BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Duşa: Imobile şi terenuri pe care nu le mai foloseşte Armata vor fi transferate autorităţilor

     Mircea Duşă a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Timişoara, că ministerul pe care îl conduce este dispus să cedeze mai multe imobile care aparţin Armatei, dar care nu îi mai sunt folositoare, către administraţia publică locală.

    “Eu sunt o persoană a dialogului, am dori să analizăm mai multe locaţii care sunt ale MApN şi dacă vom considera că unele locaţii şi terenuri nu ne mai sunt folositoare, le transferăm administraţiei locale”, a afirmat ministrul Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE şi MApN: Proiectul sistemului antirachetă din România va fi operaţionalizat fără întârzieri

    “MAE si MApN informează asupra faptului că, în urma contactelor avute în cursul zilei de ieri (vineri, n.r.) cu partea americană, prealabile anunţului secretarului apărării american privind noi măsuri de apărare a teritoriului SUA împotriva atacurilor potenţiale cu rachete balistice, au rezultat cu claritate următoarele: Proiectul sistemului de apărare antirachetă al SUA care va fi instalat în România în faza a 2-a a Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa (EPAA) la Baza Deveselu nu este în niciun fel afectat. Acesta se va derula în continuare în calendarul convenit cu partea americană, urmând a deveni operaţional la orizontul anului 2015, astfel cum a fost stabilit iniţial”, se arată într-un comunicat comun al MAE şi MApN remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA renunţă la un tip de rachete în Europa. Americanii îşi vor mări în schimb protecţia faţă de Coreea de Nord. Autorităţile române, informate de planurile Pentagonului

    MAE informează că secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

    “Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE într-un comunicat remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul de corupţie al lui Dan Voiculescu, amânat pentru 19 martie

     Amânarea a fost decisă în condiţiile în care Vlad Săvulescu nu a avut apărător la acest termen.

    Dan Voiculescu nu a vrut să facă declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea din Tribunal.

    Judecarea dosarului a fost amânată şi la termenul din 20 februarie, când instanţa a constatat că trei dintre inculpaţi erau lipsiţi de apărare.

    Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare a ajuns din nou la Tribunalul Bucureşti, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în 6 februarie, retrimiterea la această instanţă a dosarului, întrucât Voiculescu nu mai este senator.

    Cauza ajunsese la începutul lunii ianuarie 2013 la instanţa supremă, după ce Tribunalul Bucureşti îşi declinase competenţa de soluţionare în favoarea ICCJ, ca urmare a faptului că Dan Voiculescu a câştigat un mandat de senator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Eu vreau cât mai multe atribuţii la regiuni. La centru – Apărare, Justiţie, Externe, Control

    “Pentru aleşii noştri locali plătim arierate şi pregătim bugetul pentru 2013-2016 în ideea formării anul viitor a regiunilor ca structuri administrativ-teritoriale. Eu sunt dispus şi îmi doresc la modul sincer cât mai multe atribuţii de la Guvernul central către regiuni, cât mai multe resurse implicit, că nu primiţi doar (atribuţii – n.r.)”, a spus Ponta.

    El a arătat că Guvernul central ar trebuie să păstreze Apărarea, Justiţia, Politica Externă, legiferarea şi controlul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fregata “Regele Ferdinand” a salvat patru turişti rătăciţi pe mare

    Operaţiunea de salvare, executată la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare al Autorităţii Navale Române, s-a desfăşurat la 13 mile marine faţă de Gura Portiţei, echipajul de pe ambarcaţiunea “Rechinul” fiind în imposibilitatea de a-şi continua marşul între Sulina şi Eforie.

    Cele patru persoane se află în siguranţă la bordul fregatei, iar ambarcaţiunea este remorcată. Fregata urma să ajungă în această seară în largul Portului Constanţa.

    Nava militară va continua activităţile de instrucţie pe mare în cadrul programului de pregătire pentru participarea la operaţia “Atalanta”.

    Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a citat prin Ordin de zi pe unitate echipajul fregatei “Regele Ferdinand” pentru îndeplinirea cu succes a misiunii de asistenţă şi salvare.

  • Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni

    Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.

    Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.

    Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.

    CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.

    Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.

  • Ministerul olandez al Apărării confirmă că intenţionează să vândă avioane F-16 României

    În afară de România, şi alte ţări şi-au exprimat interesul faţă de achiziţionarea unor vehicule, dar şi şi piese de artilerie olandeze, precizează Radio Netherlands în pagina online. Însă nu este clar câţi bani va obţine Olanda de pe urma vânzării unor avioane de vânătoare pe care le consideră “excedentare”, notează aceeaşi sursă. Ministerul olandez al Apărării trebuie să îşi suplimenteze bugetul cu aproximativ un miliarde de euro, potrivit postului. Instituţia poartă negocieri preliminare cu un număr nedezvăluit de potenţiali cumpărători, inclusiv Chile, care şi-a manifestat interesul să achiziţioneze opt elicoptere de tip Cougar, mai precizează Radio Netherlands.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Smart Secrets: cât plăteşte România pentru avioanele NATO?

    Cele 14 ţări implicate sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite. Avioanele, fabricate de firma americană Northrop Grumann, vor fi folosite la culegerea de informaţii terestre, după cum a explicat preşedintele Traian Băsescu, şi costă 3 mld. euro, dar suma ce îi revine României n-a fost precizată.

    În Germania, ţară participantă la acelaşi program (Allied Ground Surveillance, care va începe în 2015 şi va avea principala bază în Italia), suma care va fi alocată pentru achiziţia avioanelor nu numai că a fost dezvăluită, dar a fost şi supusă aprobării comisiei pentru buget a parlamentului. Berlinul va contribui, prin urmare, cu 483 mil. euro, iar unii parlamentari au protestat, conform unor surse citate de Reuters, pentru majorarea participaţiei germane, faţă de o sumă de 400 mil. euro prevăzută iniţial.

    Nici suma cu care ar urma să contribuie România din 2015 în Afganistan n-ar fi trebuit să fie dezvăluită, a susţinut preşedintele, deşi ministrul de externe Andrei Marga a spus deja că e vorba de 500.000 de dolari. Motivul invocat de Traian Băsescu a fost că “nu vreau ca statele cu contribuţii mai mari sau cărora li se cer contribuţii mai mari să se întrebe de ce dă România doar atât”.

  • Apararea drepturilor nepatrimoniale – Noul cod civil

    Plecand de la principiile constitutionale care privesc garantarea drepturilor si libertatile fundamentale ale persoanelor (astfel cum sunt enumerate in mod exemplicativ de art. 252 NCC – dreptul la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, deminitate, intimitatea vietii private etc) si ajungand la libertatea de exprimare, legiuitorul a considerat oportun sa gaseasca un mijloc de control al modului de exercitare al acestor drepturi care desi par nu sunt in opozitie unul fata de altul.

    Necesitatea unei astfel de reglementari este data in primul rand de dezincriminarea faptelor de insulta si calomnie prin largirea dreptului la libera exprimare dar si de conceptia la nivel european in sensul ca dreptul la viata pivata este un drept absolut si intangibil.Pentru ca insa acest control nu putea fi delimitat in termeni foarte concreti, legiuitorul a lasat gestionarea acestei probleme in sarcina organelor judiciare care fiind sesizate de catre personale care se considera ca dreptul la viata pivata a fost atins, sa poata sa dispuna intr-o procedura de urgenta limitarea actiunilor respective.

    Astfel orice persoana care se considera vatamata in dreptul sau la demnitate sau viata privata va putea solicita instantei de judecata luarea unor masuri provizorii (art. 255 noul cod civil) sub aspectul interzicerea incalcarii / incetarea provizorie sau luarea masurilor necesare pentru a se asigura conservarea probelor. Luarea insa a acestor masuri cu caracter provizoriu pot fi dispuse de catre instanta de judecata doar daca se face dovada ca atingerile aduse drepturilor reclamate privesc actiuni ilicite actuale si iminente iar consecintele continuarii acestor actiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat. Pentru ca in pactica s-ar putea ivi ocazii in care o persoan presupusa ca fiind lezata in privinta drepturilor nepatrimoniale ar putea abuza de aceasta prerogativa, legiuitorul a prevazut in mod expres ca in astfel de cazuri, persoana lezata va putea fi obligata sa depuna o cautiune care sa poata sa fie folosita de partea adversa daca in final se va dovezi ca actiunile catalogate ca fiind ilicite nu exista in realitate.

    Daca insa conditiile care impun luarea unor masuri provizorii nu sunt indeplinite sau pur si simplu persoana lezata nu considera oportun stoparea de indata a acestor actiuni, se poate oricum adresa aceleasi instante, in cadrul unei proceduri comune (art 253 noul cod civil), care in final sa constate atingerile aduse unui drept napatrimonial cu consecinta interzicerii savarsirii acelor faptelor ilicite (in cazul in care fapta este iminenta) respectiv incetarea si interzicerea pe viitor daca aceasta incalcare dureaza in timp.

    In toate aceste cazuri persoana prejudiciata este indreptatita sa solicite obligarea persoanei care se face vinovata de incalcarea drepturilor nepatrimoniale la o reparatie patrimoniala.Un caz particular, prin incidenta noilor dispozitii, il reprezinta exercitarea profesiei de jurnalist care in ciuda noilor reglementari nu sufera atingeri de substanta ci doar de forma. Art. 76 din Noul Cod Civil nu face decat sa ne confirme acest lucru prin faptul ca instituie o prezumtie de consimtamant din partea persoanei vizate de materialul realizat de jurnalist, in anumite situatii care pot fi apreciate ca acceptul persoanei ca acele informatii sa devina publice.

    Astfel atata timp cat persoana publica a permis ca anumite informatii despre viata proprie sa fie cunoscute de catre o persoana care activeaza in domeniul informarii publice (presa scrisa sau audivizual), nu s-ar putea retine ca divulgarea pe scara larga a acestor date ar putea constitui o atingere adusa vietii intime. Pe cale de consecinta jurnalistii trebui doar sa se asigure ca sursa acelor informarii este veridica si ca furnizarea informatiilor reprezinta acceptul persoanei vizate chiar daca acest accept nu este exprimat in mod direct.Concluzionad asupra scurtei analize, putem retine ca noile reglementari au rolul de a oferi o garantei in plus acordata drepturilor nepatrimoniale urmand sa fie sanctionata orice fapta ilicita indiferent de autorul acesteia.

    Av. Florin Dieac, Senior Associate Lawyer, Danila Petre si Asociatii