BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.

  • Ce sanse are propunerea lui Trichet de infiintare a unui minister european de finante

    Jean-Claude
    Trichet, seful Bancii Centrale Europene, a propus crearea unui
    Minister European de Finante, cu drept de veto fata de politicile
    economice ale statelor membre – solutie care, dupa el, ar fi “mult
    peste metodele de supraveghere imbunatatita avute in vedere in
    prezent” (printre care prezentarea spre aprobare la Bruxelles a
    bugetelor nationale spre aprobare).

    Masura urmareste sa-i
    sanctioneze pe membrii UE indisciplinati fiscal si se coreleaza cu
    ideile Germaniei de a impune un sistem unic de impozitare pe
    ansamblul UE, care ar dezavantaja evident statele cu fiscalitate
    mai mica, precum Irlanda, unde presiunile de anul trecut ale
    Berlinului in directia renuntarii la cota unica redusa de
    impozitare pentru corporatii au determinat Google sa ameninte
    deschis Dublinul cu parasirea tarii ca destinatie de
    investitii.

    Perspectiva de pierdere a
    avantajelor fiscale in cadrul unui astfel de sistem, propus ca
    element al Pactului de competitivitate Euro Plus, l-a facut pe
    presedintele Traian Basescu, in urma cu cateva luni, sa declare ca
    Romania va respinge ideea de impozitare unitara, desi la alte
    elemente ale Euro Plus adera, cum este de pilda inscrierea in
    Constitutie a unei limite de deficit bugetar si de datorie
    publica.

    Spre a linisti apele, deja
    tulburate de zvonurile ca Bruxellesul ar vrea sa rapeasca
    independenta fiscala a Greciei, Steffen Seibert, purtatorul de
    cuvant al cancelarului german Angela Merkel, a afirmat vineri ca
    guvernul german “impartaseste temerile” exprimate de Jean-Claude
    Trichet in discursul sau despre disciplina fiscala in zona euro si
    in UE, insa nu crede ca propunerea unui Minister European de
    Finante este fezabila acum. “Este un proiect care ar putea fi
    aplicat pe termen foarte lung si nu poate constitui subiectul
    discutiilor in guvernul german acum”, a spus
    Seibert.

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte si avertizeaza ca nu se va opri aici. Euro cade

    Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
    reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
    apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
    aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
    deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
    incasarile la buget.

    Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
    care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
    din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
    apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
    o mica parte, scrie publicatia elena Capital.

    Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
    echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
    atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
    evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
    insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
    straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
    convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
    FMI incep sa se razgandeasca.

    Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
    este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
    incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
    ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
    rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
    credibilitatea BCE si a zonei euro.

    Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
    nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
    investitorilor).

    Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
    de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
    Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
    agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
    urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
    mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
    tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.

    Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
    facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
    obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
    si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
    cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
    sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
    fi de circa 60 de miliarde de euro.

    Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
    ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
    va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
    detinatorilor de obligatiuni elene.

    Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
    favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
    aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
    din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
    avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
    cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
    privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
    datoriile.

  • Ministrii de Finante din zona euro sustin candidatura lui Mario Draghi la sefia BCE

    “L-am desemnat unanim pe Draghi ca succesor al actualului
    presedinte al BCE, Jean Claude Trichet”, a afirmat Jean Claude
    Juncker, seful Eurogroup, organizatie care reuneste ministrii de
    Finante din zona euro, potrivit Wall Street Journal. Mandatul lui
    Trichet se va incheia in octombrie. Draghi, in varsta de 63 de ani,
    este in prezent guvernatorul Bancii Italiei si membru in consiliul
    monetar al BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restructurarea datoriilor Greciei ar avea efecte catastrofale asupra bancilor si economiei elene

    “Potrivit analizelor noastre, restructurarea datoriilor ar avea
    ca rezultat falimentul unei marti parti din sistemul bancar al
    Greciei. De asemenea, economia ar fi ingenunchiata, cu efecte
    devastatoare la nivel social si asupra mentinerii democratiei in
    acest stat” , a declarat Smaghi pentru publicatia italiana Il Sole
    24 Ore. El a adaugat ca alte state trebuie sa evite sa impinga
    Grecia catre catastrofa. Guvernul elen va prezenta vineri noi
    masuri fiscale si de privatizare pentru a convinge investitorii ca
    poate respecta conditiile cerute de Uniunea Europana si de Fondul
    Monetar International in schimbul unui ajutor financiar si ca poate
    evita restructurarea datoriilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin zile grele in Portugalia: taieri de cheltuieli, privatizari silite si un credit urias de la UE si FMI

    Explicatia este ca bancherii au fost cei ce au convins guvernul
    sa ceara ajutor, motivand ca bancile nu mai pot absorbi alte
    titluri de stat prin care sa finanteze Lisabona, pentru ca si-au
    atins deja limita superioara de expunere pe datoria Portugaliei.
    Bancherii au sugerat guvernului sa ceara un imprumut de tip bridge
    loan de 15 miliarde de euro de la UE, ca sa poata onora la timp
    platile din lunile urmatoare, in special din iunie, cand statul va
    trebui sa rascumpere obligatiuni si sa achite dobanzi de 7 miliarde
    de euro.

    In cele din urma, premierul in exercitiu Jose Socrates a
    recunoscut oficial ca tara e nevoita sa apeleze la ajutorul UE si
    al FMI in acelasi fel ca Grecia si Portugalia. Pachetul de
    asistenta va fi deci foarte cuprinzator, cel mai probabil de pana
    la 75-80 de miliarde de euro, in functie de cat vor calcula
    expertii de la UE si FMI care vor incepe sa examineze situatia
    fiscala. Portugalia are probleme mari la acest capitol, mai ales
    dupa ce deficitul bugetar pe 2010 a fost revizuit de la 7,3% la
    8,6% din PIB.

    Pana acum s-a convenit in principiu ca prima transa de bani sa
    fie trasa dupa alegerile generale din 5 iunie, iar pana atunci tara
    sa-si asume un nou program de austeritate, dupa ce respingerea
    precedentului plan in parlament a dus recent la demisia premierului
    Socrates. O parte din bani vor fi folositi pentru consolidarea
    bancilor portugheze si, la fel ca in cazul Irlandei, una dintre
    conditiile de primire a ajutorului va fi ca statul sa inceapa un
    program de vanzare a activelor statului, care sa furnizeze sume
    necesare pentu reducerea datoriei publice, ajunsa la 83,2% din
    PIB.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a
    tinut sa infirme zvonurile ca ar fi facut presiuni asupra
    Portugaliei sa ceara ajutor, mai exact ca ar fi constrans bancile
    sa-si reduca expunerea pe datoria tarii. “Noi n-am fortat nici
    bancile, nici guvernul la nimic. Sistemul eurozonei si-a aplicat
    pur si simplu regulile”, a spus Trichet. Zvonuri asemanatoare au
    circulat si inainte ca Grecia si Irlanda sa ceara ajutor, pentru ca
    BCE si de Bruxelles au preferat, logic, ca tarile cu probleme sa
    foloseasca plasa de siguranta oferita de UE si FMI in loc sa expuna
    riscului de contagiune si alte tari din zona euro.

  • Trichet: BCE nu poate ajuta guvernele iresponsabile

    “Politica monetara nu poate fi un substitut pentru
    iresponsabilitatea guvernelor. Europa nu-si poate permite sa se
    odihneasca la mijlocul drumului. Trebuie sa fim mai ambitiosi.
    Propunerile pe care le-am vazut la Bruxelles nu merg destul de
    departe din punctul de vedere al BCE”, a afirmat Trichet.

    Costurile de asigurare impotriva riscului de neplata a
    datoriilor (credit default swap – CDS) au ajuns la niveluri record,
    vineri, in cazul Belgiei si Irlandei. Aceste costuri au urcat, de
    asemenea, si pentru Portugalia si Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro