Tag: locuri de munca

  • Tânăr caut serviciu – misiune imposibilă. Avem de-a face cu o generaţie pierdută?

    Primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, a avertizat zilele trecute că dacă administraţia Obama şi Congresul nu se pun de acord asupra unui program de creare de locuri de muncă, revoltele din Cairo sau Madrid ale tinerilor şomeri s-ar putea repeta şi în SUA. “Răul făcut de criză unei generaţii care nu-şi poate găsi de lucru va continua încă mulţi, mulţi ani”, a spus Bloomberg, pledând pentru aprobarea în Congres a planului lui Barack Obama de a pune la bătaie aproape 450 mil. dolari pentru susţinerea investiţiilor în educaţie şi crearea de locuri de muncă. “Măcar el are nişte idei de pus pe masă, fie că vă plac sau nu”, a insistat primarul.

    Comparaţia cu revoltele din Egipt şi Spania era, evident, motivată electoral, ca şi programul anunţat de Obama, însă problema e reală: rata şomajului în SUA a ajuns în august la 9,1% de la circa 5% în 2008, ceea ce înseamnă circa 14 milioane de oameni, dintre care 6 milioane nu şi-au găsit de lucru de mai mult de 27 de săptămâni (şomaj pe termen lung), peste 4 milioane sunt tineri, iar numărul americanilor care au de muncă doar part-time a crescut în numai trei luni, din aprilie până în iulie, de la 8,1 la 8,4 milioane. Cu alte cifre, astfel de tendinţe se manifestă aproape peste tot, din Marea Britanie până în Orientul Mijlociu şi din zona euro până în zonele sărace ale Asiei. Prima instituţie care a atras atenţia asupra fenomenului a fost FMI prin intermediul ex-directorului Dominique Strauss-Kahn, ce vorbea toamna trecută de cele 210 milioane de şomeri existenţi la scară globală – cel mai mare număr din istorie – şi de consecinţele ei: “o generaţie pierdută”, cea a tinerilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi găsi de lucru, scăderea calităţii vieţii şi lipsa de bani a acestora pentru educaţia urmaşilor lor.

    Între timp, Strauss-Kahn a dispărut de la FMI, însă Christine Lagarde, succesoarea lui, spune cu alte cuvinte acelaşi lucru atunci când îi îndeamnă acum pe politicieni, în special pe cei din SUA şi Europa, să ia “măsuri active pentru a asigura creşterea economică”. Limbaj de lemn? Da, pentru că diplomaţia FMI o împiedică să îndemne direct guvernele să aloce bani ca să stimuleze angajările, după cum o împiedică şi să explice la ce creştere economică se referă, atâta vreme cât bruma de creştere din ultimii ani n-a generat suficiente locuri de muncă încât să reducă durabil şomajul (de unde şi termenul de “jobless recovery”). Unii comentatori de stânga s-au grăbit să conchidă că guvernele şi FMI se tem de o revoluţie mondială a “indignaţilor” pauperizaţi şi demoralizaţi de efectele crizei (cu un vârf de lance în “primăvara arabă” şi în Spania), iar unii comentatori de dreapta s-au grăbit să acuze FMI de socialism fiindcă susţine intervenţia statului în economie. Dar chestiunea nu se reduce nici la frica statelor de răzmeriţe, nici la şansele electorale ale unui guvern sau ale altuia, ci la perspectiva pe termen lung a societăţii şi a economiei.

  • Joaca de-a blocarea statului, varianta de toamnă

    Deşi liderii republicani au dat asigurări înainte de vot că nu se vor opune proiectului, aripa conservatoare a partidului, afiliată mişcării Tea Party, a sfidat acest angajament şi a votat împotrivă, cerând mai multe reduceri de cheltuieli, la fel ca şi cei mai mulţi parlamentari democraţi.

    Anul fiscal american se încheie la 30 septembrie, iar în săptămâna care urmează Congresul este în vacanţă. După vot, liderii republicani au dat din nou asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii pentru ieşirea din acest impas.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Cum s-a spulberat mitul sutelor de mii de joburi aduse de noul Cod al muncii: doar 54.000 de noi slujbe în mai şi iunie, nu 600.000

    Cele aproape 600.000 de noi contracte de muncă aduse în două luni de schimbările noului Cod al muncii au stârnit curio­zitate, scepticism şi neînţelegeri în rândul angajatorilor, pentru că nicio com­panie mare nu a anunţat în ultima perioadă că face angajări masive, la fel cum nici economia nu şi-a revenit în aşa fel încât IMM-urile din toată ţara să dea drumul la angajări. ZF mai explică încă o dată modul în care se calculează numărul de salariaţi şi de ce numărul de contracte de muncă nou-încheiate nu reflectă numărul de joburi create efectiv în economie.

    Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai (când a intrat în vigoare noul Cod al muncii) până la sfârşitul lunii iunie, arată cea mai recentă publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi perioadă reprezentanţii Inspecţiei Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou-încheiate. Practic, fiecărui salariat nou înre­gistrat la Statistică i-ar corespunde 10 contracte de muncă, lucru greu de crezut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fura romanii locurile de munca ale spaniolilor?

    Ministrul Sebastia Lazaroiu a afirmat ca, in ciuda restrictiilor
    impuse de catre Spania, piata fortei de munca de acolo are in
    continuare nevoie de lucratorii romani, existand un deficit
    puternic de forta de munca in anumite sectoare care sunt refuzate
    de cetatenii spanioli.
    Dupa introducerea restrictiilor, incepand din 22 iulie, firmele de
    recrutare din Romania nu s-au confruntat cu schimbari majore.
    “Nu ne-au semnalat schimbari majore. (…) Problemele pe care ni
    le-au semnalat erau si inainte: mici hartuieli, uneori sunt
    descurajati sa mai aduca romani in Spania”, a mai spus ministrul
    Muncii.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Monica Macovei despre Rosia Montana: “Ne putem trezi cu argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de munca”

    Monica Macovei reproduce pe blogul personal un interviu acordat
    site-ului Romania Curata, in care critica promovarea proiectului
    RMGC exclusiv pe ideea de creare de locuri de munca si cu ignorarea
    daunelor potentiale pentru mediu. “In aceasta logica si in lipsa
    unei informari complete a opiniei publice, ne putem trezi cu
    argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de
    munca; vreau sa spun ca acest argument in sine nu poate justifica
    orice. Consider ca argumentul locurilor de munca incearca sa evite
    dezbaterea serioasa, cit ne-ar costa cu adevarat acest proiect”,
    afirma europarlamentarul.

    Ea critica si intelegerea la care Ministerul Culturii a ajuns cu
    RMGC, ca in schimbul deciziei de descarcare de sarcina arheologica
    a zonei Carnic, necesara pentru deblocarea proiectului minier de la
    Rosia Montana, statul sa primeasca 140 de milioane de euro, din
    care jumatate va fi folosita pentru conservarea patrimoniului
    arheologic de la Rosia. “Este un targ ilegal, oricum pierzator
    pentru Romania, ca sa nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt
    ridicole in raport cu miza despre care vorbim si cat va costa dupa
    aceea repararea a ceea ce se va strica in domeniul mediului prin
    acest proiect”, apreciaza Monica Macovei.

    Europarlamentarul considera ca decizia de a elibera un nou aviz de
    descarcare arheologica pentru masivul Carnic din Rosia Montana,
    dupa ce un aviz similar fusese anterior anulat de Inalta Curte de
    Casatie si Justitie, nu ar fi legala decat daca ar fi aparut fapte
    noi in dosar. “Din ce am vazut in spatiul public, nu vad cum ar
    putea aparea fapte noi, pentru ca aici sunt in discutie chestiuni
    legate de sol si de alte repere care nu se schimba de la un an la
    altul”, afirma Macovei. “Acest aviz nu depinde de cati bani da
    Gabriel Resources sau de cate locuri de munca se creeaza, sau de
    altfel de false argumente care se aduc acum pentru
    justificare.”

    Monica Macovei precizeaza ca luni, 1 august va aduce in discutia
    conducerii PDL problema situatiei de la Rosia Montana.

  • Cum isi fac studentii bani de vacanta

    Pentru cei care vor sa se angajeze, orice moment cand piata
    muncii iese din chingi este o oportunitate pe care nu-si permit sub
    nicio forma sa o rateze. Este cazul studentilor, care vara vor
    sa-si ocupe timpul si sa castige bani si experienta, dar si al
    somerilor care spera ca un loc de munca sezonier s-ar putea
    transforma, cu putin noroc, intr-unul pe o perioada nedeterminata.
    Sezonul joburilor de vara se deschide de obicei in luna mai si
    dureaza pana in octombrie, astfel incat, in cele mai multe cazuri,
    vorbim despre contracte care se intind si pe sase luni de zile. Nu
    este vorba despre pozitii cheie
    intr-o companie, ci mai degraba despre functii de suport din
    diverse departamente. “Mai exact, sunt doua categorii de joburi
    care se deschid vara. Sunt cele pentru agentii economici de pe
    litoral, respectiv restaurante, baruri, hoteluri, dar si companii
    din FMCG care au nevoie de reprezentanti de vanzari in zonele
    turistice. Apoi mai sunt cele care apar in Bucuresti in
    call-centere, in departamentele de introducere de date si zona de
    back-office, in general”, spune Iuliana Badea, directorul executiv
    al companiei de recrutare Lugera & Makler. Nu toate companiile
    fac angajari sezoniere, iar cele care fac nu au disponibile mai
    mult de cateva zeci de posturi.

    Daca in cazul celor care se angajeaza in zonele turistice, unde
    caracterul sezonier al locului de munca respectiv este evident,
    contractele se termina cel mai tarziu in luna octombrie, pentru cei
    care raman sa lucreze in Bucuresti sunt sanse destul de mari ca la
    sfarsitul verii sa primeasca o oferta de angajare pe perioada
    nedeterminata. De obicei, oferta vine si cu un salariu cu 10-15%
    mai mare, ceea ce in valoare absoluta nu inseamna foarte mult,
    avand in vedere ca vorbim despre salarii de circa 1.000 de lei pe
    luna. Recrutorii spun ca, in genere, patru din zece angajati
    sezonieri ajung sa-si prelungeasca sederea in companie. “Noi stim
    asta inca de la inceput si in fiecare an, cand deschidem cateva
    zeci de joburi pentru perioada verii, avem in vedere ca o parte cat
    mai mare din candidati va ramane definitiv in companie”, spune
    Judith Kis, directorul de resurse umane al Ambient, unul dintre cei
    mai mari retaileri de bricolaj din Romania. Cea mai mare parte a
    celor care vin sa se angajeze vara la Ambient obtin un loc de munca
    in magazine, ca agenti comerciali sau asistenti de vanzari. Pentru
    ca Sibiul, acolo unde se afla sediul central al companiei, este un
    centru universitar important, candidatii vin in special din randul
    studentilor aflati in vacanta de vara. Kis spune insa ca primeste
    aplicatii si din partea somerilor care profita de orice ocazie
    pentru a se angaja.

    Acelasi profil il intalnim si in restul tarii. “Iin special
    studentii cauta un loc de munca sezonier sau absolventii de
    facultate care in timpul anului nu au reusit sa gaseasca altceva”,
    spune Iuliana Badea. Tocmai de aceea, se multumesc cu salarii care
    pleaca de la 800 de lei pe luna si nu depasesc, in cele mai bune
    situatii, 1.000 de lei plus tichete de masa. Chiar daca par mici,
    astfel de salarii sunt normale, avand in vedere faptul ca multi
    dintre cei care vor sa se angajeze sunt la primul loc de munca.

  • Rata de ocupare a persoanelor intre 15 si 64 de ani, de 58% in primul trimestru din 2011

    In trimestrul I 2011 rata de ocupare a populatiei in varsta de
    munca (15-64 ani) a fost de 58,%, iar cea a populatiei in varsta de
    20-64 ani a fost de 62,5%, la o distanta de 7,5 puncte procentuale
    fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei
    Europa 2020, potrivit sursei citate. In trimestru I din 2011,
    populatia activa a Romaniei era de 9.810.000 de persoane, din care
    9.069.000 erau ocupate si 741.000 erau someri. Raportul de
    dependenta economica (numarul persoanelor inactive si in somaj ce
    revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1361‰, mai ridicat pentru
    persoanele de sex feminin (1697‰), precum si pentru cele din mediul
    rural (1432‰).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concedieri si reduceri de salarii in provincie. Proba de rezistenta a directorilor de resurse umane

