BusinessMagazin

Tag: context

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Videanu: Extrasele din stenograme sunt prezentate fragmentat. Crează o imagine falsă

     “Pentru o informare precisă şi corectă a opiniei publice şi pentru a elimina orice speculaţie sau deformare a realităţii, fac următoarele precizări: 1. Nu am negociat niciodată cu nici un om de afaceri, cu atât mai puţin cu cel invocat public, acordarea vreunei facilităţi. 2. Extrasele din stenograme care circulă în mass media sunt prezentate fragmentat, rupte din context, într-o succesiune aleatorie, creând astfel o imagine de ansamblu falsă”, susţine Videanu.

    El menţionează că nu a primit nicio informare expresă din partea organelor abilitate ale statului privind constituirea unui grup infracţional.

    “4. Reamintesc faptul că în anul 2008 s-au aprobat facilităţi pentru toţi consumatorii întreruptilibili din România în anumite condiţii, facilităţi care expirau în martie 2009, şi am propus Guvernului României, printr-un memorandum conform prevederilor legale în vigoare, luarea unei decizii de continuare a acordării acestor facilităţi. Conform legislaţiei în vigoare, decizia a fost a Guvernului României. Menţionez că «nu» am semnat în nume personal nici un ordin de ministru în acest sens. 5. Sunt gata ca, în orice clipă, să prezint toate informaţiile pe care le deţin instituţiilor în drept pentru că nu am nimic de ascuns”, susţine Videanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa Centrală şi de Est a reuşit să atragă o parte din investitorii speriaţi de Fed

     Bursele din Europa Centrală şi de Est au crescut în medie cu 1,2% în ultimele trei luni, faţă de o scădere de 7,5% a indicilor de pe pieţele emergente la nivel mondial, potrivit datelor MSCI, citate într-o analiză Wall Street Journal (WSJ).

    Dacă sunt excluse acţiunile companiilor ruseşti, afectate puternic de scăderea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime, pieţele emergente din Europa au crescut cu 2,3% în aceeaşi perioadă.

    Monedele din regiune, precum zlotul polonez sau leva bulgărească, s-au apreciat totodată faţă de dolari, în timp ce rupia indiană şi lira turcească s-au prăbuşit la minime istorice.

    Puşi în faţa unor posibile pierderi pe pieţele emergente din Asia sau America de Sud, investitorii s-au orientat către active precum forintul unguresc sau acţiunile băncilor din Cehia şi pariază astfel că revenirea economică din Europa de Vest va creşte cererea pentru automobilele, electrocasnicele şi alte bunuri fabricate în Europa de Est, notează Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzătorii de benzină o duc bine

    Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de vânzări a înregistrat în primul semestru al anului o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ pe perioada similară a anului trecut şi un profit net de 2,3 miliarde de lei (543 de milioane de euro), cu 18% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2012. “În prima jumătate a anului 2013, ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională.

    Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfărşitul anului 2013 sau începutul anului 2014”, a declarat Mariana Ghoerghe, CEO-ul Petrom. Compania a raportat o contribuţie importantă din partea R&M datorată creşterii ratei de utilizare a rafinăriei, dar volumul vânzarilor comerciale a rămas în continuare “sub presiune, evoluând similar cu piaţa”.


    Un plus al vânzărilor a raportat însă Mol România, care a vândut primul semestru un volum cu 7% mai mare faţă de anul trecut. Mol România a vândut în primele şase luni ale anului 235.000 tone de carburanţi, ca urmare a extinderii reţelei de benzinării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de piaţă, a anunţat marţi dimineaţă grupul maghiar de petrol şi gaze. Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone. Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone. La nivel de grup, MOL a raporat pentru trimestrul al doilea o scădere de 21%, faţă de primele trei luni ale anului, a rezultatului operaţional (EBITDA CCS – excluzând elementele speciale şi fluctuaţiile de preţuri), la 112 miliarde forinţi.

    O uşoară scădere a segmentului de distribuţie a anunţat Rompetrol, divizia sa de profil – care cuprinde subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas – având o cifra de afaceri brută de 1,170 miliarde USD în primul semestru din 2013, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, fiind influenţată negativ de scăderea cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere. Compania declară însă că prin optimizarea canalelor de vânzare şi programul de reducere a costurilor derulat pentru creşterea profitabilităţii acestui segment au determinat o îmbunătăţire a rezultatului financiar net. Acesta s-a ridicat la 324.136 USD în primul semestru al anului 2013. Rezultatul net negativ din perioada similară a anului 2012 a fost de 22,89 milioane USD.

    Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, deţinut de grupul kazah KazMunaiGaz, şi-a îmbunătăţit rezultatul net consolidat în prima jumătate a anului 2013, înregistrând o diminuare a pierderii nete cu 40%. Acesta s-a situat la nivelul de 78,43 milioane USD, după primele şase luni ale anului 2013,  faţă de 131,83 milioane USD, în aceeaşi perioadă a anului 2012. Îmbunătăţirea rezultatului net consolidat al companiei urmează trendul pozitiv înregistrat în primul trimestru al anului 2013, când pierderea netă a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi s-a situat la valoarea negativă de 25,18 milioane USD. La sfârşitul lunii iunie 2013, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 753 puncte de comercializare, incluzând  reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţiile mobile expres, baze interne de 9 şi 20 mc.
     

  • Copiii sub 12 ani nu mai sunt amprentaţi pentru obţinerea paşapoartelor electronice

     Potrivit sursei citate, ca urmare a unei decizii a Comisiei Europene, “începând cu data de 12 august 2013, minorii care nu au împlinit vârsta de 12 ani sunt exceptaţi de la obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale”.

    Hotărârea a fost luată în contextul în care, din 31 decembrie 2008, când România a început să emită paşapoarte electronice, şi până la 12 august 2013, copiii erau amprentaţi începând cu vârsta de şase ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: Majorarea impozitelor pe chirii, în contextul reducerii TVA la pâine, este o gravă eroare

     “Mi se pare o greşeală, o gravă eroare de politică fiscală să se supraimpoziteze aceste proprietăţi care joacă un rol de protecţie socială într-o economie de piaţă. În loc ca persoanele care eventual sunt în vârstă să aştepte cu mâna întinsă la diferite ajutoare din partea statului, ele pot obţine un venit suplimentar prin închirierea unei proprietăţi pe care o au şi în felul acesta statul nu mai are niciun fel de sarcină suplimentară cu acele persoane”, a declarat Tăriceanu pentru MEDIAFAX.

    “La noi, însă, o astfel de politică denotă o mentalitate care este dovada cea mai elocventă a intenţiei de a penaliza pe cei care deţin un bun sau o proprietate. Cu alte cuvinte, noi descurajăm deţinerea de proprietăţi şi vrem să facem o ţară de asistaţi. Acest lucru este extrem de grav în ceea ce priveşte abordarea de politici fiscale şi sper de la colegii mei liberali să fie de data aceasta ceva mai activi pe acest subiect. Să iasă din pasivitatea care i-a caracterizat pe unii şi să nu accepte o astfel de măsură. Ceea ce trebuie făcut este lărgirea bazei de impozitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Silvio Berlusconi: Guvernul trebuie să meargă înainte. DISCURSUL fostului premier în faţa a peste 1.000 de simpatizanţi

     “Am spus în mod clar şi direct că Guvernul trebuie să meargă înainte”, a spus Silvio Berlusconi în faţa a peste o mie de simpatizanţi reuniţi în faţa reşedinţei sale de la Roma pentru a-şi arăta sprijinul după condamnarea sa la Curtea de Casaţie.

    “Guvernul trebuie să continue să ia măsurile economice, iar noi am spus în mod clar şi direct că Parlamentul trebuie să meargă înainte pentru a vota aceste măsuri economice”, a continuat el.

    Manifestaţia a fost organizată de Poporul Libertăţii (PdL), partidul lui Il Cavaliere, sub sloganul “Duminică în stradă pentru democraţie şi libertate”.

    “Aceasta va fi ocazia de a ne aduna în jurul liderului nostru şi de a confirma, împreună cu el, marea forţă şi marea determinare a unui popor care nu cunoaşte ura şi care crede cu adevărat în libertate şi democraţie”, adaugă partidul pe site-ul său de Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un print miliardar avertizeaza ca Arabia Saudita se afla intr-un pericol mult mai mare decat vrea sa recunoasca

     Arabia Saudita vrea sa mentina constant pretul petrolului, chiar si in contextul unei economii greu incercate, cum este cea de astazi. Aceste practici au facut ca tara sa acumuleze pana acum 700 miliarde de dolari in rezerve straine oficiale. Felul in care Arabia Saudita se prezinta lumii este unul aproape de ideal, insa nu toti cei din interior sunt de acord cu descrierea sa utopica.

    Un discurs de 14 pagini al unuia dintre cei mai vizibili miliardari din tara sugereaza ca Arabia ar fi macinata de neintelegeri politice si de management. Potrivit printului Alwaleed bin Talal, nepotul regelui Abdullah, care detine actiuni la Apple, Citigroup si Twitter, Arabia Saudita se afla in fata unui pericol iminent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei zece care fac legea asfaltului în România

    INTR-O INDUSTRIE ÎN CARE CRIZA ŞI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construcţii au mizat anul trecut pe contractele câştigate în anii anteriori, în contextul în care în 2012 statul a organizat din ce în ce mai puţine licitaţii de şosele, căi ferate sau sisteme de apă şi canalizare, iar investitorii privaţi au preferat să mai amâne proiectele pe care le aveau în plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.

    „2012 a fost un an în care condiţiile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a întregii economii, după care cel de-al doilea semestru a însemnat un declin, aducând întârzieri în plata creanţelor către companiile din construcţii, nefinanţarea proiectelor deja începute, dublate de neînceperea unor lucrări noi„, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

    Cei mai mari 10 constructori de pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la companii. Astfel, prin mâinile celor 10 jucători a trecut peste 15% din piaţa locală a construcţiilor, evaluată anul trecut la puţin peste 9 miliarde de euro.

    ANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIAŢA LOCALĂ A CONSTRUCTORILOR. După ce în ultimii ani la vârf de podium s-a aflat în mod constant firma Hidroconstrucţia, anul trecut austriecii de la Strabag au reuşit să-şi adjudece prima poziţie în topul celor mai mari constructori după cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a depăşit anul trecut 370 de milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.

    Contracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Orăştie-Sibiu sau clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, cea mai înaltă din ţară, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicată valoare din anii de criză. „Businessul dinamic din România poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructură de transport care au fost câştigate în ultimii ani şi sunt executate în prezent, precum şi prin câştigarea de noi comenzi pe segmentul de construcţii civile„, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizează că România este printre pieţele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.

    POZIŢIA A DOUA ÎN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPATĂ DE FIRMA BUCUREŞTEANĂ STRACO GRUP, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, după ce rulajul a urcat cu 123%, până la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, având în portofoliu lucrări precum construcţia autostrăzii Deva-Orăştie sau reabilitarea căii ferate Vinţu de Jos-Simeria.

    Pe poziţia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, în stagnare faţă de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucrează la proiecte precum metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei sau linia de cale ferată Frontieră Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat în unele dintre cele mai mari proiecte de construcţii din România, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Constanţa.

     

  • Sindicatul Poliţiştilor: Nealocarea de bani la rectifiicare poate declanşa o “ripostă publică”

     Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) arată, vineri, într-un comunicat de presă, că deşi Ministerul Afacerilor Interne a solicitat oficial Guvernului fonduri pentru asigurarea logisticii necesare funcţionării structurilor sale, precum şi plata drepturilor poliţiştilor, există informaţii că, la rectificarea bugetară de săptămâna viitoare, aceste fonduri vor fi reduse.

    În acest context, SNPPC face un apel public către premierul Victor Ponta, cerându-i să analizeze “cu mare atenţie” solicitările poliţiştilor, pentru a nu declanşa “o ripostă publică” din partea acestora.

    “Cu toate că în campaniile electorale premierul Victor Ponta a susţinut întotdeauna revendicările poliţiştilor, precum şi problemele instituţionale ale MAI, de la începutul acestui an se constată un dezinteres total al Guvernului României în rezolvarea acestor probleme. Numărul de poliţişti la nivel naţional, raportat la numărul de locuitori, precum şi lipsa fondurilor alocate ministerului pentru derularea activităţilor de combatere a infracţionalităţii, asigurarea ordinii şi liniştii publice, au determinat angrenarea poliţiştilor în desfăşurarea unor activităţi peste programul normal de lucru, fără o remunerare suplimentară”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro