BusinessMagazin

Tag: context

  • Conectivitatea, noul cuvânt de ordine pentru companiile din tehnologie

    Signify (fosta Philips Lighting), unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi soluţii de iluminat la nivel global, prezent şi pe piaţa din România, a prezentat în cadrul unui eveniment cu presa mai multe soluţii inovatoare, printre acestea numărându-se noua gamă
    Li-Fi dezvoltată de companie, Trulifi.

    LiFi este o tehnologie de comunicaţii fără fir de mare viteză care utilizează lumină vizibilă (în prezent, folosind LED-uri) pentru a transmite informaţii. WiFi şi LiFi sunt similare, deoarece ambele tehnologii sunt wireless, dar şi foarte diferite, deoarece, spre deosebire de WiFi, care se bazează pe unde radio, LiFi utilizează comunicaţii de lumină vizibilă (VLC) sau unde de spectru în infraroşu şi în apropierea UV. Cu alte cuvinte, LiFi funcţionează utilizând lumină vizibilă, cum ar fi lumina emisă de orice lampă obişnuită sau bec.

    În acest fel, tehnologia LiFi utilizează impulsuri de la lumini cu LED-uri pentru a transmite date şi pentru a oferi conectivitate mult mai rapidă la internet. Gama Trulifi, prezentată de Signify, include şi un sistem fix end-to-end, viteză de până la 250 Mbps, care funcţionează ca un cablu wireless, ideal pentru conectarea dispozitivelor. Aplicaţiile potenţiale includ conectarea roboţilor sau a maşinilor în medii dure de radiofrecvenţă (RF), cum ar fi instalaţiile industriale sau spitalele în care este posibil să nu fie permisă comunicaţiile pe frecvenţe radio.

    Globalworth, dezvoltator prezent şi pe piaţa din România, a instalat deja LiFi la birourile sale din turnul Spektrum din Varşovia. Compania a lucrat cu Signify pentru a îmbunătăţi utilizarea proprietăţilor de birou ale companiei. Trulifi 6002, produsul dezvoltat de compania olandeză, este acum instalat în trei săli de conferinţe de la birourile Globalworth.

    Reprezentanţii Signify au mai prezentat, în cadrul aceluiaşi eveniment, noua generaţie de stâlpi stradali inteligenţi precum şi noua gamă a becurilor inteligente Hue, produse-fanion ale companiei olandeze.

    Noul stâlp inteligent BrightSites găzduieşte o gamă largă de aplicaţii IoT (Internet of Things), conectivitate, camere şi senzori de mediu, precum şi iluminare LED controlată, de înaltă calitate, eficientă din punct de vedere energetic. Reprezentanţii Signify au adăugat că noii stâlpi BrightSites IoT se bazează pe o tehnologie dezvoltată alături de Ericsson, care furnizează iluminare LED şi conectivitate wireless 4G.

    Principalele caracteristici oferite de stâlpii inteligenţi BrightSites includ senzori pentru a asigura monitorizarea mediului şi care colectează date pentru a sprijini deciziile care pot îmbunătăţi condiţiile urbane; camere care pot urmări condiţiile rutiere pentru a ajuta la îmbunătăţirea traficului; ecrane care pot afişa mesaje de urgenţă sau pot fi folosite ca panouri publicitare.

    Noii stâlpi inteligenţi au fost deja implementaţi în mai multe oraşe din întreaga lume, printre care San Jose, California, în Statele Unite ale Americii şi Hospitalet din Spania.

    În fine, noua generaţie a Philips Hue a venit cu noutatea conectivităţii prin Bluetooth, care permite controlarea de pe smartphone a dispozitivelor disponibile. Olandezii au pus la dispoziţie şi o serie de scenarii (culoare şi intensitate) prestabilite pentru a crea ambianţa sau pentru a o adapta rutinei zilnice. Compatibilitatea şi configurarea prin Bluetooth cu ajutorul dispozitivelor Google Home şi Google Nest va fi disponibilă în curând. Până atunci, noile becuri Hue cu Bluetooth vor funcţiona cu Google Assistant doar prin intermediul bridge-ului Hue (o consolă ce coordonează produsele Hue disponibile în casă).

    Piaţa globală a dispozitivelor pentru locuinţe inteligente ar urma să crească cu 26,9% în 2019, la 832,7 milioane de produse livrate, potrivit raportului Worldwide Quarterly Smart Home Device Tracker, realizat de compania de consultanţă International Data Corporation (IDC). Creşterea susţinută va continua cu o rată anuală de 16,9% în perioada 2019-2023, ajungându-se la aproximativ 1,6 miliarde de dispozitive livrate anual, pe măsură ce consumatorii adoptă mai multe dispozitive în casele lor şi pe măsură ce disponibilitatea globală a produselor şi serviciilor creşte.

    „2018 a fost un an marcat de intrarea produselor în casele consumatorilor, atât Amazon cât şi Google au excelat prin acest lucru prin boxe inteligente low-cost şi multiple pachete pe categorii de dispozitive”, a declarat managerul de cercetare Jitesh Ubrani pentru IDC Mobile Device Trackers. „Cu toate acestea, 2019 va fi mai mult despre legarea diferitelor dispozitive pentru a forma o experienţă mai coerentă şi, mai important, stratificarea serviciilor suplimentare.”

    Deşi piaţa va fi dominată în esenţă de două companii, Amazon şi Google, Apple ar avea de asemenea de aşteptat să recupereze teren în următorii ani. Dincolo de Apple, Samsung este o altă companie care merită urmărită, întrucât produsele sale se extind în fiecare categorie, iar compania continuă să investească în Bixby şi Tizen.

    „O tendinţă importantă de urmărit este modul în care asistenţii inteligenţi devin integraţi în toată casa”, a declarat Ramon T. Llamas, director de cercetare pentru Programul IoT al IDC. „Asistenţii inteligenţi vor acţiona ca punct de contact cu mai multe dispozitive inteligente pentru acasă şi vor deveni, în esenţă, piatra de temelie a experienţei inteligente pentru acasă. Deja am văzut asta cu difuzoarele inteligente şi acest lucru va trece în cele din urmă la aparate, termostate şi diverse produse de divertisment.”

    Potrivit raportului de activitate aferent trimestrului al doilea din 2019, numărul terminalelor de lumină Signify instalate a crescut cu 3 milioane faţă de valoarea din primul trimestru, până la 50 de milioane de unităţi.

    „Ne-au fost confirmate perspectivele că, în 2019, motoarele noastre de creştere a profitului (LED, Professional şi Home combinate) trebuie să asigure o creştere a vânzărilor comparabile, în intervalul de la 2% la 5%”, nota în cadrul raportului Eric Rondolat, CEO al Signify. „În ceea ce priveşte semnificaţia totală, ne propunem să atingem în 2019 o marjă EBITDA ajustată în intervalul 11% – 13%, valoare stabilită la momentul listării din mai 2016.”

    Signify şi-a majorat în 2018 businessul local cu peste 10%, în condiţiile în care sectorul privat, în special retailul şi sectorul industrial, a realizat proiecte de iluminat de anvergură. În 2017, afacerile Philips Lighting România s-au situat la peste 292 mil. lei (aprox. 64 mil. euro), potrivit ZF. La nivel global, Signify a avut venituri de 6,4 mili­arde de euro în 2017. Compania are aproximativ 30.000 de angajaţi în peste 70 de ţări.

  • A renunţat la un job cu venituri sigure în banking pentru a începe un business, iar acum îi sfătuieşte pe alţii cum să îşi reorganizeze afacerile

    Vlad Năstase şi-a început cariera în domeniul juridic, iar un moment cheie pentru parcursul său profesional a fost când a decis să intre în sistemul bancar, în 2008, în cadrul BCR. A evoluat rapid într-o poziţie de management în direcţia juridică, dar a decis ulterior să se mute în zona de business, în contextul în care se afla şi într-o perioadă în care îşi completa studiile cu un EMBA. Ulterior, a deţinut poziţii de management în zona de risc şi restructurare a băncii, ultimul rol deţinut în cadrul acesteia fiind de head of corporate regional recovery. 
     
    „După şapte ani, a apărut al treilea moment important, în ianuarie 2015, când am părăsit sistemul bancar şi am repornit activitatea companiei Concilium, pe care o conduc acum”, descrie el pasul făcut spre mediul antreprenorial. Vlad Năstase conduce de atunci firma, axată pe serviciile de turnaround management (despre care Năstase spune că nu se adresează, contrar credinţei populare, doar companiilor aflate în situaţii speciale sau dificile, ci şi acelora care vor o schimbare de strategie în afacerea lor), precum şi pe servicii de consultanţă financiară, corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. 
     
    Compania a încheiat anul 2018 – care a fost, de altfel, cel mai bun pentru aceasta – cu o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de lei, în creştere cu circa 60% faţă de 2017. Profitul a avut acelaşi trend crescător, de la 894.000 lei în 2016, la 2,1 milioane de lei în 2018. 
     
    Vlad Năstase descrie plecarea din mediul bancar drept decizia corectă la momentul potrivit pentru cariera sa: „Din punct de vedere profesional, acumulasem suficientă experienţă şi cunoştinţe în poziţii de management în mediul corporatist, finalizasem un EMBA şi avem energia şi dorinţa de a reuşi pe cont propriu”. Pe de altă parte însă, spune că pe plan personal lucrurile au stat diferit: „Nu a fost cel mai strălucit timing, deci a fost nevoie de ceva curaj.  Am plecat în ianuarie 2015 din bancă, fata mea (al doilea copil) era născută în iulie 2014 şi aşteptam al treilea copil, care s-a născut în august 2015. A fost, prin urmare, o provocare să renunţ la un venit sigur şi să încep construirea unui business, luând în calcul şi acest context personal”. 
     
    Mediul în care se derula însă jobul lui, dar şi activitatea băncii la care lucra în acel moment au accelerat decizia, prin urmare – spune Năstase – „a fost exact semnalul de care am avut nevoie”. 
     
    El spune că, după ce a început activitatea antreprenorială, şi-a acordat un interval de şase luni în care să vadă dacă va reuşi pe cont propriu: „Dacă nu reuşeam să acumulez venituri în această perioadă, mă întorceam, probabil, în multinaţională”. Luase decizia în contextul în care avea convingerea că dacă a reuşit să performeze în mediul corporatist, avea şanse reale de succes şi într-un mediu antreprenorial; era de părere însă că mai avea de învăţat cum să îşi folosească timpul mai eficient. 
     
    „În orice corporaţie mare, o bună bucată de timp e alocată diverselor şedinţe şi întâlniri interne, se scurge pe proceduri şi reguli care nu sunt întotdeauna productive, deci la final de an, când tragi linie – investiţia în timp nu se dovedeşte mereu eficientă. Am vrut sa fiu stăpânul propriului meu timp”, descrie Năstase principala schimbare pe care a observat-o atunci când a făcut trecerea la mediul antreprenorial.
     
    Afacerea Concilium a început cu un proiect al unui client (al cărui nume nu îl divulgă) care a fost finalizat în iunie 2015 şi a adus şi o primă încasare importantă pentru companie. 
     
    „Am reuşit să ajut clientul să îşi recupereze o creanţă comercială de la un partener de afaceri. În paralel cu derularea acestui dosar, eram activ şi în echipa de duediligence a unor fonduri de investiţii care doreau să achiziţioneze în acel moment portofolii NPL, credite neperformante (cea mai mare tranzacţie din piaţa de NPL era atunci în derulare)”, descrie el începuturile afacerii. Spune că unul dintre pilonii dezvoltării acesteia a fost construirea unei echipe formate din
    oameni cu experienţă în domeniile lor de activitate – strategie pe care şi-o păstrează şi în prezent, spune el. 
     
    Potrivit lui, piaţa are prea puţini specialişti pentru diversitatea provocărilor pe care le întâmpină businessurile în situaţii speciale, deci concurenţa e mică în raport cu cererea în creştere. 
     
    „Este, dacă vreţi, ca într-un ring de box de categorie grea cu 12 runde. Important este să ştii să şi încasezi lovituri, dar şi să punctezi; aici nu e nevoie să cauţi the lucky shot pentru un knock-out, ci doar să rămâi în picioare la final – şi asta se întâmplă dacă ai un business de consultanţă stabil şi cu strategie de creştere”, descrie Vlad Năstase piaţa pe care activează. 
     
    Vlad Năstase nu oferă detalii referitoare la numele clienţilor şi proiectele realizate pentru aceştia, însă oferă ca exemplu situaţia unui hotel de cinci stele din România, care a trecut printr-un proces complex de turnaround, în urma căruia a marcat o creştere a cifrei de afaceri 2016 vs. 2017 de 10% şi 2017 vs. 2018 de 3%, precum şi o evoluţie a profitabilităţii de la valori marginal pozitive în 2016 la aproximativ 50% profit la final de 2018. El se referă la un un proiect de restructurare financiară, combinat cu consultanţă strategică de business. 
     
    „Cred că experienţa acumulată în cei 10 ani care au trecut de la criză aduce valoare adăugată şi pentru piaţa de consultanţă; implicit, se creează un efect de contagiune şi în rândul antreprenorilor români, care înţeleg să apeleze la timp la ajutor specializat”, crede Vlad Năstase. 
     
    În ceea ce priveşte provocările prin care trec companiile locale, observă că unele sunt generale şi valabile în orice economie – de exemplu, preocuparea pentru automatizare şi digitalizare, analiza şi modificarea obiceiurilor de consum, schimbările climatice etc. – altele sunt specifice economiei româneşti: „Spre exemplu, companii cu dimensiune relativ mică, care sunt implicit mai expuse şi vulnerabile la provocările pieţei în care activează, care rareori au o strategie stabilită pe termen mediu şi lung, implementată cu constanţă şi responsabilitate”. 
     
    Companiile din România reprezintă, potrivit observaţiilor lui, o piaţă relativ tânără pentru fondurile de investiţii, iar finanţarea pe componenta de equity poate fi o soluţie viabilă pentru dezvoltarea lor. „Totodată, firmele româneşti ar trebui să îşi reducă lipsa de eficienţă în ce priveşte bifarea cu succes a foarte multor activităţi, chiar dacă complementare, şi să se concentreze pe  o anumită specializare unde să creeze factori de diferenţiere faţă de competiţie. Pentru unii
    antreprenori români a spune «nu» a rămas încă o mare provocare”, constată Vlad Năstase. 
     
    În ceea ce priveşte planurile de viitor pentru Concilium Consulting, Vlad Năstase vizează extinderea peste hotare: „Sper ca în 10 ani să ne fi extins deja businessul în Balcani şi, de ce nu, şi în Orientul Mijlociu”.

  • Nu e bine: Vânzările de utilitare uşoare au stagnat în primele şapte luni ale acestui an


    Vânzările de vehicule comerciale au stagnat în primele şapte luni ale acestui an la circa 14.500 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Impor­tatorilor de Automobile (APIA). Din total segment, singurele care au crescut au fost vehiculele comerciale grele, care au urcat cu 7%, la aproape 4.900 de unităţi. De partea cealaltă, piaţa utilitarelor uşoare, de sub 3,5 tone, s-a comprimat cu 4%, la 9.620 de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţară, ţară, vrem bancheri: Cele mai mari bănci nordice îşi caută şefi

    Vânătorii de talente s-au pus la lucru în ţările nordice, în contextul în care unele dintre cele mai mari instituţii financiare din regiune au nevoie de executivi noi, potrivit Bloomberg.

    Mai multe bănci mari din regiune îşi înlocuiesc directorii după un val de demisii şi concedieri.

    Bănci precum Swedbank, Nordea Bank şi ABN Amro îşi caută în prezent directori executivi, în timp ce Svenska Handelsbanken, DNB şi Danske Bank şi-au schimbat conducerile în urmă cu doar câteva luni.

    Motivele pentru care aceste bănci mari au nevoie de şefi noi variază, de la scandaluri de spălare de bani şi până la planuri de reorganizare eşuate.

    Însă provocarea este la fel de mare pentru toate băncile în contextul în care există o criză de talente şi de oameni potriviţi pentru aceste poziţii, atrage atenţia publicaţia americană.

    Folke Friis-Frederiksen, partener în firma de recrutare Korn Ferry, susţine că pe hârtie variantele sunt numeroase, însă realitatea diferă.

    Problemele industriei bancare în regiune variază de la lipsa de oameni pentru aceste poziţii de top, şi până la pachetele salariale care sunt mai mici pentru aceste poziţii faţă de alte zone din lume.

    Mai mult, noua generaţie de executivi trebuie să se confrunte cu un climat de reglementare mult mai dur, în contextul în care reglementatorii din regiune schimbă standardele cu privire la conduita etică – după un val de scandaluri care a lovit regiunea.

     

     

     

  • A început: Ford Motors, BASF, Sanofi, Siemens, General Electric, Volkswagen şi alţi giganţi trec la reduceri de personal masive. 28.000 de concedieri au fost anunţate în Europa în iunie

    În ultima săptămână din iunie doi giganţi au anunţat concedieri masive în Europa, nivelul reducerilor de personal ajungând astfel la 28.000 de oameni din regiune, potrivit Bloomberg.

    Gigantul german din industria petrochimică BASF şi grupul auto Ford Motors au anunţat, la o distanţă de doar câteva ore, concedieri care ajung la un total de 18.000 de locuri de muncă, alăturându-se altor jucători europeni – de la auto până la energie – care au trecut la concedieri masive din cauza condiţiilor precare din piaţă.

    Economia Europei s-a înrăutăţit, fabricile primind cea mai dificilă lovitură în contextul tensiunilor comerciale, a cererii slabe pe segmentul maşinilor noi – într-un context corelat cu presiunea pusă de Brexit asupra cererii din mai multe sectoare.

    Astfel, BASF a anunţat că va concedia 6.000 de oameni la nivel global pe fondul unei cereri scăzute pe segmentul chimicalelor utilizate în industrii variate, de la maşini şi până la electronice.

    Gigantul Ford Motors va concedia 12.000 de persoane în Europa, în contextul în care producătorul american îşi reduce forţa de muncă din Europa cu 20% pe fondul scăderii vânzărilor. Germania, Marea Britanie şi Rusia vor fi cele mai afectate.

    Francezii de la Sanofi au anunţat că vor concedia 466 de persoane în Franţa şi Germania în contextul în care renunţă la o parte din echipa de cercetare şi dezvoltare.

    Nemţii de la Siemens concediază 2.700 de oameni la nivel global, reprezentând 4% din forţa de muncă la nivel global.

    General Electric va concedia 1.200 de persoane în Elveţia în urma consultărilor cu sindicatele după ce anunţase în primă fază 1.400 de concedieri.

    Grupul din construcţii Kier renunţă la o parte din active şi concediază 1.200 de persoane în Marea Britanie.

    Producătorul auto Volkswagen concediază 4.000 de persoane din funcţii administrative până în 2023, în timp ce angajează 2.000 de IT-işti.

     

     

     

  • Austria are un nou cancelar, după demisia Guvernul Sebastian Kurz

  • După ce a lucrat o perioadă în banking, o tânără din România a decis că nu mai vrea să muncească pentru alţii şi a pornit o afacere. Acum face bani din pasiunea ei

    Alina Neacşa a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. În timpul facultăţii, a absolvit un modul de un an organizat în cadrul Institutului Bancar Român, Centrul de Specializare şi Formare Bancară – Fundamentele profesiunii bancare. Spune că primul loc de muncă relevant a fost în domeniul bancar, la OTP Bank, unde timp de un an şi jumătate a lucrat în front-office, ca bank teller.

    „Îmi plăcea jobul de la bancă, eram în locul pentru care mă pregătisem toată viaţa, dar mă simţeam ca o mică rotiţă într-un mare mecanism”, povesteşte ea. Îşi aminteşte că la un moment dat, când o colegă a plecat în concediu, a înlocuit-o temporar în zona de back-office, responsabilă de gestionarea clienţilor mari. „Mi-a plăcut foarte mult să lucrez pe poziţia ei şi mi-am dorit şi eu un job similar. Nu mi s-a aprobat mutarea, aşa că am fost foarte nemulţumită.”  În plus, fiindcă îşi dorea să înceapă o afacere pe cont propriu, şi-a dat demisia din bancă şi a început un business în domeniul organizării evenimentelor.

    În pachetul de servicii furnizat clienţilor cărora le organiza evenimentele, nunţi, botezuri sau petreceri corporate, erau incluse şi aranjamentele florale. Acestea erau realizate de diverşi furnizori disponibili pe piaţă în perioada aceea, în anii 2010 – 2012. „Cu toate eforturile mele de a găsi parteneri care să îmi livreze buchete şi aranjamente florale, mi-a fost imposibil să găsesc furnizori care să asigure calitatea pe care o doream.” Aşa a apărut ideea pentru următorul ei business, realizarea de buchete şi aranjamente florale. „Florile erau oricum marea mea pasiune, aşa că lucrurile au mers bine de la început.” Iar fiindcă în acea perioadă nu existau cursuri de floristică în România, a început să le caute în străinătate. A ales UK School of Floristry din Wilmslow şi a studiat la clasa lui Ian Lloyd, aflat, potrivit ei, în topul floriştilor din Anglia şi invitat permanent ca jurat la unele competiţii din domeniu. După câteva luni în care a mers în Anglia, a absolvit şcoala de design floral.

    Unul dintre cele mai dificile momente de la înfiinţarea afacerii a fost alegerea unui nume. Chiar dacă iniţial a ales un nume de inspiraţie germană, clienţii au preferat mai neoaşul „flori cu fitze”. Flori cu Fitze Academy, prin care oferă cursuri de profil a apărut mai târziu, în anul 2015. Spune că la primul curs de floristică organizat de ea, cinci din cele zece cursante au devenit între timp fondatoarele unor afaceri cu flori.
    În prezent, businessul Alinei Neacşa se împarte între segmentele de aranjamente florale şi cursurile de design floral. Afacerea depinde foarte mult de modul în care este împărţit anul, între sezonul nunţilor şi evenimentelor, ce durează aproximativ şase luni, din mai şi până în noiembrie, şi sezonul în care nu se organizează decât foarte puţin evenimente.

    În sezonul evenimentelor, atelierul floral Flori cu Fitze asigură servicii de design floral în locaţii în care au contract, cum ar fi Palatul Ştirbei, sau realizează la comandă aranjamente florale pentru evenimente.

    În lunile reci, din decembrie şi până în aprilie, Flori cu Fitze Academy organizează cursuri şi workshopuri de aranjamente florale pentru toate categoriile de participanţi: debutanţi, începători, medii şi avansaţi. În prima jumătate a lunii august, organizează an de an un curs amplu pentru floriştii din România, numit Master Class. Acesta din urmă are particularitatea că este organizat folosind un volum foarte mare de flori, iar participanţii au astfel ocazia de a lucra cu aranjamente florale specifice unor evenimente de mari dimensiuni, pe care să le folosească la realizarea unor portofolii personale spectaculoase. La cursul Master Class din anul 2018 au fost utilizate peste 15.000 de flori naturale din 30 de soiuri.

    În ceea ce priveşte cursurile de floristică, preţul unui astfel de curs pentru începători este de 1.800 de lei, pentru nivelul mediu ajunge la 2.500 de lei, iar participarea la Master Class ajunge la 4.500 de lei.

    Alina Neacşa spune că investiţia iniţială în afacere se leagă mai ales de cursurile pe care ea însăşi le-a absolvit: pentru absolvirea celui de floristică din Marea Britanie, de la Floristry School, a investit peste 10.000 de euro, buget total ce include plata cursului, a transportului până în Anglia şi a cazării. Neacşa spune că an de an investeşte între 3.000 şi 4.000 de euro în cărţi, participarea la workshopuri în străinătate şi vizite la târguri. „Cea mai mare investiţie rămâne cea necesară pentru organizarea cursurilor, unde cheltui o sumă destul de mare înainte de a şti clar că locurile la curs sunt ocupate.”

    Oferă ca exemplu un curs de tip Master Class organizat anul trecut la Athénée Palace Hilton Bucureşti. „Valoarea de piaţă a florilor şi a structurilor din oglindă folosite la curs a fost de aproape 60.000 de euro. Evident că suma investită de mine a fost mai mică, am menţionat valoarea de piaţă, dar tot a fost un pariu riscant. Investiţiile se duc şi înspre cheltuielile de promovare – în 2018, de pildă, a investit peste 5.000 de euro doar în Facebook.

    Alina Neacşa spune că cele mai solicitate cursuri de design floral sunt, de mai mulţi ani la rând, cele pentru începători şi pentru clienţi de nivel mediu. „Este un flux constant de persoane care îşi doresc să înceapă un business part-time sau full-time în domeniu şi de aceea participă la curs. Indiferent că sunt pasionaţi de domeniul floral sau nu, aceşti participanţi vin la cursuri şi sunt interesaţi de toate aspectele construirii unei afaceri în domeniu, inclusiv logistică, vânzări sau contabilitate.” Chiar dacă o parte din aceşti participanţi reuşesc să-şi construiască o afacere în domeniul floral, sunt mulţi care renunţă atunci când descoperă cât este de lucru în realitate, spune ea.

    De-a lungul anilor, peste 350 de cursanţi au urmat cursurile şi trainingurile ei. Există asemănări între domeniul bankingului şi cel de antreprenor în acest domeniu? „Afacerile în domeniul floral, indiferent că vorbim de o florărie, de distribuţie, eCommerce, design floral sau cursuri, trebuie tratate cu aceeaşi seriozitate şi rigurozitate cu care sunt gestionate activităţile în domeniul bancar.” Chiar dacă sunt afaceri în domeniul creativ, trebuie avut în vedere faptul că este vorba tot despre o afacere şi că trebuie să te concentrezi pe obţinerea profitului şi pe un cash-flow pozitiv. În ceea ce priveşte profilul cursantelor, aproape toţi participanţii sunt femei.

    „Pe lângă cele care doresc să înceapă un business pe cont propriu, avem şi participante la curs care vin pentru a învăţa un hobby. Avem femei de carieră printre participante, doctori, avocaţi, contabile, manageri de companii.” Prin Fitze Trip, o altă componentă a businessului, organizează periodic vizite pentru floriştii români în locuri importante ale industriei de flori din lume: la Bursa de Flori din Olanda, Royal FloraHolland din Aalsmeer, la cele mai mari târguri floristice din lume, la mari ferme de flori din diverse locaţii. Anul acesta au organizat şi vizită la o mare fermă de flori din Kenya.

    Potrivit reprezentanţilor afacerii, valoarea pieţei de cursuri de design şi aranjamente florale din România a depăşit valoarea de un milion de lei în anul 2018. Comparativ cu anul 2017, piaţa cursurilor pentru florişti a crescut cu peste 20%, păstrându-şi tendinţa de creştere puternică din ultimii patru ani. „Piaţa cursurilor de design floral este disputată, în România, de două tipuri principale de jucători. Pe de-o parte sunt firmele de training şi cursuri ce acoperă mai multe domenii generale de activitate, cum ar fi bucătărie, cosmetică, dans, actori, vânzări etc., ce au în ofertă şi cursuri de aranjamente florale. Pe de altă parte, au apărut şi în România firme specializate în domeniul cursurilor şi workshopurilor de aranjamente florale, ce oferă doar aceste tipuri de cursuri.”

    Explicaţiile legate de creşterea acestei nişe se leagă mai ales de lipsa tot mai acută de personal calificat disponibil; florăriile trimit angajaţii la cursuri de pregătire în domeniul floral. „Ceea ce se întâmplă însă după finalizarea acestor cursuri este că o parte din absolvenţi decid să înceapă un business pe cont propriu. Pe de altă parte, graţie creşterii gradului de utilizare a reţelelor de socializare în România, aceste cursuri au devenit tot mai populare, în jurul lor apar poveşti şi s-a format o comunitate în jurul centrelor de training.”

    O altă consecinţă a lipsei de personal se reflectă în salariile floriştilor, care au crescut în ultimii ani. „Un începător se găseşte greu atunci când florăria oferă un salariu de 2.000 – 2.500 de lei net pe lună. Cei cu experienţă câştigă 4.500 de lei pe lună, iar avansaţii 6.000 – 8.000 de lei net pe lună. Sunt bani buni, în condiţiile în care sunt multe florării care nici într-un an de la deschidere nu ajung să câştige banii aceştia. Acum există şi presiunea ofertelor de muncă din străinătate pentru florişti. Un începător câştigă 13 euro pe oră net în Irlanda (aproximativ 2.000 euro pe lună), iar un expert câştigă 35 de euro pe oră (5.600 euro pe lună net).”

    În anul 2018, cifra de afaceri din cursuri a fost de aproximativ 50.000 euro.  Când vine vorba de piaţa florăriilor, nu oferă o valoare exactă a acesteia, însă observă: „Numărul florăriilor deschise este în creştere în ultimii ani. Acest domeniu a fost luat cu asalt de o categorie de oameni cărora li se pare că este foarte uşor să îşi deschidă o florărie şi că este un domeniu în care se câştigă bani uşor. Din estimările mele, trei din cinci florării se închid în primul an de funcţionare, din cauza unui control insuficient al cash-ului.”

    Antreprenoarea sesizează că oamenii investesc în flori, în amenajări, în locaţie mult peste limita maximă, vânzările la început nu sunt la nivelul dorit şi astfel ajung să nu poată susţină afacerea. „Le recomand celor care vor să înceapă un business floral să fie precauţi, să înţeleagă că lucrează cu marfă foarte uşor perisabilă şi să înveţe să îşi preţuiască foarte bine munca. Şi, evident, să participe la cursuri de profil de la care să înveţe toate secretele afacerii cu flori.”

  • Statul în care partidul de la guvernare care a câştigat IERI alegerile europarlamentare, dar a fost demis ASTĂZI prin moţiune de cenzură

     
    Parlamentul Austriei a aprobat luni după-amiază moţiunea depusă de Partidul Social-Democrat (SPÖ, centru-stânga) împotriva Guvernului condus de cancelarul Sebastian Kurz, liderul formaţiunii de centru-dreapta Partidul Popular Austriac (ÖVP). Moţiunea social-democrată a fost susţinută şi de Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) şi de mişcarea JETZT (ACUM, de stânga).
     
    Partidul Popular (OVP), condus de cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, s-a clasat pe primul loc în urma scrutinului europarlamentar, în creştere cu aproximativ 7,5% faţă de rezultatul înregistrat la alegerile din 2014, potrivit unei proiecţii, informează site-ul Politico Europe. Astfel, Partidul Popular  a obţinut 34,5% din voturi, rezultat în urma căruia formaţiunea lui Kurz ar obţine şapte din cele 18 locuri ale Austriei în Parlamentul European.

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.