BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Sondaj BestJobs: Ce joburi cred românii că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi. Preoţii, în topul clasamentului

    12% dintre români se tem că robotizarea şi automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alţi 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puţin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinşi că robotizarea sau automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.

    Adâncirea şomajului şi accentuarea inegalităţii sociale, principalele efecte asupra pieţei muncii

    Trei din cinci români cred că robotizarea şi dezvoltarea aplicabilităţii inteligenţei artificiale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilităţi ridicate (high-skilled) faţă de joburile care cer abilităţi reduse (low-skilled). Totodată, circa şapte din zece angajaţi români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea şomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilităţi reduse, dar şi la creşterea decalajului între salariile mici şi cele mari şi, implicit, la accentuarea inegalităţii sociale.

    În general, doi din cinci români cred că roboţii/inteligenţa artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană şi doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situaţia va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.

    Totuşi, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi, în ordinea opţiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist – pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), poliţist 15,38%, şofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curăţenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).

    Sunt însă şi joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboţi, anume funcţionar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curăţenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), şofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), poliţist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) şi, pe ultimul loc, profesor (1,2%).

    Roboţii şi automatizarea, un aliat pentru înlocuirea sarcinilor repetitive

    Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă/standardizată şi de creaţie/conducere în egală măsură, iar alţi 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă/standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfăşoară muncă de creaţie/conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială.

    Totuşi, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activităţile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operaţiuni repetitive, 16% consumă zilnic între 2 şi 4 ore, iar alţi aproape 16%, chiar şi mai mult.

    În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajaţi (61,5%) spun că le sunt folosite doar parţial capacităţile profesionale şi ar putea face mai mult. Mai puţin de o treime (31,5%) cred că abilităţile lor sunt folosite la întreaga capacitate, în timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacităţile lor profesionale, spun reprezentanţii BestJobs.

    Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulţi angajaţi români văd un aliat în tehnologie şi consideră că robotizarea/automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebaţi care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboţi/automatizare (45,3% dintre respondenţi). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente şi să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede şi mai uşor, iar alţi 21% ar face mai puţine greşeli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenţi au declarat că roboţii/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.

    Cum se pregătesc profesional românii pentru concurenţa roboţilor

    Creşterea rolului roboţilor/inteligenţei artificiale în piaţa muncii îi determină deja pe aproape jumătate dintre respondenţi să îşi dezvoltă abilităţi multiple, astfel încât să îşi poată schimba uşor jobul/domeniul profesional, dar şi abilităţile de a opera cu tehnologia. Alţi 41% spun că sunt într-un proces continuu de învăţare şi specializare care îi ajută să-şi crească nivelul de expertiză în domeniul în care activează şi să reducă riscul de a fi înlocuiţi de inteligenţă artificială. Alţi aproape 3 din 10 au afirmat că se respecializează pentru o poziţie care cred că nu are şanse să fie înlocuită de roboţi, în timp ce 14% încearcă şi să ajungă într-o poziţie de management, pentru a fi astfel mai greu de înlocuit. Doar 17% dintre respondenţi nu fac nimic pentru a câştiga teren în faţa robotizării/automatizării.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 15 mai – 5 iunie 2019, pe un eşantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.

  • Daniel Dines, fondatorul celui mai valoros start-up românesc – UiPath, vorbeşte în Les Echos: Am arătat lumii că se poate construi un unicorn şi de pe o piaţă mică, precum România, unde oamenii fug de riscuri şi preferă joburile călduţe

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din Ro­mâ­nia, care dezvoltă roboţi soft­ware ce pot degreva an­ga­jaţii de realizarea sarci­ni­lor repe­ti­tive din companii, estimează că va putea atinge în curând o evaluare de 10 mi­liar­de de dolari devenind astfel primul de­ca­corn IT lan­sat în Europa.

    „Noi vom fi primul decacorn creat în Europa, şi încă repede. Astăzi avem deja o eva­luare de 7 miliarde de dolari“, a decla­rat Daniel Dines, fondator şi CEO al UiPath, într-un interviu pentru cotidianul francez de business Les Echos.

    „Sunt mândru că am reuşit să aduc România în prim-plan pe scena globală. Am arătat lumii că este posibil să construiască un unicorn, şi chiar în curând un decacorn plecând aproape de oriunde. România nu este într-adevăr un loc bun pentru a crea un start-up, piaţa lo­cală este mică, oamenilor nu le place să-şi asume riscuri şi preferă joburile confor­ta­bile. Dar noi am reuşit să demonstrăm că se poate“, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • Peste 20.000 de oameni pot fi afectaţi după ce o companie uriaşă a intrat în FALIMENT. Cum s-a ajuns în această situaţie

    Compania British Steel a fost plasată în lichidare judiciară, punând în pericol 5.000 de locuri de muncă şi ameninţând alte 20.000 din cadrul lanţului de aprovizionare, informează BBC.

    Măsura vine în urma neînţelegerilor apărute în discuţiile de salvare dintre guvernul britanic şi proprietarul companiei, Greybull. Compania a cerut iniţial guvernului britanic un împrumut ce se ridica la suma de 75 de milioane de lire, reducându-şi ulterior solicitarea la 30 de milioane de lire, după ce Greybull a fost de acord să aloce o sumă mai mare, potrivit unei surse apropiate negocierilor. Aceleaşi surse au declarat că guvernul britanic a fost reticent în a aloca o sumă mai mare deoarece fondurile ar putea ajunge la Greybull, în cazul eşuării afacerii.

    British Steel are aproximativ 5.000 de angajaţi, dintre care mai mult de 3.000 în Anglia, iar restul în Franţa, Ţările de Jos şi diferite birouri de vânzări din întreaga lume.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La 19 ani se lăsase de şcoală, consuma droguri, fugise de acasă şi avea două joburi. Povestea omului care conduce astăzi un imperiu gastronomic de 300 de milioane de dolari

    Când Cameron Mitchell a avut o epifanie care i-a schimbat viaţa la vârsta de 19 ani, el atinsese deja cel mai prost moment din viaţa lui. Acesta se lăsase de liceu, locuia cu mama lui şi lucra la două restaurante simultan pentru a supravieţui, potrivit CNN.

    „Eram leneş şi nu mă îndreptam în nicio direcţie, sincer”, spune Mitchell. Punctualitatea a fost una dintre problemele sale. A întârziat la muncă atât de mult într-o singură lună încât a primit o suspendare de trei zile la un moment dat.

     Momentul care i-a schimbat viaţa a fost după această suspendare. „Era o zi aglomerată de vineri şi eram în bucătărie. Se făcea schimbul de tură. A fost ca şi cum timpul a îngheţat şi m-am gândit că iubesc asta. Iubesc să fiu într-un restaurant”, îşi aminteşte Mitchell.

    În acea noapte, Mitchell şi-a trasat un plan de carieră: bucătar-şef până la 23 de ani, manager general al unui restaurant până la 24, vicepreşedinte al operaţiunilor până la 30.

    În cei 35 de ani de la acel moment, Mitchell a depăşit cu mult ţintele propuse. Mai mult, acesta şi-a construit propriul imperiu de restaurante.

    Mitchell, care acum are 54 de ani, a lansat o companie privată denumită Cameron Mitchell Restaurants în 1993 şi deţine 55 de restaurante care operează în toată ţara, servind orice de la sortimente premium până la fripturi.

    Un alt lanţ al său de restaurante, construit pe un tipar casual, estecunoscut drept The Rusty Bucket Restaurant & Tavern, şi a fost lansat în 2002. Acum sunt 23 de locaţii în toată ţară.

    În plus, Mitchell are un business masiv din catering.

    Businessurile combinate au aproape 4.000 de angajaţi şi generează venituri actuale de 300 de milioane de dolari.

    „Pentru mine, scopul nu a fost niciodată să construiesc doar un restaurant”, spune Mitchell.

    Cu toate acestea, drumul spre antreprenoriat nu a fost deloc o prioritate pentru Mitchell când era adolescent.

    „Mă lăsasem de liceu, fugisem de acasă, eram ultimul din clasă şi luam droguri”, spune el.

    Acesta a intrat în declin în momentul când părinţii lui au divorţat, iar el avea numai 9 ani. „Am început să fumez în clasa a 7-a şi să consum alcool şi droguri în clasa a 8-a”, spune Mitchell.

    Când mama lui l-a ameninţat că va stabili o întâlnire cu serviciile de protecţia copilului pentru a discuta comportamentul său, acesta a fugit de acasă. Pentru câteva luni, a locuit pe străzi. „Am jefuit şi furat, dar nu am fost niciodată arestat”, spune el.

    După ce s-a întors acasă, iar mama lui nu îşi permitea să îi dea bani de prânz la şocală, acesta s-a angajat la un restaurant local. „Am muncit toată perioada liceului, dar a fost doar pentru bani de bere”.

    După ce a decis să îşi pună viaţa pe picioare, acesta a terminat Institutul Culinar din America, pentru ca mai apoi să devină bucătar-şef adjunct într-un restaurant din Columbia, Statele Unite. Un an mai târziu, acesta a devenit bucătar şef. Avea 23 de ani şi şi-a atins ţelul.

    Când avea 28 de ani şi realizase deja tot ce îşi propusese, a decis să meargă pe cont propriu. „Mi-am dat demisia şi pentru 3 săptămâni am stat în casă şi am studiat cărţi de business”.

    Acesta avea nevoie să strângă 400.000 de dolari pentru a deschide un restaurant. În următorul an, acesta a apelat la toţi prietenii şi toate contactele pe care şi le-a făcut în timp, pentru a-şi găsi investitori. A apelat chiar şi la avocatul său.

    În octombrie 1993, Mitchell a deschis Cameron American Bistrop în Worthington, Ohio. În anul următor, acesta a deschis al doilea restaurant, iar un an mai târziu pe al treilea.

    Acesta susţine că vrea să continue extinderea.

    „Iubesc businessul restaurantelor. Îl iubesc atât de mult încât le-am spus oamenilor că nu m-am dus la muncă în ultimii 20 de ani”.

    Asta nu înseamnă că nu a întâmpinat vremuri tulburi. „Este o industrie grea şi multe restaurante se închid repede. Prea mulţi antreprenori care nu ar trebui să intre în acest sector îşi încearcă norocul”.

     

     

  • Grindeanu, ANCOM: Licitaţia pentru licenţele 5G are loc în toamnă, apar 250.000 de locuri de muncă

    ”Undeva în toamnă, dacă desfăşurarea va fi cea stabilită de noi şi dacă se va mai umbla la anumite lucruri care pot fi reglate pe parcurs, vom putea să ţinem această licitaţie. Să ştiţi că pornind de la strategie, am vrut şi au lucrat, dincolo de partea privată şi partea guvernamentală, care nu au fost doar ANCOM şi Ministerul Comunicaţiilor, şi multe alte ministere”, a spus Sorin Grindeanu

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii spune că de implementarea tehnologii 5G, nu vor benefica doar comunicaţiile, ci multe alte sectoare, de la sectorul de servicii, la finanţe, agricultură, transporturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele 6 noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2019 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii nr. 635/2019 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • BestJobs: Unde au căutat românii să se angajeze în luna martie

    După şoferi, contabili şi ingineri, angajaţii din HR îşi doresc cel mai mult o schimbare

    Pentru a treia lună consecutiv, joburile în domeniile transport, financiar-contabil şi inginerie au fost cele mai căutate de către angajaţii români, cu un volum total de peste 71.000 de căutări, în creştere cu 11% faţă de luna februarie. Noutatea lunii martie vine din domeniul resurse umane, unde angajaţii au înregistrat peste 10.000 de căutări de joburi pe tot parcursul lunii.

    Oracle, IKEA şi Banca Transilvania au atras cei mai mulţi candidaţi în luna martie

    Primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate în luna martie a acestui an au fost Oracle România (1.941 aplicări), IKEA România (1.813 aplicări), Banca Transilvania (1.787 aplicări), ENEL (1.575 aplicări), Alpha Bank (1.564 aplicări), Deichmann (1.507 aplicări), Rompetrol (1.490 aplicări), Inditex (1.454 aplicări), British American Tobacco (1.443 aplicări) şi Societe Generale European Business Services (1.428 aplicări).

     

    Şi în luna martie au existat candidaţi care au ales să aplice direct pe paginile de profil ale companiilor angajatoare de pe BestJobs.
    Astfel, companiile cu cel mai bun brand de angajator în luna martie au fost: Oracle, cu 139 de aplicări spontane, IKEA România, cu 113 de aplicări spontane, Innovation Experience, cu 196 de aplicări spontane, HRS Romania, cu 102 de aplicări spontane, WNS Global Services, cu 100 de aplicări spontane, British American Tobacco şi Manpower România, cu câte 98 de aplicări spontane fiecare, Continental Automotive Group Romania, cu 96 de aplicări spontane, Coca-Cola HBC Romania şi ENEL, cu 93 de aplicări spontane fiecare.

  • Deşi fac 10% din volumul naţional de afaceri, microîntreprinderile asigură 23% din locurile de muncă

    Potrivit studiului realizat în ultimii cinci ani, microîntreprinderile au înregistrat o creştere cu 5,2%, faţă de 2016 şi cu 23,8%, faţă de 2013, la 139,1 miliarde lei în 2017. De asemenea, Instant Factoring previzionează continuarea tendinţei de creştere pentru acest an, la un nivel de aproximativ 4%, reprezentând 145 miliarde lei.

    „Microîntreprinderile rămân cel mai dinamic sector din economie şi sunt cel mai rapid adaptabile şi totodată vulnerabile evoluţiei economice şi acoperirii diverselor nişe de piaţă. Impactul lor la nivel de economie rămâne din păcate încă redus, cu o pondere de doar 10% din cifra de afaceri agregată a companiilor româneşti, în special datorită inaccesibilităţii resurselor financiare care să le permită să facă saltul de la nivel embrionic la o clasă superioară de dezvoltare”, a declarat Cristian Ionescu, CEO şi Preşedinte Instant Factoring.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro