BusinessMagazin

Tag: fond

  • Fondul de private equity Abris Capital: Investim între 30 şi 80 de milioane de euro în o tranzacţie în România

    Fondul de private equity Abris Capital investeşte în medie între 30 şi 80 de milioane de euro pentru achiziţionarea unei companii din România, afirmă Adrian Stănculescu, director de investiţii şi liderul biroului din România al Abris Capital.

    Fondul de private equity preferă să investească în companii din sectoare de activitate precum producţie, servicii, logistică, reciclare, IT, iar companiile în care investesc de obicei sunt business-uri antreprenoriale, profitabile. Adrian Stănculescu, afirmă că Abris Capital nu investeşte în domenii precum imobiliare şi construcţii de infrastructură. El vede ca sectoare cu potenţial de dezvoltare serviciile, sectorul Business to Business (B2B) şi pe cel de IT.

    ”Claritatea direcţiei noastre vine din faptul că noi nu ne specializăm în un sector. Am investit în sectoare diverse pentru că aceasta a fost strategia noastră de la început. Nu vom începe să ne specializăm încet-încet doar pe business-urile de consum. Vom rămâne diversificaţi şi investim în logistică, producţie, servicii. De asemenea, sperăm să investim din ce în ce mai mult în companii de IT. Important este potenţialul de dezvoltare”, a declarat Adrian Stănculescu

    Abris Capital nu investeşte în startup-uri, după cum spun reprezentanţii companiei. De obicei, fondul de private equity achiziţionează participaţii majoritare între 51% şi 100% şi rămâne în acele companii între trei şi şase ani.

    Fondul de investiţii a făcut în această vară două achiziţii pe plan local, este vorba de Dentotal Protect, unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei de echipamente stoma­tologice, şi de pachetul majoritar de acţiuni al grupului de companii IT Global Technical Group, activ pe piaţa din România în dezvoltare de software şi furnizare de soluţii tehnologice pentru eficientizarea clădirilor şi a infrastructurilor de securitate.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Americanii de la KKR au înfiinţat cel mai mare fond de private equity din istoria Europei, cu un capital de 5,8 miliarde euro

    Grupul de investiţii american, Kohlberg Kravis Roberts (KKR), a înfiinţat cel mai mare fond de private equity din istoria Europei, în contextul în care investitorii inundă regiunea cu bani în căutare de câştiguri mai mari.

    Gigantul de private equity ar fi stabilit deja tranzacţii pentru 28% din capitalul total de 5,8 miliarde euro, marţi, înainte ca fondul să se închidă în urma finalizării procesului de strângere de capital. Viteza cu care o parte din capital a fost investit ilustrează apetitul industriei de investiţii pentru tranzacţii în Europa.

    „Perioada medie de investiţii pentru fonduri s-a micşorat puţin în contextul în care oamenii văd oportunităţi în piaţă. Unele dintre investiţiile noastre recente s-au dezvoltat”, notează Johannes Huth, şeful pentru Europa al KKR.

    Printre tranzacţiile deja închise de noul fond – care şi-a depăşit ţinta de capital iniţială de 5 miliarde euro – se numără achiziţia unei participaţii în publisherul german Axel Springer, o altă tranzacţie prin care cumpără grupul german de plăţi Heidelpay pentru mai mult de 600 milioane euro şi achiziţia unei particiaţii în asiguratorul nordic non-life Soderberg & Partners.

    În medie, grupurile de private equity existente la nivel global au investit până acum circa 10% din fondurile atrase în 2019 şi 20% din cele atrase în 2018, potrivit datelor agregate de platforma Preqin.

    Grupurile de investiţii se bazează pe cererea ridicată din partea investitorilor, care se aşteaptă ca industria să livreze venituri puternice într-o lume în care pieţele americane de acţiuni ating noi recorduri, şi în care majoritatea obligaţiunilor guvernamentale oferă randamente slabe.

    Luna trecută, KKR i-a numit pe Mattia Caprioli şi pe Philipp Freise în poziţii de co-executivi pe Europa ai KKR.

    Gigantul american KKR a fost unul dintre fondurile care au intrat în 2016 în cursa pentru reţeaua de magazine Profi, alături de Mid Europa Partners, Pamplona Capital şi BcPartners.

     

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ROCA X, fond românesc de investiţii în start-up-uri şi tehnologie dedicat afacerilor europene disruptive, anunţă primele cinci investiţii

    Fondul românesc de investiţii în tehnologie ROCA X, destinat afacerilor disruptive la început de drum, intenţionează să devină un jucător regional, cu acces la companiile de tehnologie europene. Ambiţia acţionarilor ROCA X e să creeze o punte de legătură între companiile tech, resursele umane necesare dezvoltării lor, investitorii privaţi şi instituţionali şi pieţele de desfacere worldwide, cu o modalitate extrem de rapidă în luarea deciziilor de investment.

    Publicul-ţintă al fondului sunt tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate. ROCA X nu activează exclusiv într-o anumită nişă ci monitorizează activ atât evoluţia unor domenii din piaţa de tech: blockchain, AI, fintech, cât şi tendinţele nou apărute în tehnologie, derivate din dimensiunile noi ale dezvoltării societăţii şi umanităţii.

    După evaluarea a peste 150 de start-up-uri în doar câteva luni de activitate, ROCA X are deja cinci investiţii în valoare de 600.000 de euro. Afacerile cuprinse în portofoliul ROCA X la momentul actual sunt Feeel – o platformă digitală europeană care centralizează accesul la servicii de sănătate, Beez – o soluţie de cashback, Feexers – marketplace pentru servicii de household & beauty, Betmarkets – o soluţie ce transformă pariurile sportive în instrumente de investiţie şi PatchAI, asistent virtual pentru pacienţii implicaţi în teste clinice.

    În acest moment în pipe line-ul ROCA X sunt aproape 20 de  companii, aflate în diverse stadii de analiză: companii de fintech, proptech, bigdata&AI precum şi start-up-uri din domeniul medical şi energie verde. Aceste plasamente rapide dovedesc nevoia acută a unui astfel de instrument financiar flexibil şi rapid.

    În timp ce sursele tradiţionale de finanţare se bazează exclusiv pe metrici şi indicatori ai succesului pentru a maximiza profitabilitatea investiţiilor, ROCA X ţine cont şi de potenţialul de creştere, alăturând la criteriile standard o viziune financiară curajoasă.

    Într-un peisaj european şi local unde nevoia de finanţare este în creştere, ROCA X alege să activeze în principal în primele etape de finanţare (de tip Seed şi Series A funding), aceasta fiind zona cea mai puţin acoperită de opţiuni de investire. De aceea, pe lângă capitalul plasat iniţial de ROCA X, companiile din portofoliu vor necesita şi runde ulterioare de finanţare, care să le asigure creşterea accelerată dorită. Fiind un partener implicat, ROCA X îşi doreşte să fie parte a procesului de creştere al acestor start-up-uri.

    Acţionarii fondatori ai ROCA X sunt persoane fizice si juridice exclusiv de origine română, aflate în proporţie majoritară la prima investiţie în domeniul tehnologic, care au înţeles că viitorul în business este indubitabil legat de evoluţia tehnologiei. Ei au pus laolaltă pentru începutul acestui demers 2,7 milioane de Euro.


     

  • Olga Tokarczuk şi Peter Handke au primit premiul Nobel pentru literatură

    Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, “pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă”.

    Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, “pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernele lumii jubilează: Multinaţionalele cu afaceri de peste 750 milioane euro vor fi taxate mai mult în pieţele externe în care fac business pe fondul propunerilor OCDE-ului pentru noua legislaţie fiscală

    Avansul înregistrat de marile companii de internet precum Google şi Facebook au întins la maximum limitele legale în care se puteau încadra, astfel încât ajung să înregistreze active şi diverse patente în ţări cu taxe reduse precum Irlanda – indiferent unde se află clienţii.
     
    La începutul acestui an peste 130 de ţări şi teritorii au încheiat un acord pentru a scrie o nouă legislaţie fiscală – în contextul în care cea actuală a fost scrisă în urmă cu circa 100 de ani – iar OCDE-ul este instituţia care trebuie să vină cu propunerile.
     
    Problematica taxării transfrontaliere pentru firmele multinaţionale a devenit din ce în ce mai urgentă în contextul în care mai multe ţări au adoptat deja propriile planuri locale pentru taxarea companiilor digitale, în absenţa unui acord global.
     
    „Sistemul actual se află sub multă presiune şi nu va supravieţui dacă nu eliminăm tensiunile”, spune Pascal Saint-Amans, şeful politicilor fiscale din cadrul OCDE.
     
    El spune că schimbarea legislativă va avea un impact de câteva puncte procentuale adăugate la impozitul aplicat businessurilor, iar singurii pierzători ar fi marile huburi internaţionale de investiţii.
     
    În timp ce asta înseamnă că mai multe ţări precum Irlanda sau alte paradisuri fiscale ar avea de suferit, pieţele cu mulţi consumatori precum SUA sau Franţa ar beneficia de pe urma modificărilor.
     
    Propunerile OCDE vor stabili încadrarea fiscală a companiilor care vor intra sub incidenţa noilor reguli, vor defini cât business taxabil poate face o companie în altă ţară şi cât de mult poate fi taxat profitul obţinut acolo.
     
    Ţinta este de a oferi guvernului ţării în care se află un client sau în care este vândut produsul unei companii dreptul de a taxa o porţiune mai mare din profitul câştigat de companie în ţara respectivă.

  • Cum a ajuns un fond de hedging de 38 miliarde dolari să investească într-un club cu tradiţie din Seria A, care nu a mai câştigat campionatul de opt ani

    În octombrie 2018, fostul fundaş italian Paolo Maldini stătea de vorbă cu investitorul Gordon Singer. Fostul căpitan al AC Milan şi al naţionalei Italiei încerca să îl convingă pe şeful biroului londonez al Elliott Management, un fond de hedging de 38,2 miliarde dolari – fondat de tatăl lui Gordon, Paul – să deschidă carnetul de cecuri.

    Mai devreme în acelaşi an, într-o mişcare spectaculoasă pe care până şi executivii Elliott o consideră cea mai ambiţioasă tranzacţie de când fondul purta o dispută cu guvernul Argentinei asupra datoriilor suverane, fondul de hedgind a preluat controlul clubului italian cu tradiţie.

    În continuare, Gordon Singer a fost rugat de echipă să plătească un transfer de 35 milioane de euro pentru atacantul brazilian Lucas Paqueta, însă tranzacţia s-a lovit de situaţia financiară precară în care era clubul când a fost preluat de fondul de hedging. Maldini, numit anul acesta director tehnic al clubului, a încercat să-i convingă pe investitori că acest pariu merită făcut pentru că ar putea schimba direcţia clubului.

    „Să o facem”, decide Gordon Singer, potrivit Financial Times.

    „A fost o mişcare ce ne-a dat nouă multă energie”, îşi aminteşte Paolo Maldini.

    Discuţia de atunci dintre o legendă a fotbalului şi un gigant financiar londonez ilustrează una dintre cele mai fascinante problematici atât din industria fotbalului, cât şi din businessul Italian –poate unul dintre cele mai mari fonduri de hedging să găsească o formulă pentru a avea success în industria volatilă a fotbalului?

    Executivii Elliott susţin că planul lor pentru milanezi este axat pe profit: meciuri castigate pe teren, venituri majorate în afara lui, creşterea valorii clublui şi vânzarea lui pentru profituri sănătoase. Dar până acum această reţetă nu a avut succesul sperat.

    Potrivit FT, planurile Elliott pentru AC Milan au fost puse cap la cap din mai multe interviuri cu executivi ai celor două organizaţii, discuţii cu bancheri, agenţi, analişti, şi oficialii cluburilor rivale.

    Misiunea Elliott este de a readuce la viaţă un gigant prăbuşit. AC Milan a câştigat sezonul în liga de fotbal Seria A din Italia ultima data în 2011. Mai mult, echipa nu a reuşit să se califice în Champions League deloc în ultimele cinci sezoane.

    În ultimul deceniu, veniturile anuale ale clubului au stagnat la circa 200 milioane de euro, potrivit datelor Deloitte.

    Pentru comparaţie, Real Madrid, clubul cu cele mai mari încasări din lume, şi-a dublat veniturile în aceeaşi perioadă la 750 milioane de euro pe an.

    Mai mult, în timp ce AC Milan avea o echipă plină de jucători precum Marco van Basten şi Kaka, clubul este forţat acum să mizeze pe talente mai puţin cunoscute precum Paqueta.

    Miza este ridicată şi pentru investitori în contextul în care un potential eşec al Elliott de a readuce la viaţă şi la profit clubul Italian – în special în Italia unde fondul de hedging este implicat în afaceri şi cu Telecom Italia şi CNH Industrial, un producător de tractoare controlat de familia Agneli, care deţine şi clubul Juventus – ar fi o lovitură dureroasă.

    „Cred că va fi foarte greu să întorci businessul şi să îl vinzi pentru 1 miliard de dolari. Continui să cred că există un plan mult mai puternic pe care nu îl văd eu. În acelaşi timp ar putea fi vorba şi de faptul că fiul lui Paul Singer a vrut atât de mult să se implicie în fotbal şi au atât de mulţi bani încât nu există de fapt niciun plan mai puternic”,spune unul dintre executivii clubului pentru FT, care a decis să rămână anonim.

     

     

     

  • Se dă startul programului pentru panouri fotovoltaice. O persoană poate obţine 20.000 de lei

    De astăzi, 9 septembrie 2019, românii pot accesa programul Casa Verde 2019 prin care pot primi o finanţarea de 20.000 de lei pentru instalarea de sisteme fotovoltaice pentru generarea de curent electric.

    Programul Casa Verde 2019 este reglementat prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 1.287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

    Programul Casa verde fotovoltaice are un buget de 636 de milioane de lei. Prin acest program se finanţează suma de 20.000 de lei pentru un beneficiar, persoană fizică.

    Citiţi AICI condiţiile 

  • Unde trebuia să vă puneţi banii pentru a-i tripla până acum în 2019

    Fondul de investiţii Vanda Global Fund, cu sediul în Singapore, este cel mai performant fond de investiţii de tip hedge fund până acum de la începutul anului, înregistrând o creştere de 278% la finalul lunii iulie, potrivit datelor Eurekahedge, citate de Bloomberg.

    Cu trei ani în urmă, Chong Chin Eai, fondatorul Vanda Global Fund, urmărea victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale şi modul în care aceasta a influenţat parcursul pieţelor de capital. Fondul lui era atunci lansat doar de câteva luni, cu 24 de milioane de dolari de la prieteni şi familie, şi era pe scădere cu 50%.

    În acel moment, Eai voia să folosească propriile economii pentru a acoperi pierderile investitorilor şi să închidă fondul. În schimb, a adecis să păstreze strategia de investiţii şi să rămână în piaţă. Acum, când randamentele au depăşit 270%, grupul denumit după floarea naţională a statului Singapore, a livrat randamente anualizate de 40% de la înfiinţare.

    „Mulţi manageri de fonduri ar fi renunţat după şase luni pentru a începe un nou fond. Dar eu am vrut să le arăt investitorilor ritmul fondului şi creşterea fondului, atât în termeni de performanţă dar şi pentru a le arăta ce pot face”, spune Chong, 45 ani.

    Vanda, care are acum active de 194 milioane dolari în portofoliu, tranzacţionează pe platforma Swiss-Asia Asset Management. Investeşte în ETF-uri şi are peste 100 de investiţii în mai multe clase de active, de la bunuri şi titluri de stat şi până la indici bursieri. Contractele de tip future livrează pentru Vanda randamente bune, dar sunt investiţii riscante şi pot duce şi la pierderi masive. Vanda a înregistrat o creştere de 260% în 2017, dar a pierdut 49% în 2018.

    Chong a lucrat în trecut la Standard Chartered şi spune că Vanda a ajuns acum la aproimativ „10-15 investitori” şi plănuieşte să mai strângă încă 20 milioane dolari în următoarele 12 luni. Investitorii acreditaţi care investesc mai mult de 1 milion de dolari vor fi taxaţi cu un comision anual de 2% şi unul de performanţă de 20%, în timp ce aceia care investesc minim 250.000 de dolari vor deveni subscrieri de clasa B cu o taxă de 2,5% pentru subscriere şi 25% pentru performanţă.

    „Ţinta mea este să ajung la 500 milioane dolari până când fac 50 de ani, deci în pat4ru ani. Cred că o pot face, este doar vorba de timp”, spune el.

     

  • Administraţie Fondului de Mediu va plăti 20.000 de lei celor care îşi montează celule fotovoltaice

    „Încheiem azi un contract între Ministerul Dezvoltării, care este finanţatorul, care are banii, 636 de milioane de lei pentru Programul Casa verde fotovoltaice, program care se va semna între domnul vicepremier Suciu şi domnul preşedinte al AFM domnul Brezuică. Ne-am gândit să îmbunătăţim programul Casa Verde. (…) Cea mai bună metodă este să montăm celule fotovoltaice pe casele noastre şi, un lucru extrem de important, în Parlament s-a votat o lege prin care ne dă dreptul fiecăruia deintre noi să devenim producători de energie electrică”, a anunţat, luni, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    Potrivit ministrului, înscrierea va începe de pe data de 9 septembrie, iar finanţarea este de 20.000 pentru fiecare beneficiar.

    „Pentru că acest program se va referi concret la toţi românii care vor putea în data de 9 septembrie, prin toţi instalatorii care azi se vor putea regăsi pe lista care va fi publicată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, românii vor putea semna contracte cu aceşti instalatori, după care trebuie să-şi ia avizul tehnic pentru montatul acestor celeule fotovoltaice”, a mai precizat Gavrilescu.

    Ministrul a mai precizat că se aproximează 33.000 de unităţi locative care vor fi posesoarele acestor celule fotovoltaice.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro