BusinessMagazin

Tag: active

  • Preţul cu care Sberbank cumpără afacerile din Est ale Volksbank: 585 mil. euro

    “Acordul a fost semnat. Acum trebuie aprobat de acţionarii Volksbank International”, a declarat sursa respectivă.

    La 26 august, Bloomberg relata că preţul final este de 590 de milioane de euro, citând tot surse apropiate tranzacţiei.

    La jumătatea lunii iulie, grupul austriac a încheiat cu Sberbank acordul de vânzare a Volksbank International, tranzactie care nu include şi Volksbank România. La acea vreme, agenţia Reuters estima că preţul ar fi de 590 de milioane de euro pentru pachetul de 51% scos la vânzare de austrieci, inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea în iunie, cu precizarea însă ca era vorba de un acord preliminar şi că suma finală poate fi modificată. Surse apropiate de unul dintre consultanţii Sberbank în tranzacţie (JP Morgan Chase şi Societe Generale) au declarat atunci pentru Kommersant că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 670 şi 760 de milioane de euro.

    Între timp însă, inclusiv ca urmare a rezultatelor testului european de soliditate financiară, derulat la 91 de bănci din UE şi pe care Volksbanken nu l-a trecut, preţul acţiunilor a scăzut, astfel încât Sberbank a putut negocia termeni mai favorabili de preţ. Din 15 iulie şi până la 26 august, acţiunile Volksbanken s-au ieftinit cu 22%.

    Vezi aici rezultatele testului european de soliditate financiară

    Austriecii au scos la vânzare VBI în decembrie 2010, spre a rambursa statului ajutorul de 1 miliard de euro primit în 2009 şi pentru a scăpa de activele cu grad redus de performanţă. OVAG spera să obţină însa pentru VBI cel puţin 1,5 miliarde de euro. OVAG vrea ca vânzările de active să-i permită să plătească statului austriac o tranşă de 300 de milioane de euro în 2014 şi încă una de 400 de milioane până în 2018.

    Oesterreichische Volksbanken (OVAG) deţine 51% din Volksbank International (VBI), restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.

    La sfârşitul primului trimestru, activele VBI erau de 13,7 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde aferente Volksbank România, care nu este inclusă în tranzacţia cu Sberbank, dar pe care grupul austriac intenţionează s-o vândă după ce va vinde ruşilor restul afacerilor din Est.

  • Finlanda propune transferarea activelor Greciei către o companie holding din Luxemburg

    Planul, pus la punct în iunie, reprezintă un element central al solicitărilor făcute de Finlanda în schimbul împrumuturilor care urmează să fie acordate Greciei în cadrul noului acord internaţional de “salvare” a statului elen. Dacă nu se va ajunge la un compromis în privinţa revendicărilor, Finlanda ar putea ieşi din acordul pentru Grecia, declanşând o nouă rundă de haos pe pieţele financiare. Deşi împrumutul acordat Greciei de Finlanda este relativ mic, ratingul de credit triplu-A al statului nordic dă mai multă greutate programului de finanţare externă de 109 miliarde euro convenit de liderii europeni, FMI, Atena şi creditorii privaţi ai statului elen. Finlanda a cerut, la scurt timp după încheierea acordului pentru Grecia, ca statul elen să ofere garanţii colaterale în schimbul împrumutului luat de la guvernul de la Helsinki. Mai multe state, printre care Austria, Olanda, Slovenia şi Slovacia au venit ulterior cu solicitări similare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia

    Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.

    Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.

    Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.

    În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.

    “Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.

    Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.

    În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.

    Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.

    În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.

    Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.

    Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.

    Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.

  • Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului

    Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.

    Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

    “Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.

    Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.

    ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.

    ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.

    Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.

  • Topul băncilor la jumătatea anului

    La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei.

    Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei. BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, reuşind să-şi valorifice mai bine activele deţinute. BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

    Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
    cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
    categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
    activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
    tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
    joi.

    Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
    maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
    pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
    tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
    ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
    este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
    2009-2010.

    In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
    neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
    trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
    Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
    mai buna a bancilor respective.

    Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
    regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
    impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
    Romania si Bulgaria.

    In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
    schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
    cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
    in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
    vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
    sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
    redusa).

    Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
    bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
    redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
    insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
    euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

    Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
    cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
    a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
    subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
    potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
    si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
    depreciaza in continuare.

    CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

    Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
    arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
    bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
    nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
    semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
    reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

    Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
    sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
    romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
    retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

    La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
    din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
    7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
    indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
    (20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
    “Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
    provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
    asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
    maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
    majoritatea tarilor vecine comparabile.

    Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
    – 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
    companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
    2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
    imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
    Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
    urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

  • ING preia din august serviciile de custodie pentru Fondul Proprietatea

    La procesul de selectie a noului custode, desfasurat in luna
    iunie, au participat sase banci cu experienta locala si
    internationala. “Ne bucuram ca putem lucra cu ING Bank in calitate
    de custode si depozitar pentru Fondul Proprietatea. Am organizat un
    proces de selectie riguros la care au luat parte unele dintre
    bancile cu cea mai mare experienta care opereaza in Romania”, a
    declarat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al Fondului
    Proprietatea.

    “In cadrul acestui contract vom oferi o gama de servicii complexe
    care acopera certificarea activului net, pastrarea in siguranta a
    instrumentelor financiare, raportari la standarde internationale si
    alte servicii conexe”, a declarat Mihaela Bitu, director general
    adjunct al ING Bank.

    Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului
    Proprietatea, adauga ca doreste sa multumeasca Bancpost pentru
    serviciile specializate de custode si depozitar oferite Fondului pe
    parcursul ultimului an.

    Fondul de actiuni ING Romanian Equity, unul dintre cei mai
    importanti investitori de la BVB, si-a majorat de curand expunerea
    pe Fondul Proprietatea de la 6% la aproape 10% din activele
    proprii, respectiv la 0,43% din actiunile Fondului.

  • S-a vandut Adama

    Pachetul de actiuni a fost cumparat de la Adama Holding, cu
    sediul in Cipru, respectiv de la actionarii israelieni fondatori
    David Flusberg, Dvir si Isaac Cohen-Hoshen, la care se adauga
    fondul Tiger Global, Lehman Brothers si Morgan Stanley.

    Immofinanz este actionar din 2007 la Adama, companie care are in
    portofoliu circa 1.500 de apartamente finalizate si proprietati de
    peste 1,36 mil. mp, care ar putea permite realizarea a peste 40 de
    proiecte rezidentiale.

    Din cauza crizei, Adama, care opereaza si in Turcia, Ucraina si
    Moldova, a inghetat in Romania proiecte in valoare de peste 220
    mil. euro, in timp ce Immofinanz a oprit proiecte de aproape 200
    mil. euro. Conducerea Immofinanz a anuntat ca are in intentie
    “construirea de cartiere intregi” pe proprietatile Adama, dar numai
    “dupa ce economia romaneasca va putea asigura cadrul necesar”.

  • Situatia din Romania si Ucraina a dus pe pierdere afacerile Volksbank din Europa de Est

    Volksbanken International (VBI) a raportat o pierdere de 22,4
    milioane de euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3
    milioane de euro cu un an in urma, conform bilantului preluat de
    Bloomberg. Provizioanele de risc au crescut de la 174,6 la 238 de
    milioane de euro, iar in Romania au fost mai mult decat duble fata
    de 2010, respectiv 153,5 milioane.

    Seful bancii rusesti Sberbank, Gherman Gref, a confirmat marti ca
    se afla in negocieri pentru o achizitie care sa implice Volksbanken
    International. Agentia Reuters a relatat marti ca Sberbank ar fi
    facut o oferta de 700-750 de milioane de euro pentru VBI, mult sub
    asteptarile OVAG, care spera sa obtina cel putin 1,5 miliarde.
    Presa austriaca si ruseasca au scris ca Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca ruseasca, detinuta de stat, nu ar dori sa preia si
    Volksbank Romania, motivul prezentat fiind insa ori lichiditatea
    mai slaba a pietei romanesti, ori relatiile mai reci ale Romaniei
    cu Rusia.

    Grupul-mama, Oesterreichische Volksbanken AG, a scos la vanzare in
    decembrie Volksbanken International, spre a rambursa statului
    austriac ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu risc mai mare. Divizia sa Kommunalkredit AG a
    fost nationalizata inca din 2008 din cauza problemelor financiare,
    iar grupul nu a platit dobanzi pentru ajutorul primit de la stat,
    din cauza pierderilor.

    Grupul Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din VBI,
    restul fiind impartit intre DZ Bank din Germania si Groupe BPCE din
    Franta. Pe primul trimestru, profitul net grupului a fost de patro
    ori mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2010, la 31,6 milioane
    de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de pese 100 de
    milioane de euro.

    Volksbank Romania este cea mai mare unitate a VBI, care are afaceri
    in inca opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
    Ucraina, Serbia si Bosnia. In primul trimestru, activele Volksbank
    Romania au scazut cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    la 4,7 miliarde de euro. Activele VBI erau de 13,7 miliarde de
    euro.

  • Actiunile Fondului Proprietatea: scade sau creste pretul?

    Aceasta participatie trece astfel de la Ministerul de Finante la
    fostii proprietari cu drept de despagubire, ceea ce reduce ponderea
    detinuta de stat la FP de la 36,79% la 24,54%.

    Problema este ca procesul de conversie n-a fost facut la
    valoarea nominala initiala de 1 leu, ci la un pret dictat de
    evolutia de la bursa, in jur de 0,6 lei, ceea ce inseamna ca au
    fost cedate mai multe actiuni, ramanand astfel mai putine
    disponibile pentru restul proprietarilor care asteapta
    despagubiri.

    Viorel Stefan, seful Comisiei de buget-finante a Senatului, a
    calculat chiar ca statul ar putea fi nevoit sa vanda active sau sa
    se imprumute de inca 4 miliarde de euro (adica echivalentul valorii
    actuale a activelor FP) pentru a putea acoperi toate cererile de
    despagubire inca neonorate.

    Pretul la BVB al unei actiuni FP:

    “Anuntul privind conversia titlurilor este surprinzator, tinand
    cont de zvonurile ca Guvernul are intentia sa amane reluarea
    procesului de conversie, ca sa evite o prabusire a pretului
    actiunii la BVB”, a apreciat Mihai Caruntu, analist al BCR.
    “Anticipam pe termen scurt presiuni semnificative de depreciere
    pentru actiunile FP.”

    Analistii BCR recomanda insa acumularea actiunilor FP, apreciind
    ca un pret-tinta realist pe actiune este de 0,72 lei.