“Tara noastra s-a ridicat din ruinele razboiului prin eforturile fiecarui cetatean si a depasit multe dificultati pana astazi”, a declarat Kan, intr-o ceremonie desfasurata la Tokyo. “Vom reconstrui, cu hotarare si forta, zonele devastate si Japonia”, a adaugat el. Japonia s-a confruntat, in martie, cu cea mai grava tragedie de dupa razboi – mai mult de 20.000 de persoane au murit sau sunt date in continuare disparute dupa cutremurul urmat de tsunami care a devastat nord-estul tarii . Valurile seismice au provocat si accidentul nuclear de la centrala Fukushima Daiichi, cel mai grav inregistrat in ultimii 25 de ani in lume.
Tag: revenire
-
“Totul despre sex” ar putea reveni pe micile ecrane
Vedetele din “Totul despre sex” si-ar dori sa revina in televiziune, dupa lipsa de entuziasm cu care a fost primit “Sex and the City 2”, si sa refuze eventuale noi proiecte de film legate de acest serial, potrivit contactmusic.com. “In final, Darren Star – omul care a creat serialul de succes – va avea ultimul cuvant, dar toata lumea este de acord ca o noua serie pentru televiziune este directia in care vor sa duca aceasta franciza”, a spus o sursa din interiorul proiectului, pentru Daily Mail. Sarah Jessica Parker, vedeta serialului si a peliculelor ce i-au urmat, ar urma sa fie producatoarea seriei, potrivit aceleiasi surse.
-
Falimentele in lant continua. De ce nu se vede revenirea economica?
Relansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
economistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
falimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
mixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
instabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
ajutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
confirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
de eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
ca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
poate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
“Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
conditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
stabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
trendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
crestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
si majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
electoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
Romania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
falimentelor in primul semestru al acestui an.
Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
acestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
din primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.
Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
au sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
finantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
cresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
extinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
aceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
de economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
afaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
intrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
de companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.
De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
lunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
fiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
inmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
companii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
jumatate a anului a fost de 16,79.Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
primul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
industria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
Caracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
arata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
priveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
economici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
scazuta.
Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
Bucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
primul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
insolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
fireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
tara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
firme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
acopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
erau declarate active. -
Basescu: Nu ar trebui folosit cuvantul criza. Anticipez ca bursele isi vor reveni
Declaratiile presedintelui:
• Nu va cer optimism, nu va cer nimic altceva decat decenta si
responsabilitate in exprimari
• Este una sa faci imprumuturi la 4,89-5,29 si alta sa ajungi sa
faci imprumuturi pe termen scrut la 6, 7 sau 8 procente, Doamne
fereste! Deci, de aceea atmosfera in care romanii trec peste aceste
momente de ingrijorare a investitorilor poate fi o atmosfera, sa
spunem, decenta
• Singura problema pe care o avem, ca efect al semnelor de
neincredere a investitorilor, este legata de dobanzile la care se
vor face imprumuturile urmatoare, pentru acoperirea deficitelor la
fondurile despre care am vorbit -
Geoana: Exista o modesta revenire economica, dar si riscul scaderii puterii de cumparare
Geoana a afirmat ca revenirea economica nu garanteaza ca valul
de scumpiri care se anunta odata cu liberalizarea pretului la
energie nu va deteriora puterea de cumparare a populatiei. “L-am
intrebat pe domnul Franks daca pacientul mai traieste sau se
pregateste sa dea ortul popii. Oricat ne-am bucura de stabilizarea
economica, reusita deocamdata, de bine, de rau, avem pericole
severe la orizont, criza greceasca nu s-a terminat, iar la
Washington acordul intre republicani si democrati pe limitarea
cheltuielilor bugetare intarzie”, a spus el. Geoana a afirmat ca se
impune limitarea drastica a cheltuielilor bugetare discretionare,
care se fac pe criterii de partizanat politic, “dupa pixul
ministrului”, “pe ochi frumosi” sau pe “al cui e primarul”. -
Avanpremiera verii: fara prea multe semne bune
BUSINESS MAGAZIN: Am iesit tehnic din recesiune, dar ar trebui
sa si simtim acest lucru. Cel mai palpabil element ar fi o revenire
a consumului, ceea ce ar insemna si o imbunatatire a situatiei
economice a multor companii. Ce simtiti ca se intampla acum si ce
credeti ca se va intampla in materie de consum si de revenire a
increderii pe piata? Va asteptati la o imbunatatire a nivelului de
trai?
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Suntem producatori de mortare, adezivi,
tencuieli si de la anul vom produce si polistiren. Cred ca am avut
noroc si intuitie si am construit fabrici moderne si in perioada de
criza, 2010, am avut cel mai bun an din activitatea noastra. In
2009 am avut o contractie de 0,46%, am pierdut multi bani cu
provizioane, bani pierduti de pe urma insolventelor. Primul
trimestru din acest an a avut rezultate remarcabile – plus 25%.
Poate pentru ca facem un produs bun si suntem simpatizati pentru ca
suntem locali. Anul trecut am crescut cu 25% vanzarile, in cifra de
afaceri a fost un plus de 11% pentru ca am scazut preturile.
Perioada mai urata a fost aprilie si mai, cand a fost o contractie
usoara, pe care o interpretez prin faptul ca unii concurenti au
facut pasi inaintea mea. Eu am fost un pic “adormit” cu
investitiile de la Oradea, cu fabrica de polistiren in care
investim cateva milioane de euro.BUSINESS MAGAZIN: Ca sa ramanem in zona de consum, de unde vine
cresterea asta, pentru ca activitatea din imobiliare s-a prabusit.
Isi amenajeaza romanii casele?
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Foarte multi amenajeaza, repara casele; au
inteles ca au nevoie de termoizolatie.BUSINESS MAGAZIN: A mai gasit cineva gasca cu oua de aur?
ANDI DASCAL, PRODVINALCO: E chiar curios pentru ca piata de
constructii s-a prabusit. Pesemne ca ati castigat cota mare de
piata.
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Am o mare problema cu transportul, pentru
ca nu gasesc camioane care sa transporte marfurile. De aceea
trebuie sa mai fac o fabrica in Moldova.
DRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Si noi am gasit gaina cu oua de
aur.
BUSINESS MAGAZIN: Faptul ca firmele isi disputa serviciile de
logistica nu este un lucru imbucurator?DRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Noi am crescut in ultimii ani, dar
sunt foarte multe companii de transport care in aceasta perioada au
murit. Iar cei care au capacitatea de a trasporta volume mari de
marfuri fac acest lucru pe rute intracomunitare, nu doar in
Romania. Spania – Franta, Olanda – Franta s.a.m.d. Nu ii
intereseaza Romania, pentru ca acolo castiga 90 de centi pe km si
aici e mai ieftin.
CATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Ba e mai scump aici. In Romania, cu
infrastructura noastra, mentenanta este mult mai
costisitoare.
ALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Cat vindeti peste hotare? Pentru ca
Romania a crescut, cu 0,6%, din export, nu din consum. Pietele de
bunuri de larg consum au fost in scadere cu 10-15%, iar cele mai
recente informatii arata minusuri de 5-6%. Cam pe-acolo ne aflam.
Deci consumul intern scade fata de anul trecut.
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Nici nu cred ca isi va reveni
foarte repede. N-o sa urmeze crestere economica imediat, pentru ca
banii care ajung la populatie ajung putin mai greu fata de banii
care se ruleaza in mediul de afaceri. Inca avem un somaj destul de
ridicat, se resimte efectul cresterii TVA-ului, sunt multe lucruri
pe care populatia nu reuseste sa le absoarba. Exista, e adevarat,
si o categorie care isi permite sa consume, dar marea parte a
populatiei inca are probleme vizavi de venituri.
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Nici eu nu am sustinut ca tuturor firmelor
le merge bine. -
Cum se dezgheata piata electrocasnicelor
Adrian si Magda Ionescu si-au cumparat anul trecut un apartament
cu doua camere in cartierul Nicolae Grigorescu din Capitala.
Proaspat casatoriti, cei doi tineri si-au mobilat casa de la zero.
In materie de electrocasnice insa au cumparat doar strictul
necesar: un aragaz, o masina de spalat, un frigider, un televizor
LCD si cateva electrocasnice mici. “Am luat doar ce era necesar
pentru ca nu am avut bani. Mai mult de jumatate din salariu am dat
doar pe frigider”, marturiseste Ionescu, precizand ca va inlocui
electrocasnicele pe care le-a cumparat doar atunci cand se vor
defecta.In 2009 si 2010 criza s-a resimtit in comportamentul
consumatorilor prin faptul ca au cumparat electrocasnice doar din
necesitate, de multe ori pentru a inlocui bunuri care se defectau.
“Romanii au fost extrem de sensibili si la costuri, preferand
promotiile si reducerile. In plus, sesizam o scadere a vanzarilor
produselor independente, care sunt inlocuite de produsele
incorporate”, spune Adrian Olteanu, directorul general al lantului
de electro-retail Flanco.
In toate tarile unde puterea de cumparare este mare, acolo unde
venitul este de doua sau trei ori mai mare fata de pretul unui
aparat electrocasnic lucrurile stau diferit. In Romania insa, un
frigider costa cat salariul mediu pe economie. “E o investitie
foarte mare sa-ti aloci un salariu din cele 12 pentru un produs
electrocasnic. Este o decizie importanta pe care oamenii o
cantaresc pe toate partile”, afirma Monica Iavorschi, director
general al Arctic. In plus, romanul din clasa de mijloc are un
buget pe care si-l aloca acum cu precadere pentru a-si plati
facturile si a-si cumpara mancare.Pentru prima data in ultimii doi ani insa, piata bunurilor de
folosinta indelungata a cunoscut o crestere fata de aceeasi
perioada a anului precedent. In primul trimestru din 2011 piata a
atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea
inregistrata in T1 2010, potrivit unui raport al companiei de
cercetare de piata GfK. “Cresterea pietei in primul trimestru fata
de 2010 poate fi considerata un semnal al revenirii consumului,
insa ramanem rezervati in ceea ce priveste o crestere semnificativa
de la un trimestru la altul”, spune directorul Flanco, precizand ca
trebuie tinut cont de faptul ca aceasta crestere nu a venit in mod
egal de la toti jucatorii de pe piata. Flanco a atins in luna
aprilie a acestui an o cota de piata de 10%, iar pana la finalul
anului Olteanu estimeaza ca va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai
mare cota de piata a companiei din ultimii patru ani, in ciuda
faptului ca suprafata de vanzare este acum cu 35% mai mica decat in
anul 2008 si cu un sfert mai redusa fata de 2009. “La inceputul
anului 2011, suprafata de vanzare a Flanco era de circa 34.000 mp,
iar pana la sfarsitul anului 2011 ne-am propus sa ajungem la 38.000
mp, in urma extinderii retelei de magazine”, completeaza
Olteanu.In ce priveste piata de electrocasnice mari, primul trimestru a
fost stabil, atingand aceeasi valoare ca anul trecut – 59 milioane
de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceste
rezultate a fost cresterea TVA de anul trecut. Potrivit oficialilor
GfK, masinile de spalat au fost produsele care au performat cel mai
bine in acest trimestru, dominand cu ratele lor de crestere
sectorul electrocasnicelor mari. Masinile de gatit au fost
produsele cu cele mai slabe rezultate, inregistrand totodata si cea
mai mare scadere in cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a
preferintelor consumatorului catre produse mai noi si mai
atractive, cum ar fi aparatele de gatit incorporabile. “Daca ne
raportam la electrocasnicele mari, cele mai importante cresteri au
fost inregistrate de masini de spalat si de aparate frigorifice,
care au fost cumparate pentru a le inlocui pe cele care nu mai
functionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu functii avansate”,
explica Olteanu. -
Ghetea se asteapta la o revenire a creditarii, dupa ce economia a iesit din recesiune
“Am iesit din recesiune. Toata lumea este de acord ca vom avea o
crestere. O crestere care va da mai multa stabilitate economica
tarii. Si daca ne gandim ca 2-3 ani cetatenii si-au infranat
dorinta pentru credit (…) cred ca acest apetit pentru consum va
reveni”, a afirmat Ghetea la un seminar organizat de Ziarul
Financiar. El a afirmat ca angajatorii vor fi mai solizi, oamenii
vor simti ca au mai multa stabilitate in ceea ce priveste
veniturile, iar aceste elemente vor duce la cresterea apetitului
pentru consum. “Nu vreau sa credeti ca va fi o revenire la consumul
din anii 2007. Cred ca vom asista la o revigoare a creditarii” a
spus Ghetea. -
Cresterea vanzarilor de lenjerie intima in SUA, cel mai recent semn al revenirii economiei
“Cred ca va avea loc o recuperare ciclica, care sugereaza ca
economia isi revine si consumatorii chletuiesc mai multi bani”, a
afirmat Michaell Yoshikami, directorul general al firmei de
consultanta YCMNET Advisors. Multi americani au amanat achizitiile
cat de mult au putut, iar acum vor sa-si umple din nou sertarul cu
lenjerie intima, a spus el. Actiunile producatorilor Hanesbrands,
Warnaco, Limited si Maidenform au crescut in ultima perioada.
Companiile din domeniu au avut o evolutie stabila chiar si in
perioada de varf a crizei financiare, a declarat Eric Beder,
analist pentru sectorul de retail la compania Brean Murray
Carret. -
Barbut, dreptatea si fabricile
In luna martie, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de
materiale de constructii AdePlast Oradea, a adresat o scrisoare
deschisa principalelor institutii publice, in care isi exprima
nemultumirea fata de practicile judiciare deficitare din Romania,
iar lumina reflectoarelor a cazut, intr-un mod pozitiv, asupra sa.
Ministerul Justitiei i-a dat dreptate, aratand ca intr-adevar
exista o practica judiciara neunitara in Romania, iar procedurile
penale din mediul economic au o durata prea mare. Asta nu i-a
rezolvat nemultumirile omului de afaceri. Asa ca isi vede mai
departe de treburile lui, care nu vor sa auda de criza: anul trecut
afacerile i-au crescut cu 11,5%, la 126,7 milioane de lei
(aproximativ 30 milioane de euro), iar in primele doua luni ale
anului, AdePlast a inregistrat o crestere de circa 25% a vanzarilor
comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.Cum si alti producatori din piata pe care activeaza Marcel
Barbut au anuntat avansul afacerilor in primele luni ale acestui
an, intrebarea care se pune este daca si-a revenit cu adevarat
piata materialelor de constructii, dupa ce anul trecut a consemnat
un declin de 15-20%? “Daca mai multi jucatori au anuntat avans,
inseamna ca exista o crestere reala in piata. Mai exista si o serie
de firme care au intrat in insolventa pe fondul crizei, astfel ca
se poate vorbi mai mult de o redistribuire a vanzarilor. Poate fi o
usoara crestere, dar nu atat de mare. Daca fratele mai mare s-a
ingrasat un pic, mai lasa fratilor mai mici o haina, pe care ei o
iau cu placere, cu alte cuvinte, are loc o redistribuire:
cantitatea pe care o avea se reimparte la ceilalti jucatori”,
apreciaza Marcel Barbut.
Planurile lui Barbut merg insa mai departe de revenirea pietei
romanesti de constructii: pentru 2011 obiectivul principal al
companiei oradene este intrarea pe pietele din Ucraina si din
Bulgaria, dupa ce a ajuns deja in Liban: “Am purtat deja discutii
pentru Ucraina, unul dintre angajatii nostri a fost acolo, iar acum
suntem in stadiul de negocieri”. In ceea ce priveste piata
libaneza, un pas important fost facut in martie, cand AdePlast a
livrat 80 de tone de produse speciale “albe”, destinate lucrarilor
cu marmura si granit, prin intermediul diviziei AdePlast Orient,
deschisa la Beirut. “Pentru Liban am primit comenzi de produse
albe, care sunt cu circa 30% mai scumpe decat alte produse. Divizia
e deschisa prin intermediul unui roman care face business acolo si
ne-a cerut acceptul sa infiinteze o firma care sa poarte numele
AdePlast.Si anul trecut am avut comenzi, dar sporadice si mici, intr-un
ritm de un tir pe luna”, spune proprietarul AdePlast. Si in
Bulgaria a ajuns compania, insa tot sporadic: “Am trimis anul
trecut si la sud de Dunare, dar accidental, nu mai mult de 5
camioane, si asta in conditiile in care AdePlast a vandut anul
trecut peste 13.000 de camioane in total, adica vreo 262.000 de
tone”. Planul de dezvoltare a segmentului de export vizeaza asadar
transformarea comenzilor sporadice in piete de desfacere stabile.
Momentan, cele mai importante piete de export ale producatorului
sunt Ungaria si Moldova. Anul trecut exporturile au contribuit cu
circa 10% la cifra de afaceri, insa in 2011 Barbut vrea sa dubleze
aceasta pondere. Se fereste insa sa spuna la cat se ridica piata
mortarelor din Romania: “N-as vrea sa spun ceva care sa fie intors
pe toate partile de concurenta mea”.