Tag: BCE

  • Trichet: BCE nu poate ajuta guvernele iresponsabile

    “Politica monetara nu poate fi un substitut pentru
    iresponsabilitatea guvernelor. Europa nu-si poate permite sa se
    odihneasca la mijlocul drumului. Trebuie sa fim mai ambitiosi.
    Propunerile pe care le-am vazut la Bruxelles nu merg destul de
    departe din punctul de vedere al BCE”, a afirmat Trichet.

    Costurile de asigurare impotriva riscului de neplata a
    datoriilor (credit default swap – CDS) au ajuns la niveluri record,
    vineri, in cazul Belgiei si Irlandei. Aceste costuri au urcat, de
    asemenea, si pentru Portugalia si Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nori de hartie deasupra zonei euro

    Singura care a ramas la inaltime, ca pozitie in topul celor mai
    riscante tari din lume, era Grecia, pe locul al doilea dupa
    Venezuela, avand in vedere ca Standard&Poor’s se pregatea sa
    coboare ratingul datoriei elene, speculatiile din media despre o
    destramare a zonei euro incepand cu Grecia s-au inmutit la un nivel
    insuportabil, iar in urmatoarele zile se asteapta vizita la Atena a
    sefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, care n-a mai trecut pe acolo
    din mai, de cand Grecia a fost salvata cu celebrul pachet de 110
    miliarde de euro.

    Calmul, intr-un asemenea context, se explica prin cedarea lui
    Jean-Paul Trichet, seful Bancii Centrale Europene, care a anuntat
    ca programul de cumparare de obligatiuni emise de statele membre
    ale eurozonei continua, ceea ce inseamna fie ca se reia jocul din
    primavara, cand BCE cheltuia in fiecare saptamana zeci de miliarde
    de euro pe obligatiuni, cu grija de a steriliza insa lichiditatea
    in plus, fie ca se indreapta spre calea Rezervei Federale a SUA,
    care nu se fereste sa arunce pe piata bani scosi direct din
    tiparnita de bani, fara nicio preocupare de a mai steriliza
    cantitatea de hartie rezultata.

  • Redresarea economiei mondiale, mai lenta decat se astepta

    OECD a redus previziunile de crestere in principalele economii
    dezvoltate (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de estimarea
    anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o crestere anuala
    de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in ultimul
    trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire puternica a
    ritmului de crestere, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in
    al treilea trimestru si 0,6% in al patrulea.

    “Perspectiva economica e caracterizata de o mare incertitudine,
    generata de o combinatie de factori, dar este improbabil sa ne
    indreptam catre o noua epoca de recesiune”, a declarat Pier Carlo
    Padoan, economistul-sef al OECD. Organizatia considera ca o asemenea situatie ar putea
    cere “stimulente suplimentare si amanarea planurilor de reducere a
    deficitelor bugetare, acolo unde finantele publice o permit” – fara
    insa a preciza ce intelege prin aceasta.

    In buletinul pe septembrie al Bancii Centrale Europene,
    autoritatea monetara a zonei euro insista insa ca statele membre nu
    trebuie sa se abata de la masurile de austeritate bugetara la care
    s-au angajat incepand din primavara, ba chiar recomanda ca daca
    incetinirea cresterii va fi mai mare, masurile de taiere a
    deficitelor sa fie inasprite, pe motiv ca laxitatea fiscala e cea
    care submineaza increderea investitorilor si atrage riscul unei noi
    crize financiare. Din dilema “stimulente contra taieri de deficit”
    va fi deci putin probabil ca statele sa poata iesi onorabil, cel
    putin in lunile imediat urmatoare.

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile de asigurare isi notifica agentii sa nu incheie polite
    pentru locuintele din “zone inundabile frecvent”, desi legea
    privind asigurarea obligatorie a locuintelor excepteaza doar
    locuintele fara autorizatie de constructie, nu si pe cele din arii
    inundabile, dezvaluie Gandul. Aeroportul Henri Coanda
    Otopeni va fi modernizat pe baza unui credit de 100 de milioane de
    euro.

    Evenimentul Zilei remarca disputa pe inchirierea fostului
    bloc “Bancorex”: chiriile incasate de la firmele care-si au sediul
    intr-una dintre cele mai scumpe cladiri din Capitala au devenit
    motiv de disputa la tribunal intre Primaria Capitalei si firma
    Bucharest Financial Plazza. Grupul ceh CEZ, care are in constructie
    in Dobrogea parcuri eoliene de 1,1 miliarde euro, sustine ca
    proiectul este stopat din vina certurilor dintre doua autoritati
    locale din Constanta.

    Covrigii inseamna o afacere de 55.000 de lei pe luna, calculeaza
    Adevarul: covrigariile din piete sau din statiile de metrou
    comercializeza, in medie, si 3.000 de covrigi zilnic, cu vanzari
    tot mai bune pe timp de criza. Furturile de electricitate
    reprezinta circa 20% din consumul anual al Romaniei, iar pierderile
    provocate producatorilor se ridica intre 1,1 si 1,4 miliarde de
    euro, mai scrie ziarul mentionat.

    Duminica s-a incheiat ultimul weekend de vara al unui sezon
    estival marcat de criza si ramas pe seama turismului de week-end, conform Romaniei
    Libere
    . 2.250 copii cu varste sub un an au murit in 2009 in
    toata tara, ceea ce inseamna cea mai mare rata a mortalitatii
    infantile din Europa, iar 30% din nou-nascuti au drept cauza a
    mortii pneumonia si virozele respiratorii, fapt considerat
    inacceptabil in alte tari civilizate.

    Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene,
    vine duminica la Bucuresti cu ocazia
    aniversarii BNR, in contextul in care Bucurestiul isi cauta o noua
    data-tinta pentru adoptarea mondei unice, avand in vedere ca anul
    2015 nu mai este un termen realist, anunta Ziarul Financiar.
    Ce business se poate face din depresii: psihologii si producatorii
    de medicamente antidepresie castiga in jur de 50 de milioane de
    euro anual.

  • BCE: Taierea salariilor din BNR incalca independenta bancii

    Ministerul Finantelor Publice a solicitat BCE punctul de vedere
    cu privire la un proiect de ordonanta de urgenta a guvernului de
    modificare a legii privind unele masuri necesare in vederea
    restabilirii echilibrului bugetar, care prevede mentinerea
    reducerii salariilor angajatilor BNR cu 25%, dar cu pastrarea
    sumelor astfel economisite la banca centrala, nu virarea acestora
    la bugetul de stat.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Toate pietele sunt astazi cu ochii pe Frankfurt. Ce il ingrijoreaza pe seful BCE

    Costurile la care se imprumuta bancile intre ele au crescut de
    cand innstitutiile financiare au fost nevoite sa restituie la 1
    iulie credite de 442 de miliarde de euro luate de la banca
    centrala. Situatia actuala ar putea forta BCE sa ia in calcul
    masuri aditionale de creditare in cadrul intalnirii membrilor
    consiliului de politica monetara de astazi, de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Seful BCE respinge posibilitatea declansarii unei noi recesiuni la nivel mondial

    “Nu cred deloc in existenta acestor riscuri”, a raspuns Trichet
    reporterilor aflati la o conferinta economica organizate la
    d’Aix-en-Provence, in sudul Frantei.
    Trichet crede ca, la nivel mondial, este clar ca economia se afla
    intr-o etapa de relansare, confirmata in special in regiunile
    emergente, dar si in cele industrializate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trichet: Europa nu va lasa zona euro sa cada

    Conform publicatiei, Trichet a negat orice posibilitate ca
    Grecia, Spania sau Portugalia sa intre in incapacitate de plata:
    “Nu vom permite ca acest lucru sa se intample. Nu am creat Tratatul
    de la Maastricht pentru a ne intoarce inapoi”, a spus seful BCE,
    citat de Reuters.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • BCE nu se atinge in continuare de dobanda

    Presedintele institutiei, Jean Claude Trichet, va sustine o
    conferinta la ora 15:30 (ora Romaniei) in care este asteptat sa
    explice mecanismul cumpararii de obligatiuni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oficial al BCE: Cresterea economica dinainte de criza nu se mai intoarce in Est

    Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
    trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
    cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
    supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
    tari, a
    spus Nowotny
    , care este si guvernatorul Bancii Nationale a
    Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
    Paris.

    Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
    tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
    Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
    cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
    conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
    austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
    macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
    creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
    “Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
    adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
    guvernelor.

    Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
    austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
    cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
    euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
    de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.

    Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
    care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
    Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
    criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
    dobanzilor mai mari la monedele locale.

    Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
    financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
    reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
    loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
    elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
    nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
    si FMI.

    Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
    cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
    tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
    vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
    Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
    reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
    si Romania si peste 90% in Letonia.

    Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
    valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
    Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
    occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
    locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
    internationale, arata Banca Centrala Europeana.

    Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
    luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
    ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
    cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
    contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
    asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
    de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
    si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
    Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
    peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
    lei/dolar.