BusinessMagazin

Tag: fond

  • Prima extragere la loteria bonurilor fiscale va avea loc pe 13 aprilie

    Loteria bonurilor fiscale constă în extragerea aleatorie de numere, astfel:

    – un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Numărul reprezentând valoarea totală a bonului fiscal rezultă în urma extragerii succesive a trei serii de cifre, cuprinse între 0 şi 9;

    – un număr reprezentând ziua emiterii bonului fiscal aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care se organizează Loteria bonurilor fiscale.
    Rezultatul extragerilor se consemnează într-un proces-verbal care se postează pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    -a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
    – sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999;
    – are valoarea totală exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă;
    – a fost emis în ziua extrasă;
    – nu are menţionat niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului.

    În vederea determinării valorii câştigătoare pentru un bon fiscal, după centralizarea situaţiei bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, se împarte fondul de premiere la numărul total al bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, iar suma astfel obţinută se rotunjeşte la leu în favoarea câştigătorului.

    În cazul în care nu există câştigători, fondul de premiere se reportează pentru extragerea următoare.
    Revendicarea premiilor se face prin depunerea bonului fiscal câştigător (ulterior extragerii), în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o cerere conform modelului care va fi aprobat prin ordinul mai sus menţionat.

    Revendicarea premiilor se face în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de a revendica premiul.Plata câştigurilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor, după verificarea autenticităţii şi realităţii bonurilor fiscale depuse pentru revendicarea premiilor, de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
    Mai multe detalii despre loterie pot fi consultate pe www.mfinante.ro la rubrica Loteria bonurilor fiscale.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Fondul de garantare a asiguraţilor ar putea deveni persoană juridică şi să facă plăţi către creditori în limita a 450.000 lei

    Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Senat în data de 2 martie, iar opt zile mai târziu a fost transmis pentru avizare către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Consiliul Legislativ, precum şi la Guvern pentru un punct de vedere, conform datelor de pe pagina web a Senatului.

    FGA are ca scop plata din disponibilităţile acumulate a despăgubirilor/indemnizaţiilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de clienţi, în cazul insolvenţei unui asigurător.

    “Constituirea Fondului ca persoană juridică de drept public este imperios necesară întrucât acesta poate prealua funcţia de administrator special, implicându-se direct în restabilirea situaţiei financiare a societăţilor de asigurare, prin aplicarea măsurilor de redresare financiară. În aceste condiţii, Fondul trebuie să beneficieze de autonomie pentru a-şi exercita această funcţie, evitând conflictul de interese cu ASF, autoritate care aplică şi coordonează aducerea la îndeplinire a procedurii de redresare financiară”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

    Legislaţia actuală nu stipulează un plafon de garantare pentru plata din disponibilităţile FGA a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări.

    “Astfel, în prezent, plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări din disponibilităţile FGA se face integral, în baza listelor aprobate şi publicate şi a documentaţiilor aferente, reglementarea fiind foarte generoasă în raport cu contribuţiile plătite de asigurători la FGA”, se arată în expunerea de motive.

    În document se mai spune că măsura limitării acoperirii daunelor de către FGA, soluţie agreată de alte scheme de garantare din statele membre UE, este imperativă şi trebuie adoptată cu celeritate.

    “În situaţia în care s-ar pune presiune pe disponibilităţile FGA, acestea ar fi insuficiente pentru a suporta plata integrală a despăgubirilor, prejudiciind potenţialii creditori de asigurări ai societăţilor de asigurare în faliment”, se menţionează în document.

    Impunerea unui plafon de garantare va viza atât contractele de asigurãri generale, cât şi pe cele de viaţă.

    Transformarea FGA din direcţie de suport a Consiliului ASF în persoană juridică de drept public va asigura, spun iniţiatorii, o mai mare transparenţă în utilizarea resurselor acestuia, va permite implicarea FGA în restabilirea situaţiei financiare a unui asigurător în faliment şi se va evita un conflict de interese cu ASF, care aplică în prezent măsurile de redresare financiară.

    Iniţiatorii proiectului de act normativ menţionează că fonduri de garantare care activează ca persoane juridice se regăsesc şi în alte sectoare financiare, cum ar fi Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor (piaţa de capital) şi Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

    Potrivit proiectului de act normativ, FGA va fi administrat de un consiliu format din 5 membri, din care 3 vor fi numiţi de către Consiliul ASF, unul dintre aceştia urmând să fie preşedinte, şi doi numiţi de Ministerul Finanţelor Publice. Conducerea executivă va fi asigurată de un director general.

    În prezent, FGA este condus de Nicolae Eugen Crişan, cu delegaţie (postul este vacant şi va fi ocupat prin concurs), conform datelor disponibile pe pagina web a ASF.

    Cota procentuală a contribuţiilor datorate FGA de către asigurători nu va putea depăşi 10% din primele brute încasate de aceştia, se mai spune în proiect.

    Anul trecut, cotele pentru contribuţia asigurătorilor la FGA s-au menţinut la nivelul anului 2013. Astfel, pentru asigurările de viaţă, companiile au virat către FGA 0,3% din prime, respectiv 0,8% din prime pentru asigurările generale.

    De la 1 ianuarie, în cazul asigurărilor generale, contribuţia a crescut de la 0,8% la 1% din prime, iar în cazul poliţelor de viaţă de la 0,3% la 0,5%.

    La finele anului 2014, FGA avea capitaluri proprii în valoare de 938,75 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de 2013, iar disponibiliăţile însumau 909,11 milioane de lei, cu 7,6% mai mult faţă de anul precedent, a anunţat marţi ASF.

    Contribuţiile societăţilor de asigurări au însumat 58,46 milioane de lei în 2014, faţă de 59,12 milioane de lei în urmă cu an.

    Anul trecut, asigurătorii care au virat contribuţii la FGA au fost în număr de 45, din care 37 sunt societăţi de asigurare autorizate de ASF şi 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din Spaţiul Economic European deschise pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire.

    Totodată, anul trecut, veniturile din plasamente financiare ale FGA au fost de 32,31 milioane de lei, în comparaţie cu 40,67 milioane de lei, nivel consemnat în 2013.

    Fondul a înregistrat venituri totale în valoare de aproximativ 90,77 milioane de lei, cu circa 9 milioane de lei mai puţin faţă de 2013.

    Cheltuielile operaţionale aferente anului trecut s-au situat la 12,70 milioane de lei, în scădere cu 5,62 milioane de lei faţă anul 2013.

    Dintre acestea, cheltuielile reprezentând plăţi de indemnizaţii/despăgubiri aferente creditorilor de asigurări au fost în sumă de 1,29 milioane de lei.

    Anul trecut, FGA a înregistrat un excedent de circa 78,07 milioane de lei, cu 2,94 milioane de lei mai puţin în comparaţie cu 2013.

    La sfârşitul anului trecut, disponibilităţile FGA erau plasate în titluri de stat – 68,67%, depozite – 30,27% şi conturi curente – 1,06%.

    Principalele atribuţii ale FGA vizează analizarea, verificarea şi aprobarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, precum şi plata din disponibilităţile sale a sumelor reprezentând despăgubiri către creditorii de asigurări.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

  • Orban: Dacă nu anchetaţi utilizarea fondului de rezervă al guvernului, sunteţi complici

    “Viaţa merge înainte şi roata se învârte, dragii mei! Veţi ajunge în opoziţie! Gândiţi-vă că, indiferent dacă suntem în opoziţie sau la putere, avem obligaţia să veghem la modul în care este utilizat banul public!”, a precizat Orban, care a pledat pentru solicitarea liberalilor de înfiinţare a unei comisii parlamenatre de anchetă, care să verifice modul în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului în anii 2013 şi 2014.

    El a susţinut că, în 2014, s-au făcut “alocări discriminatorii şi subiective, cu scopul de a favoriza obţinerea de voturi în campania electorală”.

    “Dacă nu veţi vota pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, veţi deveni complici sau tăinuitori la abuzurile care s-au făcut la alocarea banilor publici. (…) Nu vom face decât să ne facem părtaşi la risipa banului public din ultimii 25 de ani şi la gravele acte de corupţie, care astăzi se văd în anchetele DNA”, a mai spus deputatul Orban.

    Şi deputatul neafiliat Remus Cernea a declarat că va susţine înfiinţarea unei astfel de comisii de anchetă, arătând că a solicitat informaţii privind utilizarea acestor fonduri şi a primit drept răspuns faptul că “pentru construcţia de biserici s-au alocat 72 de milioane de lei, în ultimii doi ani”.

    Marian Neacşu, liderul deputaţilor PSD, a precizat, însă, că solicitarea PNL de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind utilizarea fondului de rezervă “nu întruneşte elementele procedurale pentru a fi luată în calcul”, deoarece doar PNL şi-a desemnat membrii într-o astfel de comisie.

    Neacşu a mai spus că, în cazul în care cererea PNL va fi suspusă la votul final, PSD va vota împotriva sa.

    Deputaţii au în programul de lucru să dea votul final asupra proiectelor de pe ordinea de zi miercuri, începând cu ora 17,30.

  • Valoarea activelor financiare în administrare ale ING Asigurări a ajuns la 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2014

    În aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 614 milioane de lei, înregistrând o creştere de aproape 10% faţă de anul 2013 (559,6 milioane de lei).

    Portofoliul de contracte noi din 2014 a fost similar celui realizat în anul precedent, creşterea volumului de prime brute subscrise fiind realizată în principal pe fondul revenirii interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked şi a îmbunătăţirii persistenţei în portofoliul de contracte.

    Dacă în 2013 asigurările de tip unit-linked reprezentau un sfert din portofoliul de contracte noi, în 2014 ponderea acestei categorii de produse a crescut la peste 35%.

    Per ansamblu, asigurările de tip unit-linked reprezentau la finalul anului trecut 51% din totalul contractelor în vigoare.

    În acelaşi timp, prima brută medie pentru contractele subscrise în 2014 a fost de 1.702 lei, în creştere cu 10% faţă de prima brută medie a contractelor vândute în 2013.

    În 2014, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 125,9 milioane de lei, cu 3% mai mult faţă de anul precedent. 78% din această sumă, respectiv 98,2 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,34  faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,9 comparativ cu nivelul minim cerut.

     

    Pe segmentul de pensii facultative, activele administrate de fondurile ING au crescut cu peste 30% faţă de 2013.

    Cele două fonduri facultative din administrarea ING Asigurări de Viaţă – ING Activ şi ING Optim – însumau 146.684 de participanţi la sfârşitul anului 2014, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de 45% dintre participanţii care au încheiat un act individual de aderare de acest fel în 2014.

    Valoarea activelor nete din administrarea celor două fonduri ING era de 506,33(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2014, în creştere cu peste 30% faţă de 2013. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,7%(1) (sursa: ASF).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie brută la fondul ING Activ în 2014 a fost de 102,3 lei (comparativ cu 93,1 lei  în 2013), iar la ING Optim de 113,2 lei (faţă de 102,8 lei în 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,72%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,50%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,16% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă spune “În 2014 ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţa de asigurări de viaţă printr-o creştere a volumului de prime brute subscrise de 10%, dar şi de administrator preferat pentru participanţii care au încheiat o pensie facultativă.

    Pe segmentul de asigurări de viaţă remarcăm revenirea interesului clienţilor pentru produsele unit-linked şi, în particular, pentru contractele cu primă unică. Astfel, ponderea asigurărilor unit-linked în vânzările din 2014 a fost cu aproape 9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, situându-se la un nivel atins ultima dată în urmă cu patru ani.

    În acelaşi timp, tendinţe pozitive care au marcat activitatea noastră în 2014 sunt şi creşterea cu 10% a primei brute medii comparativ cu 2013, dar şi scăderea numărului de clienţi care renunţă la asigurare, rezilierile şi răscumpărările fiind cu 15% mai reduse faţă de 2013.

    Pe segmentul de pensii facultative am terminat anul 2014 cu un număr de aproape 150.000 de participanţi, 45% dintre persoanele care au încheiat un astfel de contract în 2014 alegând unul dintre fondurile din administrarea ING. În acelaşi timp, contribuţiile alocate de participanţi în 2014 pentru fondurile de pensii facultative ING sunt, în medie, cu 10% mai mari ca în 2013.

    2014 este şi anul în care am facut primii paşi în procesul de aliniere a identităţii noastre principiilor NN, dând startul în luna decembrie comunicării directe cu clienţii şi pregătind campaniile de comunicare către publicul larg. Astfel, în timp ce rămânem aceeaşi companie pe care publicul o cunoaşte pentru valorile promovate şi activitatea din ultimii 18 ani, avem planificate în 2015 investiţii importante pentru comunicarea şi construirea noului brand, NN, pentru a realiza cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul actual către cel nou.”

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2014 a fost de 31,18 milioane de lei.

    În anul 2014 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 31,18 milioane lei, comparativ cu 12,5 milioane lei în 2013. Nivelul profitului s-a îmbunătăţit în contextul în care 2014 a adus o diminuare a volumului de investiţii, pe fondul finalizării unor proiecte din trecut.

     

    Pe segmentul de pensii obligatorii, Fondul de Pensii Administrat Privat ING are peste 1,8 milioane de participanţi. La sfârşitul lui 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING avea în administrare active nete de 7,14(1) miliarde de lei, în creştere cu 36,3% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2014, în funcţie de active, era de circa 37,4%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    La aceeaşi dată, ING Pensii avea 1.833.997 participanţi în Pilonul II, dintre care peste 97% au platit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie brută pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fostde 98 lei, comparativ cu 82,7 lei în 2013.

    De la momentul începerii colectării contribuţiilor (mai 2008) şi până la finalul anului 2014, fondul de pensii obligatorii al ING Pensii a obţinut o performanţă anualizată de 11,61%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,08% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF). 

    Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a Unui Fond de Pensii Administrat Privat: “La finalul anului 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING înregistra un randament mediu anualizat de 11,61%, în contextul dobânzilor foarte reduse din piaţă. Am continuat, în acelaşi timp, să investim în campanii de informare cu obiectivul de a creşte nivelul de conştientizare în rândul publicului cu privire la necesitatea planificării financiare a pensiei. Proiecte importante în această direcţie au fost susţinerea burselor pentru jurnalişti pe subiecte sociale “Viitor la purtător” şi lansarea platformei www.pensiopedia.ro, ce include informaţii necesare participanţiilor şi prezintă tinerilor modul de funcţionare a sistemului de pensii private.”

  • Statul elen a pierdut 15 mld. euro după alegeri ca urmare a prabuşirii acţiunilor la băncile naţionalizate

     Conform cotaţiilor bursiere de la sfârşitul şedinţei de vineri, valoarea celor patru creditori din fondul de bailout al băncii era de sub 7 miliarde de euro, în comparaţie cu 19,7 miliarde în iunie 2014 sau 22,6 miliarde la sfârşitul lui 2013.

    Totuşi, pierderea este doar pe hârtie momentan, şi dacă negocierile dintre Atena şi creditori se vor încheia fericit, piaţa bursieră va putea să recupereze rapid terenul pierdut, iar valoarea HFSF va creşte din nou în consecinţă. Fondul elen controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National şi 35,4% din Eurobank.

