Cele mai recente estimari al BM referitoare la evolutia
economiei globale au fost anuntate in ianuarie.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Cele mai recente estimari al BM referitoare la evolutia
economiei globale au fost anuntate in ianuarie.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.
Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
pe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
special pe seama modelelor Twingo si Clio II.
Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
de un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
afecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.
La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
consecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
salariile in sectorul public.
Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
activitatii din constructii,
Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
din septembrie trecut.
Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
de inca 15% in acest an.
Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.
Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB
“Cred ca a doua jumatate a 2010 ar trebui sa fie un reper
dincolo de care lucrurile ar trebui sa se imbunatateasca, cand
economia inceteaza sa mai distruga locuri de munca”, a afirmat
Lagarde la postul de televiziune France 2, preluat de Reuters.
Ministrul a adaugat ca spera ca in acest an economia sa ajunga
la un avans de 1%, superior estimarii oficiale a guvernului, de
0,75%.
Potrivit Mediafax, Franta a iesit din recesiune in al doilea
trimestru al anului 2009, cu o crestere economica de 0,3%, ca si
Germania.
“Totusi, depinzand de masurile de reforma si de coordonarea in
timp a acestora, am putea sa revizuiam estimarile noastre pana la o
scadere a economiei, fie in primele trei luni din 2010, fie in
trimestrul al doilea”, se arata intr-un raport publicat, luni, de
ING.
Analistii bancii considera totodata ca ratele de dobanda ridicate
determinate de strategia BNR de a evita deprecierea monedei
nationale ar putea afecta activitatea economica din primul semestru
al anului viitor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Avansul sectorului de retail a fost de 1,3% in noiembrie, fata
de 1,1% in octombrie, potrivit datelor publicate vineri de
Departamentul Comertului. Excluzand vanzarile de automobile,
retailul a inregistrat un avans de 1,2%.
Cititi mai multe www.zf.ro
Iar Business Magazin isi incepe povestea cu cel mai mare numar
care era disponibil atunci pe piata. Si cu o curiozitate pe care
nici macar autoritatile n-au avut-o: care este valoarea domeniului
public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se afla acolo
si la ce valoare. Valoarea nu mai are prea mare importanta, e doar
statistica – 686.195.000.000.000 de lei vechi, adica in jur de 20
de miliarde de dolari. Dar a fost un exercitiu jurnalistic inedit,
macar pentru faptul ca am aflat ca statul e destul de neglijent cu
proprietatile sale: isi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000
lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii
nationale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasa decat turnul,
iar pestera Scarisoara, Cheile Bicazului si masivul Piatra Craiului
erau pretuite la cate un leu fiecare.
Click
aici pentru a citi
materialul intreg.
“Romania nu si-a propus scoaterea din criza prin eforturi
proprii, pentru ca nu poate. Oricat am cheltui, nu ar insemna decat
o indatorare excesiva, cu rezultate indoielnice. Romania este
dependenta de relansarea economica a marilor puteri economice: SUA,
Germania, Franta. Cand aceste tari vor relua cresterea aconomica,
la 6 luni o sa ne reluam si noi cresterea economica, ca urmare a
redeschiderii pietelor lor pentru marfurile romanesti”, a declarat
la Fetesti, in timpul unei intalniri cu comunitatea de afaceri
locala, Traian Basescu.
Potrivit Mediafax, el a mai spus ca daca guvernul ar fi avut o
abordare de genul “crestem productia industriala, pompand bani din
bugetul de stat, bani imprumutati, evident, pentru a creste
productia, nu am fi avut unde vinde”.
“Deci nu se putea prefigura decat un esec in cazul unei astfel de
politici”, a mai adaugat seful statului.
Basescu a mai spus ca Romania nu si-a putut permite sa imprumute
“sute de miliarde”, pentru a transfera banii catre agentii
economici, in conditiile in care celalalt pilon al cresterii
economice – consumul – este si el redus.
Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"
Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"
Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"
Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"
Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"
„Efectele regulamentului recent adoptat de catre Banca Centrala pentru reducerea ritmului de expansiune a creditului retail se vor resimti in special din 2009. Efectele pozitive conexe ar putea viza deficitul comercial pe segmentul bunurilor de larg consum destinate populatiei in timp ce riscurile sunt adresate cresterii economice din 2009, indeosebi contributiei constructiilor si serviciilor”, se precizeaza intr-un studiu al BCR, cea mai mare banca din Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info