    La inceputul crizei, compania Ambient, unul dintre cei mai mari
    retaileri de bricolaj din Romania, se afla la un pas de insolventa.
    A fost o lovitura puternica pentru proprietarul Ioan Ciolan, dar si
    un semnal de alarma ca restructurarea trebuia sa vina imediat sau
    compania ar fi avut sanse reale sa nu mai prinda urmatorul an. In
    consecinta, in mai putin de patru ani, managementul a schimbat din
    radacini intreaga filosofie de organizare a companiei. In primul
    rand, au fost integrate toate com-paniile care faceau parte din
    grup intr-una singura, in care toate procesele, deciziile si
    departamentele erau centralizate. “Pana in 2007, firma fusese
    organizata in SRL-uri. Fiecare punct de lucru era o firma separata,
    cu autonomie proprie. Practic, cate magazine existau in acel
    moment, tot atatea firme”, spune Judith Kis, care din aprilie 2010
    conduce departamentul de resurse umane al Ambient.

    De altfel, acest model este unul frecvent intalnit in cazul
    afacerilor antreprenoriale. Spre exemplu, la fel a procedat si omul
    de afaceri Dan Sucu, proprietarul si presedintele grupului
    Mobexpert, care inca de la infiintare a decis ca fiecare activitate
    si divizie a grupului sa fie organizata separat, intr-o firma de
    sine statatoare. La aproape 20 de ani de cand a deschis primul
    magazin, Sucu inca mai crede in acest model de business, pe care nu
    planuieste sa il schimbe.

    La Ambient au urmat apoi restructurarile la nivel de personal.
    Din 2.600 de angajati, cati lucrau pentru companie in 2007, in 2010
    mai ramasesera doar 1.100. “Dintre cei 1.500 de angajati care au
    plecat, practic doar cateva sute au fost literalmente trimisi
    acasa. Restul au fost directionati catre alte firme separate pe
    care compania le-a creat pentru a externaliza toate serviciile care
    nu faceau parte din activitatea noastra de baza”, explica Judith
    Kis. Un exemplu sunt agentii de paza, care nu au mai ramas pe
    statele de plata ale Ambient, ci au fost angajati intr-o firma
    distincta care oferea servicii de paza. La fel s-a intamplat si cu
    angajatii din departamentele de transport, manufactura de mobila,
    fier forjat si termopan si cei care se ocupau de curatenie.

    De fapt, si departamentul de resurse umane in sine avea nevoie
    de o improspatare, dar si de o extindere de la functiile sale de
    baza – personal, salarizare si recrutare. “In momentul cand am
    venit in companie, departamentul de resurse umane reprezenta mai
    degraba o functie de suport si am stiut ca trebuie sa schimbam
    acest lucru”, spune Kis, care, inainte de a se muta la Sibiu,
    condusese de la Bucuresti departamentul de HR de la Rosegur,
    companie care avea 4.500 de angajati.

    Astfel, prima decizie pe care a luat-o Kis a fost de a crea un
    departament de resurse umane consolidat, din care sa nu lipseasca
    niciuna dintre functiile sale specifice, asa cum se intampla, in
    general, in toate companiile mari, in special cele multinationale.
    A adaugat, asadar, o divizie de training si dezvoltare a
    personalului, care astazi reprezinta o componenta uriasa din ceea
    ce inseamna gestionarea resurselor umane la Ambient – aproximativ
    70% din bugetul de resurse umane (cu exceptia fondului de salarii)
    este destinat acestor activitati. In aceste conditii, a crescut si
    numarul de specialisti in HR din companie. Trainingul si
    dezvoltarea se fac atat intern, cat si extern, Ambient fiind una
    dintre companiile care au sustinut modelul serviciilor
    externalizate. Spre exemplu, restructurarea grupului a fost facuta
    cu ajutorul companiei de consultanta Roland Berger.

  • Peste 27.000 de locuri de munca vacante in primul trimestru, cele mai multe in industrie

    “In trimestrul intai din 2011, rata locurilor de munca vacante a
    fost de 0,69%, in crestere cu 0,18 puncte procentuale fata de
    trimestrul precedent. Comparativ cu acelasi trimestru al anului
    2010, rata locurilor de munca vacante a scazut cu 0,01 puncte
    procentuale”, se arata intr-un comunicat al INS. In perioada
    analizata cea mai ridicata rata a locurilor de munca vacante s-a
    inregistrat in agricultura, silvicultura si pescuit (1,21%). La
    polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de munca
    vacante s-au regasit industria extractiva (0,02%), respectiv
    activitatea de invatamant (0,13%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro