postat următorul mesaj:

    „Am cunoscut ieri o pereche: ea, româncă cu ochi albaştri, el, englez şi bărbos. Amândoi au lucrat mult în universităţi britanice şi au un băieţel. De anul trecut s-au mutat din orăşelul universitar britanic în Cluj.

    Pentru că vor mai multă natură pentru băieţelul lor şi asta e mai ieftin aici şi la fel de frumos ca acolo. Pentru că Clujul e la fel de viu ca orăşelul lor britanic. Pentru că e la fel de aproape cu avionul de oriunde altundeva în Europa. Pentru inovaţia IT care creşte şi mai multe ocazii să faci ceva cu sens şi impact. Pentru că limba dulce – ea (deşi vorbeşte o engleză impecabilă), pentru că Brexit – el.

    Motive, motive mai mult sau mai puţin subiective. Dar motive există, chiar dacă firave deocamdată, şi ele pot fi întărite. Există câteva oraşe româneşti (Clujul, Sibiul, poate Braşovul) care au în ele miezul pentru visul ăsta.

    Visul ca în România să apară tot mai multe oraşe care să ofere astfel de motive perechilor în care jumătate din ochi sunt româneşti. Visul ca “ai noştri” să se întoarcă acasă. Nu pentru că naţionalisme stupide, ci pentru că chiar merită.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Aplicaţie care arată zonele în care sunt căpuşe, ţânţari şi muşte, dezvoltată la Cluj

    Potrivit unui comunicat transmis luni de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, aplicaţia are şi rolul de informare a populaţiei asupra riscului reprezentat de bolile transmise de căpuşe sau ţânţari.

    „Disciplina de Parazitologie şi Boli parazitare a USAMV a dezvoltat (…) o aplicaţie mobilă gratuită – VectExcel, care are drept scop informarea populaţiei asupra riscului reprezentat de bolile transmise prin vectori. Utilizatorii pot vizualiza în mod interactiv toate datele de distribuţie geografică ale tuturor celor 32 de specii de căpuşe din România, precum şi ale 58 de specii de ţânţari şi opt de flebotomi (gen de muşte de nisip – n.a.). De asemenea, aplicaţia permite vizualizarea hărţilor reale de distribuţie atât individual, pentru o specie, sau comparativ, pentru două sau mai multe specii. O altă secţiune a aplicaţiei include calcularea probabilităţii prezenţei în zona de localizare a utilizatorului, pe baza coordonatelor GPS generate de dispozitivul mobil, a celei mai importante specii de căpuşă vector din România, Ixodes ricinus. Această specie este responsabilă, printre altele, de transmiterea bolii Lyme, a encefalitei de căpuşă, dar şi a altor boli vectoriale atât la om, cât şi la animale”, se arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care a devenit cea mai dinamică piaţă imobiliară pentru locuinţele noi. La fiecare 21 de locuinţe existente a fost construită una nouă, în Bucureşti raportul este de una nouă la 77 vechi

    Dezvoltarea industriei IT şi creş­terea puternică a veni­tu­rilor populaţiei din Cluj-Na­poca s-au reflectat şi în piaţa imo­biliară, cererea pentru lo­cuin­ţe noi accelerând puternic construcţiile de noi blocuri. Astfel, anul trecut au fost con­struite în Cluj 7.130 de noi locuinţe, de aproape patru ori mai multe decât în 2013, fiind la 63% din volumul din Capitală, unde tot anul trecut s-au livrat aproape 11.300 de locuinţe, populaţia fiind însă de cel puţin 6-7 ori mai nu­meroasă în Bucureşti.

    În prima parte a acestui an Clujul a tras cea mai mare tranzacţie imobiliară semnată vreodată în afara Capitalei cu un proiect de birouri prin vânzarea clădirii The Office de către NEPI-Rockcastle şi Ovidiu Şandor către Dedeman, într-un deal estimat la 130 mil. euro. Mai mult, spre deosebire de Bucureşti, Cluj-Na­poca va fi conectat în următorii ani la infrastructura rutieră modernă a Europei de Vest, atât prin Sebeş, cât şi prin autostrada Cluj – Oradea.

    Datorită dezvoltării Clujului, inclusiv Fondul Suveran al Norvegiei, care ges­tionează active de circa 1.000 mld. dolari şi investeşte banii din petrol şi gaze în acţiuni şi proprietăţi la nivel internaţional, ia în calcul achiziţia unei platforme industriale în Cluj-Na­poca, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Mai mult, în Cluj sunt cele mai scumpe apartamente din România, media fiind la aproape 1.600 de euro pe metru pătrat util, cu aproape 300 de euro peste media din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care a devenit cea mai dinamică piaţă imobiliară pentru locuinţele noi. La fiecare 21 de locuinţe existente a fost construită una nouă, în Bucureşti raportul este de una nouă la 77 vechi

    Dezvoltarea industriei IT şi creş­terea puternică a veni­tu­rilor populaţiei din Cluj-Na­poca s-au reflectat şi în piaţa imo­biliară, cererea pentru lo­cuin­ţe noi accelerând puternic construcţiile de noi blocuri. Astfel, anul trecut au fost con­struite în Cluj 7.130 de noi locuinţe, de aproape patru ori mai multe decât în 2013, fiind la 63% din volumul din Capitală, unde tot anul trecut s-au livrat aproape 11.300 de locuinţe, populaţia fiind însă de cel puţin 6-7 ori mai nu­meroasă în Bucureşti.

    În prima parte a acestui an Clujul a tras cea mai mare tranzacţie imobiliară semnată vreodată în afara Capitalei cu un proiect de birouri prin vânzarea clădirii The Office de către NEPI-Rockcastle şi Ovidiu Şandor către Dedeman, într-un deal estimat la 130 mil. euro. Mai mult, spre deosebire de Bucureşti, Cluj-Na­poca va fi conectat în următorii ani la infrastructura rutieră modernă a Europei de Vest, atât prin Sebeş, cât şi prin autostrada Cluj – Oradea.

    Datorită dezvoltării Clujului, inclusiv Fondul Suveran al Norvegiei, care ges­tionează active de circa 1.000 mld. dolari şi investeşte banii din petrol şi gaze în acţiuni şi proprietăţi la nivel internaţional, ia în calcul achiziţia unei platforme industriale în Cluj-Na­poca, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Mai mult, în Cluj sunt cele mai scumpe apartamente din România, media fiind la aproape 1.600 de euro pe metru pătrat util, cu aproape 300 de euro peste media din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De inspiraţie occidentală

    În ceea ce priveşte businessul La Casa, Dorel Goia afirma recent că decizia de a lansa reţeaua de brutării şi restaurante a venit nu din pasiunea pentru domeniu, ci mai degrabă din nostalgie. Mai exact, prima lui afacere, lansată în vara lui 1990, a fost o pizzerie.

    „A fost primul cont bancar din zona Transilvaniei şi primul credit acordat unui business privat de la acea vreme de Banca de Investiţii. În martie 1990 am deschis contul, iar apoi am luat şi creditul. Directorul băncii de la acea vreme venea zilnic în pizzerie pentru a vedea cum merg lucrurile, convins că va eşua.” Nu a fost aşa însă, pizzeria fiind funcţională şi astăzi.

    Pentru brutăriile La Casa inspiraţia omului de afaceri a venit din Franţa, Italia sau Germania, unde există o piaţă puternică pe acest segment.
    Pe de altă parte, românii sunt mari consumatori de pâine şi odată cu creşterea puterii de cumpărare încep să îşi diversifice opţiunile de consum.

    Lanţul de restaurante şi brutării La Casa, lansat în urmă cu cinci ani de Dorel Goia, a ajuns la aproape 50 de unităţi în 14 oraşe, omul de afaceri concentrându-şi atenţia pe zona Clujului şi pe oraşele aflate pe o rază de 100-150 de kilometri de acesta.

    La fel ca şi celelalte businessuri ale sale, Dorel Goia a pornit afacerea La Casa acasă, în Transilvania. Ba mai mult, el afirma recent că nu vrea să meargă mai departe pentru că este greu de gestionat un astfel de business de la distanţă – apar problemele de aprovizionare şi logistică.
    Compania La Casa Ristorante Pizzeria Pane Dolce, care administrează businessul, a terminat anul trecut, ultimul pentru care există date, cu afaceri de circa 40 mil. lei (plus 25%) şi 400 de salariaţi. 

  • GfK: Venitul net anual disponibil al românilor a ajuns la 5.083 de euro. Unde se trăieşte cel mai bine

    La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016, potrivit studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, realizat de GfK.

    Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
     

    Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

    Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

    Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

    Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto – Continental – şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.  

    Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de ”difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

    În general, motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

    Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.

    De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

    Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

     

  • Ce vor clujenii în oraşul lor: Locuri de joacă smart, info point pentru Diaspora şi parcări verticale

    Pe site-ul dedicat procesului bugetării participative, lansat de Primăria Cluj-Napoca pentru acest an, au fost prezentate 199 de proiecte depuse de cetăţeni, termenul limită expirând duminică, 11 august.

    În total, s-au depus proiecte pentru şase categorii – Alei, trotuare şi zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, Spaţii verzi şi locuri de joacă, Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public), Infrastructură educaţională şi culturală şi Oraşul digital, urmând să fie implementate anul viitor, în final, 15 proiecte, fiecare cu o sumă maximă de 150.000 de euro.

    Un elveţian care trăieşte în Cluj-Napoca de aproape 10 ani, Oliver Ryffel, a propus înfiinţarea unei staţii de autobuz în faţa Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, la terminalul Sosiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro