BusinessMagazin

Tag: Interviu

  • AVIONUL DISPĂRUT: Malaysia va publica un raport de anchetă privind zborul MH370

     “Am cerut unei echipe de experţi să studieze acest raport şi probabil că va fi publicat săptămâna viitoare”, a declarat premierul într-un interviu pentru CNN, difuzat joi.

    Guvernul malaysian nu a dezvăluit nimic, până în prezent, din ancheta pe care a efectuat-o asupra dispariţiei zborului MH370 pe 8 martie, care rămâne în continuare fără explicaţie.

    Avionul avea 239 de persoane la bord, malaysieni şi chinezi, în principal, şi efectua o legătură pe ruta Kuala Lumpur-Beijing.

    După ce şi-a schimbat ruta în direcţia opusă dintr-un motiv necunoscut, la o oră de la decolare, MH370 s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la aproximativ 1.600 de kilometri nord-vest de Perth, un oraş situat pe coasta de vest a Australiei, potrivit unor date prin satelit.

    În pofida unor operaţiuni uriaşe de căutare, implicând avioane, nave şi un robot submarin, nu s-a găsit nicio urmă a avionului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manager de cursă scurtă: “Să îţi păstrezi mandatul de CEO în farma timp de trei ani e o binecuvântare”

    ÎN ULTIMII TREI ANI, CEI 160 DE ANGAJAŢI DIN SEDIUL MERCK SHARP & DOHME (MSD), AFLAT ÎNTR-UNA DINTRE CLĂDIRILE CORPORATISTE DE LÂNGĂ CASA PRESEI LIBERE DIN BUCUREŞTI, AU CUNOSCUT TREI NOI DIRECTORI GENERALI. M-am întâlnit şi le-am strâns mâna fiecăruia din cei trei şi am avut senzaţia de fiecare dată că va fi primul şi ultimul interviu pe care îl voi avea cu respectivul manager, dată fiind rotaţia mare de la conducerea MSD România.

    Noul CEO al MSD are 50 de ani şi conduce afacerile locale de peste 100 de milioane de euro ale americanilor începând cu luna februarie. Giombini i-a luat locul slovenului Almin Adzovic, care a ocupat funcţia de director general al companiei timp de un an şi jumătate. Adzovic preluase mandatul americanului Steve Warner, care a părăsit definitiv compania la începutul anului 2012, după nici 12 luni de la numirea în funcţie.

    Warner a ales să părăsească şi industria farmaceutică şi a decis să lucreze pentru Washington State Wine Commission, o organizaţie de stat din industria vinului, care are drept scop promovarea vinurilor produse în statul Washington peste tot în lume. „Este probabil cel mai dificil mediu în care am lucrat până acum, dar cred că am fi putut face mai mult dacă am fi avut puţină predictibilitate„, spunea americanul în ultimul său interviu pentru presa din România. 2011 era anul în care peste zece companii îşi luau rămas bun de la CEO, printre care Sanofi, GSK, Sandoz, Novartis, MSD, Eli Lilly, Boehringer Ingelheim, Farmexpert, Novo Nordisk, Actavis sau Farmaciile Dona.

    În discuţia de o jumătate de oră, italianul Fabrizio Giombini părea mai sigur de scaunul său decât predecesorii, punctând în repetate rânduri că lucrează pentru americani de 25 de ani. Zboară în Italia aproape săptămânal şi spune că România nu l-a surprins câtă vreme există multe asemănări între cele două ţări  – „provin dintr-o familie care a avut mereu un mod de gândire internaţional. Tatăl meu a lucrat în top management în industria farmaceutică, aşa că a fi internaţional este parte a culturii mele. Fiica mea s-a născut în SUA când lucram acolo pentru MSD„.

    Giombini spune că a acceptat mandatul propus de americani şi a părăsit piaţa italiană pentru că, spre deosebire de stagnările anuale din pieţele deja mature, România încă are potenţial de creştere pe termen mediu şi lung. Asta deşi anul trecut vânzările de medicamente au stagnat, iar pentru anul acesta prognoza companiei de cercetare şi analize de piaţă Cegedim este că piaţa se va majora cu circa 3%.

    „Cred că acţionarii înţeleg că România aduce, dincolo de dificultăţi, şi oportunităţi. Există mulţi pacienţi cu patologii cronice unde MSD are medicamente, în special pentru HIV şi hepatită C. Într-o piaţă cum e cea din România, strategia companiei trebuie să fie flexibilă, iar modul de gândire pozitiv. E exact ceea ce trebuie să le spunem celor de la headquarter.„ Strategie flexibilă înseamnă planuri pe termen scurt şi mediu, de până la maximum trei ani.

  • Ministru suedez: România nu are voinţă politică în problema romilor. Trebuie monitorizare comună UE

     “Suedia a negociat mai multe luni cu România în privinţa folosirii fondurilor europene pentru romi, astfel încât aceştia să nu mai emigreze. Sunt dezamăgită de faptul că Guvernul român nu a dorit să coopereze la nivel european. Avem nevoie de alţi actori pentru aceste negocieri”, a precizat ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

    Întrebată de ce a blocat România crearea unui “taskforce” (un ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor – n.r.), Birgitta Ohlsson spus că sunt mai multe motive, printre care şi mândria.

    “Cred că există mai multe motive. În România lipseşte voinţa politică. În acelaşi timp nu există capacitatea administrativă pentru utilizarea eficientă a banilor UE. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Probabil că şi mândria joacă un rol – România nu doreşte să aibă observatori din alte ţări”, a declarat oficialul suedez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul UE pentru Energie: Nu există riscul ca aproivizionarea cu gaze a Europei să fie afectată de sancţiunile care ar putea fi impuse Rusiei

    Oettinger a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag că este împotriva unui scenariu de restricţionare sau întrerupere a legăturilor cu Rusia în domeniul gazelor în următorii câţiva ani. El a adăugat că UE trebuie să continue eforturile de diversificare a surselor de energie.

    Întrebat dacă criza din Ucraina impune o reevaluare a politicii energetice a Germaniei, Oettinger a spus că la un summit al liderilor europeni din luna iunie se aşteaptă la răspunsuri referitoare la strategia energetică a Uniunii pentru următoarele decenii.

    Oficialul a explicat că obiectivul pe termen scurt este evitarea unei crize a gazelor şi garantarea securităţii livrărilor pentru iarna viitoare.

    El a declarat că nenumăratele negocieri cu Gazprom, care livrează circa 25% din necesarul de gaze al Europei, i-au lăsat impresia că grupul rus îşi va respecta obligaţiile.

    Oettinger a susţinut totodată că există un acord potrivit căruia în cazul unor posibile sancţiuni economice, din partea UE sau a Rusiei, sectorul gazelor să nu fie prioritar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vicepreşedintele UMP vrea ca UE să fie formată din şase membri şi Franţa să iasă din Schengen

     “Integrând prea multe ţări, am ucis proiectul european”, apreciază Laurent Wauquiez, fost ministru pentru Afaceri Europene. “Extinderea a fost o eroare. Trebuie reconstituit nucleul european în jurul a şase ţări: Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda şi Franţa. Celorlalte trebuie să li se explice că nu funcţionează în acelaşi ritm. Este valabil pentru Marea Britanie, Irlanda sau România” , a declarat el.

    “Te salvezi sau te scufunzi cu Europa, aceasta este poziţia mea”, a declarat el. Pe tema imigraţiei, Laurent Wauquiez apreciază că “Franţa trebuie să iasă din Schengen” şi speră “că aceasta va deveni poziţia UMP”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz: Societatea civilă să monitorizeze guvernele; politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată miercuri, 9 aprilie, de Coface şi Agenţia de presă Mediafax.

    El vorbeşte în interviu despre importanţa societăţii civile în monitorizarea guvernelor şi despre necesitatea reformelor înaintea intrării în zona euro, pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Leszek Balcerowicz mai spune că “a avea euro nu garantează succesul economic”.

    În prima parte a interviului acordat MEDIAFAX, difuzată în 3 aprilie, Balcerowicz s-a referit la disputa Ucraina-Rusia şi la faptul că aceasta este o problemă europeană, apreciind că ar fi o greşeală să fie ignorat pericolul reprezentat de acţiunile lui Putin şi susţinând ideea unor sancţiuni economice dure.

    Prezentăm a doua parte a interviului acordat MEDIAFAX de Leszek Balcerowicz:

    Reporter: Aţi vorbit despre reforme şi despre necesitatea lor. Ce au învăţat statele din Est din criza economică izbucnită cu şase ani în urmă şi ce ar mai avea de învăţat?

    Leszek Balcerowicz: Situaţia statelor respective în UE a fost diferită, în funcţie de politicile lor anterioare. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia, cheltuiau, şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de pe urma reformelor făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încât cred că lecţia principală este aceea că politicile greşite sunt sancţionate, mai devreme sau mai târziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel, societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor.

    Reporter: Credeţi că toate statele est-europene au învăţat asta?

    Leszek Balcerowicz: Guvernele şi politicienii sunt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sunt active peste tot, nu doar în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile.

    Reporter: Statele est-europene ar trebui să grăbească aderarea la zona euro sau ar trebui să mai aştepte câţiva ani?

    Leszek Balcerowicz: Ar trebui să se grăbească să finalizeze reformele, pentru că dacă intră în zona euro fără prea multă reformă, vor sfârşi ca Grecia. Aşa că ce trebuie să învăţăm – permiteţi-mi să repet – este că politicile greşite sunt greşite pe termen lung, pentru că sfârşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie, dar politicile bune în democraţie necesită o societate civilă care să monitorizeze clasa politică. Şi de aceea doar câteva ţări au succes în mod constant.

    Reporter: Dar zona euro are propriile probleme, aşa cum aţi menţionat, cum ar fi situaţia din Grecia.

    Leszek Balcerowicz: Sunt probleme în unele state din zona euro. După cum există probleme şi în state din afara zonei euro. De exemplu, Marea Britanie a cunoscut boom economic şi a avut o recesiune profundă pentru că a permis dezvoltarea bulei speculative în ceea ce priveşte creditarea şi deficitul fiscal. Nu zona euro este cea care poate fi blamată direct pentru politicile greşite din Grecia.

    Reporter: Credeţi în euro? Ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă uniunea monetară?

    Leszek Balcerowicz: Permiteţi-mi să repet că a avea euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sunt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Astfel încât nu există garanţii europene pentru politici naţionale bune. Trebuie să vă faceţi treaba, fiecare ţară trebuie să-şi facă treaba.

    Reporter: Ar trebui Uniunea să înăsprească sau să relaxeze unele politici în privinţa euro?

    Leszek Balcerowicz: Acum vorbiţi despre Banca Centrală Europeană, singura instutţie europeană care se ocupă cu politicile zonei euro. Nu cred că imitarea sau copierea politicilor Fed este o soluţie bună pe termen lung. Nu cred că cineva poate rezolva probleme structurale cu bani câştigaţi uşor; poţi amâna problemele, dar nu le rezolvi, ci le faci mult mai complicate.

    Reporter: Ar trebuie înăsprite criteriile pentru aderarea la zona euro după problemele din Grecia?

    Leszek Balcerowicz: După cum ştiţi, Grecia a fost admisă din raţiuni politice. Astfel, raţiunile politice nu ar trebui să prevaleze asupra raţiunilor economice. Dacă ţările îndeplinesc criterii economice convingătoare şi vor să adere la zona euro, nu ar trebui oprite. Estonia şi Letonia au aderat de curând pentru că au aplicat politici bune.

    Leszek Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Lagarde, FMI: Angajările din SUA evoluează sub potenţial, din cauza incertitudinilor politice

    Lagarde a mai vorbit, într-un interviu difuzat duminică de Fox News, despre necesitatea ca Banca Centrală Europeană să ia măsuri pentru a preveni riscurile generate de inflaţia scăzută din zona euro, dar şi despre Ucraina, care ar trebui, potrivit oficialului, să implementeze o parte dintre măsurile promise creditorilor internaţionali înainte de a începe să primească ajutor extern, potrivit Bloomberg.

    Numărul angajaţilor din economia SUA a crescut cu 192.000 în luna martie, potrivit datelor anunţate joi de Departamentul Muncii de la Washington. Media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg indica o creştere de 200.000.

    “Cifrele pot şi ar trebui să fie mai ridicate. Ceea ce ne trage în jos este probabil un anumit grad de incertitudine, o lipsă de încredere, faptul că multe companii investesc mai puţin în extinderea capacităţii şi crearea de locuri de muncă”, a afirmat Lagarde.

    Creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv criza din Ucraina, riscul unei perioade prelungite de inflaţie foarte scăzută în ţările cu economii dezvoltate şi volatilitatea din pieţele emergente sunt principalii factori de risc care ar putea înrăutăţi perspectivele economiei mondiale, a declarat Lagarde săptămâna trecută, într-un discurs susţinut la Washington.

    Şeful FMI a afirmat, în interviul acordat Fox News, că factorii de decizie ar trebui să-şi asume responsabilitatea creării condiţiilor care să încurajeze investiţiile şi să sporească creşterea economică.

    Lagarde le cere miniştrilor de finanţe şi şefilor de bănci centrale din cele 188 de state membre FMI să atace aceste provocări la reuniunea de primăvară a Fondului care va avea loc săptămâna viitoare la Washington.

    Întrebată de replica dată recent de preşedintele BCE Mario Draghi referitor la sfaturile transmise de FMI băncii centrale din zona euro, Lagarde a afirmat că recomandările Fondului pentru relaxarea politicii monetare, inclusiv utilizarea de măsuri neconvenţionale (precum relaxarea cantitativă – n.r.), au fost consecvente în ultimele câteva luni.

    Draghi a glumit joi că FMI “a fost extrem de generos” cu sugestiile transmise BCE privind politica monetară, în timp ce Rezerva Federală a SUA nu primeşte atât de multe recomandări. Lagarde a afirmat că transmite sfaturi şi băncii centrale americane.

    “Spunem ceea ce avem de spus atunci când considerăm că este potrivit. Nu suntem influenţaţi de agendele altor instituţii. Suntem de părere, de mai mult timp, că BCE ar trebui să abordeze problema inflaţiei”, a afirmat Lagarde în interviul pentru Fox.

    În ceea ce priveşte Ucraina, Lagarde a spus că Consiliul Director al FMI nu a aprobat încă acordul de finanţare externă pentru Ucraina, care va avea o valoare între 14 miliarde dolari şi 18 miliarde dolari.

    “În ceea ce priveşte autorităţile ucrainene, avem nevoie să implementeze un anumit număr de măsuri. Ucrainenii au nevoie de o coaliţie a celor dornici să-şi ia în propriile mâini ţara şi destinul şi să meargă mai departe”, a afirmat directorul general al FMI.

    Ea nu a precizat ce măsuri concrete doreşte să fie adoptate în Ucraina.

    Ucraina a ajuns în luna martie la un acord preliminar cu FMI pentru un acord stand-by de până la 18 miliarde de dolari, pe doi ani. Încheierea unui acord stand-by cu FMI ar pune la dispoziţia guvernului ucrainean finanţare şi de la alte instituţii financiare internaţionale, ce ar aduce pachetul total de sprijin la 27 miliarde de dolari.

    Moody’s a coborât vineri ratingul Ucrainei la “Caa3”, cu două trepte deasupra nivelului default, cu perspectivă negativă, acuzând criza politică.

  • Vrei să faci bani? Un miliardar îţi oferă o serie de sfaturi pentru a te îmbogăţi

    Richard Branson a renunţat la şcoală la vârsta de 16 ani şi a înfiinţat Student Magazine împreună cu un prieten. A pornit Virgin Records în anii ’70, după care au urmat Virgin Group, Virgin Atlantic, Virgin Mobile şi Virgin Trains, relatează bbc.co.uk.

    Într-un interviu acordat de curând, Richard Branson a dezvăluit o serie de sfaturi ce trebuie luate în considerare pentru a avea succes.

    Urmează-ţi visul şi transformă-l în realitate: fii mereu implicat în visul tău şi în lucrurile care te interesează. Dacă vrei să porneşti o afacere, alege ceva care să te pasioneze; astfel, viaţa ta va fi mult mai bună. “Cred că există o mulţime de oameni cu idei foarte bune, dar extrem de puţini încearcă să le pună în practică”, a spus omul de afaceri.

    Este important să faci lucruri bune: primul lucru pe care trebuie să-l faci atunci când devii antreprenor este să îţi dai seama cum poţi influenţa în mod pozitiv vieţile oamenilor.

    Crede în ideea ta: este o cerinţă de bază. Nu are rost să faci ceva în viaţă dacă nu te simţi bine făcând acel lucru, aşa că trebuie să fii pasionat şi să transmiţi pasiunea ta şi altora. “Nu avea niciun rost să creez o companie aeriană dacă nu voiam să fie mai bună decât toate celelalte companii”, a mai spus Branson.

    Distrează-te şi ai grijă de echipa ta: “Cred cu tărie că e important să te distrezi, iar dacă munca nu îţi mai permite asta, atunci poate e timpul să mergi mai departe.”

    Nu renunţa niciodată: viaţa de antreprenor se aseamămă cu cea a unui aventurier. Sunt multe situaţii în care poţi fi cu spatele la zid şi trebuie să munceşti zi şi noapte pentru a depăşi dificultăţile.

    Când oamenii spun lucruri rele despre tine, dovedeşte-le contrariul: există oameni care vor să îşi construiască o carieră criticându-i pe alţii. Soluţia nu este să intri într-un conflict cu ei, ci să le dovedeşti prin acţiunile tale că se înşeală.

  • Favoritul la alegerile prezidenţiale din Ucraina îndeamnă Germania să boicoteze gazul rusesc

     “Uneori trebuie să plăteşti preţul democraţiei”, a afirmat el pentru cotidianul german Bild. “O boicotare a gazului rusesc ar fi o sancţiune corectă şi ar pune în genunchi Rusia din punct de vedere economic”, a adăugat Petro Poroşenko, un om de afaceri şi deputat în vârstă de 48 de ani care are o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari.

    “Există posibilitatea unor noi sancţiuni, unor embargouri economice, chiar ca Germania să boicoteze gazul rusesc până când Rusia va pune capăt invaziei în Crimeea”, a mai afirmat miliardarul proeuropean.

    Petro Poroşenko şi-a oficializat vineri candidatura la Preşedinţia Ucrainei.

    Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, el ar obţine 24,9% din sufragii, plasându-se în faţa fostului campion mondial la box Vitali Kliciko (8,9%), care s-a retras din cursă, şi a fostului premier Iulia Timoşenko (8,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 30 de ani care dezvoltă eMAG în afara României

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai. 

    “Este primul meu interviu. Nu am mai apărut până acum în presă. Nu sunt o persoană care să vrea să iasă în evidenţă.” Sorin Ionescu are 30 de ani şi este din 2014 unul dintre cei şase vicepreşedinţi ai eMAG, responsabil cu dezvoltarea businessului peste graniţă. 

    AM FĂCUT TOT FELUL DE JOCURI ŞI APLICAŢII  PE CARE LE VINDEAM ÎNCĂ DE CÂND ERAM COPIL. NU LE-AM MONETIZAT FOARTE BINE, PENTRU CĂ NU ŞTIAM CE E MARKETINGUL ATUNCI, DAR ÎMI DOREAM SĂ OFER CEVA LUMII.„ În biroul întunecat al lui Sorin Ionescu de la etajul al patrulea al clădirilor de birouri Swan, pustii la orele după-amiezii din cauza numărului redus de chiriaşi, se află creierul din spatele extinderii eMAG pe noi pieţe.

    Cu Sorin poţi vorbi la pertu şi îţi răspunde repede şi zâmbitor la aproape orice fel de întrebare. Nu are multe în comun cu imaginea clasică a programatorului român. Nu are burtă, se îmbracă în costum şi are părul atent aranjat. Nu mai scrie cod de ani buni, dar aşa a început cariera sa. După ce a lucrat câteva luni la o firmă de software, a ajuns la eMAG în 2007, „când nu era foarte cunoscut, era un magazin online de unde cumpărasem o singură dată şi de acolo ştiam de ei; site-ul nu era atât de prietenos ca acum, dar era printre cele de top din România„.

    Spune că l-a atras eMAG şi nu giganţii IT înspre care se îndreptau colegii săi pentru că nu se vedea scriind linii de cod toată viaţa şi, eventual, conducând o echipă de oameni care programează. „Aici aveam impact mai mare în business. Nu erau prea mulţi programatori aici la vremea aia. Mai era unul singur.„ A primit sarcina să construiască o echipă de software, ajunsă astăzi la 150 de oameni, care să facă mai eficient magazinul online, iar mai apoi a fost responsabil de informatizarea depozitului eMAG, locul de unde pleacă zilnic 6-7.000 de comenzi, dintre care 1.000 către Ungaria şi Bulgaria.

    „Proiectul de optimizare a depozitului a fost gestionat de mine de la zero, ceea ce înseamnă costuri şi timp de livrare mai mici şi control mult mai mare. Toţi cei 120 de angajaţi au dispozitive ca în Star Trek, scanner pe deget, totul e automatizat, marfa se plimbă de una singură prin depozit.”

    A fost momentul când a apărut o discuţie cu Iulian Stanciu, directorul general al eMAG – „parcă a fost ieri„ – şi au luat decizia extinderii pe pieţe internaţionale. „Se discutase de multă vreme să ne dezvoltăm în regiune şi după ce am făcut o analiză ne-am dat seama că trebuie să începem cu Bulgaria.„ Argumentele au fost proximitatea geografică – „ajungi mai repede de la Bucureşti în cel mai îndepărtat colţ al Bulgariei decât ajungi până la Satu Mare„ – şi lipsa concurenţei în comerţul online de la sud de Dunăre. Piaţa din Bulgaria este deservită tot din depozitul de la Bucureşti, iar livrarea se face, la fel ca în România, în ziua următoare plasării unei comenzi.

    Practic, pentru a optimiza costurile au fost folosite la maximum resursele deja existente. Zece oameni au fost angajaţi pentru extinderea în fiecare ţară, în mare parte responsabili de diviziile de legal, marketing, operaţional şi marketplace.