    Sunt mai multe motive pentru care acţiunile băncii au avut o scădere puternică în ultimele zile. Principalul motiv ar fi îngrijorările legate de un control guvernamental mult mai strict asupra administraţiilor. Primul ministrul Alexis Tsipras a repetat în numeroase rânduri că statul va exercita un control strict asupra băncilor şi va face schimbări în management.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Christine Valmy, una dintre pionierele antreprenoriatului din România, a murit la 88 de ani

     Potrivit surselor citate, Christine Valmy, care a murit la vârsta de 88 de ani, era internată la Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu” din 8 ianuarie, cu pneumonie severă, dar aceasta avea şi suferinţe cardiace cronice, plurivasculare.

    Medicii i-au tratat infecţia pulmonară, dar Christine Valmy era depedentă de aparatele de respiraţie artificială. Aceasta a fost consultată de mai mulţi cardiologi, avea mai multe stenturi, de peste 10 ani, suferea de fibrilaţie atrială, avea un stimulator cardiac (pacemaker), iar în ultimele luni a avut mai multe episoade de accident vascular cerebral, au mai spus sursele citate.

    Pe fondul acestor suferinţe s-a suprapus pneumonia severă, starea acesteia s-a agravat şi duminică, în jurul orei 19.00, Christine Valmy a decedat, au precizat sursele citate.

    Christine Valmy (Cristina Xantopol) s-a născut pe 25 octombrie 1926, la Bucureşti. A fost estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor. A lucrat atât în România, cât şi în SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Asigurătorii vor plăti mai mult la fondul de garantare a asiguraţilor de la 1 ianuarie

    “Începând cu exerciţiul financiar 2015 se stabilesc următoarele cote de contribuţie datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraţilor, astfel: 1% cota de contribuţie pentru asigurările generale şi 0,4% cota de contribuţie pentru asigurările de viaţă. Cotele stabilite se aplică asupra volumului de prime brute încasate din activitatea de asigurari directe aferentă asigurărilor generale şi, respectiv, asigurărilor de viaţă”, se arată în Norma 20/2014 privind cotele de contribuţie datorate de asigurători Fondului de garantare a asiguraţilor.

    În acest an, nivelul contribuţiei a fost de 0,8% pentru asigurările generale şi de 0,3% pentru asigurările de viaţă şi (similar anului anterior).

    Majorarea contribuţiei a fost motivată de ASF prin creşterea mai rapidă a depăgubirilor şi rezervelor tehnice în cazul poliţelor cu risc ridicat comparativ cu dinamica primelor subscrise.

    “Urmare a analizei evoluţiei pieţei de asigurări pe perioada ultimilor 7 ani (2007 – 2013) şi în special a evoluţiilor înregistrate de clasele de asigurări considerate cu un risc ridicat în ceea ce priveşte posibilitatea ajungerii în situaţia în care este necesară intervenţia Fondului de garantare a asiguraţilor (FGA), analiza efectuată atât pe primele subscrise, cât şi pe indemnizaţiile plătite şi rezervele tehnice aferente acestor clase, se constată o creştere mult mai mare a nivelului ultimelor două elemente faţă de primul”, se arăta într-o adresă obţinută de MEDIAFAX şi trimisă de ASF către asigurători.

    Creşterea contribuţiei va permite garantarea unei bune funcţionări a pieţei asigurărilor şi buna protecţie a asiguraţilor şi întărirea încrederii acestora, se mai spunea în document.

    La sfârşitul anului 2013, disponibilităţile FGA au atins 844,8 milioane de lei.

    Potrivit Legii 136/1995, acestea pot fi plasate în instrumente ale pieţei monetare purtătoare de dobândă, la instituţii de credit, în titluri de stat sau alte plasamente sau alocări stabilite prin legislaţia în vigoare.

    În prezent, pe piaţa asigurărilor activează 37 de asigurători.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.