Tag: crestere economica

  • Banca Mondiala: Cea mai dificila faza a crizei a fost depasita

    Cele mai recente estimari al BM referitoare la evolutia
    economiei globale au fost anuntate in ianuarie.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Vesti din Ljubljana

    Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
    Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
    arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
    Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
    produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
    Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
    Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
    milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.

    Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
    din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
    iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
    Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
    Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
    stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
    investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
    dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
    n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
    pe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
    Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
    la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
    special pe seama modelelor Twingo si Clio II.

    Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
    tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
    de un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
    mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
    majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
    afecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
    guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
    prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
    analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
    asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
    iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.

    La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
    cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
    recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
    1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
    repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
    consecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
    Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
    salariile in sectorul public.

    Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
    cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
    profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
    special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
    activitatii din constructii,

    Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
    PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
    pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
    estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
    al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
    economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
    din septembrie trecut.

    Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
    economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
    faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
    urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
    admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
    pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
    activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
    estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
    scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
    de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
    Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
    de inca 15% in acest an.

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • Somajul din Franta va continua sa creasca in 2010

    “Cred ca a doua jumatate a 2010 ar trebui sa fie un reper
    dincolo de care lucrurile ar trebui sa se imbunatateasca, cand
    economia inceteaza sa mai distruga locuri de munca”, a afirmat
    Lagarde la postul de televiziune France 2, preluat de Reuters.

    Ministrul a adaugat ca spera ca in acest an economia sa ajunga
    la un avans de 1%, superior estimarii oficiale a guvernului, de
    0,75%.

    Potrivit Mediafax, Franta a iesit din recesiune in al doilea
    trimestru al anului 2009, cu o crestere economica de 0,3%, ca si
    Germania.

  • ING: Economia va inregistra in ultimele trei luni o crestere de 0,5% fata de trimestrul al treilea

    “Totusi, depinzand de masurile de reforma si de coordonarea in
    timp a acestora, am putea sa revizuiam estimarile noastre pana la o
    scadere a economiei, fie in primele trei luni din 2010, fie in
    trimestrul al doilea”, se arata intr-un raport publicat, luni, de
    ING.
    Analistii bancii considera totodata ca ratele de dobanda ridicate
    determinate de strategia BNR de a evita deprecierea monedei
    nationale ar putea afecta activitatea economica din primul semestru
    al anului viitor.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Masina americana de consum isi tureaza motoarele

    Avansul sectorului de retail a fost de 1,3% in noiembrie, fata
    de 1,1% in octombrie, potrivit datelor publicate vineri de
    Departamentul Comertului. Excluzand vanzarile de automobile,
    retailul a inregistrat un avans de 1,2%.

    Cititi mai multe www.zf.ro

  • Cat costa Romania

    Iar Business Magazin isi incepe povestea cu cel mai mare numar
    care era disponibil atunci pe piata. Si cu o curiozitate pe care
    nici macar autoritatile n-au avut-o: care este valoarea domeniului
    public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se afla acolo
    si la ce valoare. Valoarea nu mai are prea mare importanta, e doar
    statistica – 686.195.000.000.000 de lei vechi, adica in jur de 20
    de miliarde de dolari. Dar a fost un exercitiu jurnalistic inedit,
    macar pentru faptul ca am aflat ca statul e destul de neglijent cu
    proprietatile sale: isi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000
    lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii
    nationale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasa decat turnul,
    iar pestera Scarisoara, Cheile Bicazului si masivul Piatra Craiului
    erau pretuite la cate un leu fiecare.

    Click
    aici
    pentru a citi
    materialul intreg.

  • Basescu: Economia Romaniei va creste la sase luni dupa SUA, Germania si Franta

    “Romania nu si-a propus scoaterea din criza prin eforturi
    proprii, pentru ca nu poate. Oricat am cheltui, nu ar insemna decat
    o indatorare excesiva, cu rezultate indoielnice. Romania este
    dependenta de relansarea economica a marilor puteri economice: SUA,
    Germania, Franta. Cand aceste tari vor relua cresterea aconomica,
    la 6 luni o sa ne reluam si noi cresterea economica, ca urmare a
    redeschiderii pietelor lor pentru marfurile romanesti”, a declarat
    la Fetesti, in timpul unei intalniri cu comunitatea de afaceri
    locala, Traian Basescu.

    Potrivit Mediafax, el a mai spus ca daca guvernul ar fi avut o
    abordare de genul “crestem productia industriala, pompand bani din
    bugetul de stat, bani imprumutati, evident, pentru a creste
    productia, nu am fi avut unde vinde”.
    “Deci nu se putea prefigura decat un esec in cazul unei astfel de
    politici”, a mai adaugat seful statului.

    Basescu a mai spus ca Romania nu si-a putut permite sa imprumute
    “sute de miliarde”, pentru a transfera banii catre agentii
    economici, in conditiile in care celalalt pilon al cresterii
    economice – consumul – este si el redus.

  • Un viitor pentru Romania

     

    Teoreticienii si analistii ii au pe Michael Porter sau pe Robert Reich, politicienii au programele economice ale partidelor, intreprinzatorii isi au propriile strategii si propriile viziuni, iar jurnalistii iau cate un pic din fiecare. Multi repeta ca actuala criza economica ar trebui sa fie un prilej de reflectie, de recuperare a unor reforme nefacute la timp si de planuri pentru ce vom face dupa criza. Putem spera ca din teorii si programe, din experienta de pana acum si din articole de presa sa obtinem o strategie realizabila de dezvoltare a Romaniei dupa criza? Ce domenii ni se potrivesc, cine ar trebui sa le identifice si ce ar trebui facut?
     
    Mai toti oamenii de afaceri cu care a discutat BUSINESS Magazin vorbesc de necesitatea unei strategii nationale de dezvoltare, unde cuvantul de ordine sa fie consecventa. Iar principalele sectoare de dezvoltare sunt, dupa cum poate deja intuiti, agricultura, tehnologia informatiei si turismul, sustinute de o infrastructura solida si de un invatamant de calitate.
     
    Cum ar trebui sa se ajunga la o asemenea lista de pariuri castigatoare e insa o discutie lunga. La una din extremitati, cea care sustine exclusiv rolul fortelor libere ale pietei, se situeaza Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol, un adept ferm al politicilor liberale: “Daca am elibera de constrangeri mediul economic, oportunitatile s-ar naste pe cale naturala”, afirma miliardarul Patriciu, singurul roman ramas in topul Forbes al celor mai bogati oameni.
     
    Mai multi sunt oamenii de afaceri ce considera necesara implicarea statului in stabilirea unor directii economice de urmat, evident in parteneriat cu mediul de afaceri. “Soarta Romaniei sta in curajul cu care guvernul, de orice culoare ar fi el, si-ar asuma restructurarea din temelii a serviciilor si afacerilor publice”, sustine Marius Stancescu, presedintele Riff Holding International, companie de servicii de afaceri. “Exista nenumarate modele in state dezvoltate, avem doar nevoie de cineva care sa se documenteze si sa aplice modelul”, considera el. Altfel, daca nu se produce o schimbare de directie, viitorul economic al Romaniei isi va arata in urmatorii zece ani “impotenta incurabila”. Chiar impinsi inainte de mecanismele integratoare ale UE, daca niciun guvern nu-si va asuma riscul unor schimbari fundamentale si nu va reusi sa determine folosirea eficienta a resurselor publice, vom ramane mereu “ruda cea saraca venita in vizita la oras”, conchide Stancescu.
     
    O colaborare intre politic si economic este socotita ideala si de Florin Talpes, directorul executiv al producatorului software BitDefender. Ideala nu in sensul ca e de dorit, dar si pentru ca pana acum nu s-a realizat. “Guvernele Romaniei de pana acum au dovedit o mare neutralitate fata de domeniile viitorului. Iar mediul politic nu cred ca favorizeaza constructiile de strategii pe termen mediu-lung si de executie consecventa a acestor strategii”, spune Talpes.
     
    Creatorul BitDefender, antivirusul socotit cel mai cunoscut produs software romanesc, spune ca asezarea unei economii solide este un proiect ce necesita intre 8 si 12 ani si care cere in prealabil viziune. “Or, schimbarile politice au loc la mai putin de 4 ani, iar acestea duc la inlocuirea tuturor functionarilor publici, pana la nivel de directori de scoli.” Aceasta inseamna discontinuitatea strategiilor, imposibilitatea Romaniei de a avea consecventa in politici, altele decat cele impuse de organismele din care facem parte, UE sau NATO. “Dar nici UE, nici NATO nu vor impune Romaniei sa isi defineasca domeniile economice in care sa devina un brand puternic”, spune Talpes.
     
    Tot de constanta vorbeste si Cosmin Alexandru, director asociat al firmei de consultanta in branding Brandivia, dar pe o perioada mai mare, de 15-20 de ani. “Majoritatea problemelor Romaniei sunt consecinta lipsei unei elite culturale, economice si politice. Doar o elita bine educata si cu o experienta relevanta poate conduce Romania intr-un context international foarte exigent si competitiv”, sustine Cosmin Alexandru. Si el crede in necesitatea unui proiect national care sa alinieze scopurile si resursele individuale. “In lipsa lui vom ajunge, ca natiune, doar unde ne vor duce intamplarea sau interesele altora. Suntem intr-o succesiune perpetua de crize la care imaginam si aplicam doar solutii pe termen scurt, care nu fac decat sa mute problemele dintr-un loc in altul al societatii.” Nevoia de schimbare se face simtita si la nivelul companiilor. Andreea Vass, consilier economic al prim-ministrului Emil Boc, vorbeste de translatia dinspre “imprumuturi pentru investitii” spre “economii pentru export”. Sub influenta crizei , modelul de afaceri tinde sa devina mai conservator, se orienteaza spre resursele proprii de crestere ale companiilor si mai putin spre credite.
     
    La nivel fundamental, crede avocatul Catalin Baiculescu, Romania va trebui sa faca ce n-a facut pana acum, sa se concentreze pe industrie. “Ar trebui sa mai lasam deoparte serviciile, care au luat-o mult inaintea industriei. Productia a ramas in urma, nu s-a dezvoltat cu absolut nimic. Trebuie sa avem din nou productie, marfuri care sa poata fi vandute cu plusvaloare. Numai lohnul nu stiu daca ne mai trebuie”, spune Baiculescu, comanaging partner la firma de avocatura Musat & Asociatii.

    Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"

    Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"

    Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"

    Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"

    Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"

  • BCR: Noile reguli de creditare ale BNR ar putea afecta cresterea economica

    „Efectele regulamentului recent adoptat de catre Banca Centrala pentru reducerea ritmului de expansiune a creditului retail se vor resimti in special din 2009. Efectele pozitive conexe ar putea viza deficitul comercial pe segmentul bunurilor de larg consum destinate populatiei in timp ce riscurile sunt adresate cresterii economice din 2009, indeosebi contributiei constructiilor si serviciilor”, se precizeaza intr-un studiu al BCR, cea mai mare banca din Romania.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info