BusinessMagazin

Tag: japonia

  • 55 mld. dolari – solutia Japoniei ca sa nu devina “urmatoarea Grecie”

    Decizia subliniaza ingrijorarea Japoniei fata de stagnarea
    economiei si declinul exporturilor cauzat de intarirea monedei
    nationale.


    Cititi mai multe     despre decizia guvernului japonez pe
    www.zf.ro.

  • Tara Rasaritului de Deflatie

    In august, deflatia perpetuata de-a lungul ultimului deceniu a
    potolit in cele din urma orice avant in economia Japoniei si a
    facut ca aceasta sa coboare si de pe locul al doilea in topul
    economiilor lumii, loc pe care il ocupa de multa vreme. China a
    ajuns pe locul al doilea, in urma Statelor Unite, dar unii
    economisti avertizeaza ca si economia americana ar putea fi
    afectata de deflatie. Intre timp, recentele semne ale unei
    redresari in economia japoneza par sa paleasca: din aprilie pana in
    iunie, cresterea n-a depasit un anemic 0,1%.

    Iar un yen care se intareste si care afecteaza Japonia,
    facandu-i exporturile mai putin competitive, i-a determinat pe
    multi sa ceara bancii centrale sa relaxeze si mai mult politica
    monetara pentru a impulsiona afacerile si chiar sa solicite o
    interventie a guvernului pe piata valutara (interventie care a avut
    loc, in cele din urma, pentru prima data din 2004 incoace; Banca
    Japoniei a vandut saptamana trecuta yeni si a cumparat dolari in
    limita unei sume estimate la 20 de miliarde de dolari).

    Economistul Milton Friedman a avut la un moment dat propunerea,
    ajunsa celebra, sa fie aruncati bani dintr-un elicopter pentru a-i
    determina pe consumatori sa-si croiasca drum prin deflatie, acea
    scadere concomitenta a preturilor si salariilor care poate antrena,
    in cerc vicios, ani intregi de stagnare si de apatie a economiei.
    La 23 august, sperantele referitoare la o actiune hotarata au fost
    spulberate insa, cand premierul Naoto Kan si guvernatorul Bancii
    Japoniei, Masaaki Shirakawa, au decis sa inlocuiasca o
    mult-anticipata intalnire cu o convorbire la telefon pret de 15
    minute, timp in care s-au pus de acord “sa comunice indeaproape” in
    continuare.

    “Nici nu s-a pus problema” de o interventie pe curs in timpul
    conversatiei lor, le-a spus reporterilor Yoshito Sengoku,
    purtatorul de cuvant al guvernului. Indicele Nikkei a cazut la 23
    august cu 0,68%, pana la 9.116,69 puncte, cel mai mic nivel din
    acest an, ca urmare a comentariilor lui Sengoku. Yenul a continuat
    sa oscileze aprope de maximul ultimilor 15 ani, la 85,35 yeni
    pentru un dolar american.

    “Guvernul a adoptat din nou o atitudine de expectativa”, e de
    parere Norio Miyagawa, senior economist la Mizuho Securities
    Research and Consulting. “Adevarul e ca nu exista o solutie minune,
    dar pietele sunt dezamagite ca nu se face nici macar un singur
    pas.” Intr-adevar, desi oficialii japonezi au fost indelung
    criticati ca se misca prea greu si timid, acum se pare ca le-au mai
    ramas putine optiuni viabile, indiferent de cat de bune le-ar fi
    intentiile de a le incerca.

    In Statele Unite se poarta o dezbatere sustinuta daca economia
    americana se confrunta sau nu si ea cu riscuri deflationiste, si
    daca Rezerva Federala ar trebui sa faca mai multe pentru a se
    asigura ca economia nu cade intr-o capcana similara. Unele dintre
    aceste temeri ar putea fi exagerate. Dar un studiu indelung citat
    al lui James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis,
    a avertizat ca economia americana risca sa se trezeasca
    “incorsetata intr-un scenariu deflationist de tip japonez in
    urmatorii cativa ani”.

    Experienta Japoniei arata ca deflatia poate parazita o economie
    si poate fi extrem de greu de inlaturat. In Japonia, companiile
    raman nesigure cu privire la volumul investitiilor, pentru ca
    deflatia nu le permite sa aproximeze corect cat de mult vor putea
    sa vanda si la ce preturi. Gospodariile au putine motive sa
    cheltuiasca, stiind ca bunurile si serviciile se vor face tot mai
    ieftine pur si simplu pe masura ce asteapta.

    Reducerea cheltuielilor de consum, pe de alta parte, adanceste
    deflatia, intrucat companiile sunt fortate sa coboare preturile
    intr-un efort de a atrage cumparatorii. O populatie imbatranita si
    tot mai putin numeroasa face ca nivelul cererii sa ramana in mod
    natural scazut. Acelasi efect il au temerile legate de locurile de
    munca, salarii si pensii, care ii indeamna pe consumatori sa stea
    in expectativa si sa economiseasca in loc sa cheltuiasca.


  • China, Japonia, America

    Vedeti dumneavoastra, personaje de calibru ale politicii
    americane s-au codit in repetate randuri sa faca ceva in legatura
    cu manipularea de catre China a propriei monede, cel putin partial
    din teama ca nu cumva chinezii sa se opreasca din cumparat
    obligatiunile noastre. Si totusi, in actualul climat, achizitiile
    Chinei nu ne fac bine, ci rau. Japonezii inteleg asta. Noi de ce
    nu?

    Putina istorie: daca discutia despre politica monetara chineza
    pare confuza, este doar pentru ca multi nu sunt dispusi sa
    priveasca in fata realitatea bruta si simpla, ca Beijingul
    subevalueaza deliberat moneda nationala.

    Consecintele acestei politici sunt si ele brute si simple: de
    fapt, China suprataxeaza importurile, in vreme ce-si subventioneaza
    exporturile, alimentand un urias excedent comercial. S-ar putea sa
    vedeti teorii cum ca surplusul comercial al Chinei n-are nimic de a
    face cu politica sa monetara; daca ar fi asa, ar fi o premiera in
    istoria lumii. O moneda subevaluata promoveaza intotdeauna
    excedentele comerciale, iar China nu face exceptie.

    Si intr-o economie globala in depresiune, orice tara cu un
    excedent comercial artificial fura altor state mult-necesarele
    vanzari si locuri de munca. Din nou, oricine spune altceva sustine
    ca de fapt China este cumva exceptata de la logica economica
    aplicabila tuturor celorlalti.

    Deci ce-ar trebui sa facem? Oficialii americani au incercat sa
    se inteleaga cu omologii chinezi, sustinand ca o moneda mai
    puternica ar fi in interesul Chinei. Au dreptate: o moneda
    subevaluata promoveaza inflatia, erodeaza salariile reale ale
    muncitorilor si risipeste resursele tarii. Dar in vreme ce
    manipularea monedei este rea pentru China ca atare, ea e buna
    pentru influenta politica a companiilor chinezesti, multe dintre
    ele detinute de stat. Asa ca manipularea monetara merge
    inainte.

    Din vreme in vreme, oficialii americani au tot anuntat progrese
    in problema monedei; de fiecare data s-a dovedit insa ca au fost
    trasi pe sfoara. In iunie, Timothy Geithner, ministrul de finante,
    a laudat anuntul Chinei ca va trece la un curs de schimb mai
    flexibil. De atunci, yuanul a crescut cu un maret 1% (da, ati citit
    bine) fata de dolar – mare parte din crestere petrecandu-se in
    ultimele saptamani, inaintea anuntatelor audieri pe teme monetare
    din Congres. Si de vreme ce dolarul a scazut fata de toate marile
    valute, avantajul artificial de cost al Chinei a crescut, de
    fapt.

    Evident, nimic nu se va intampla pana cand sau daca Statele
    Unite nu vor arata ca sunt dispuse sa ia acele masuri normale
    atunci cand o alta tara isi subventioneaza exporturile: sa impuna
    un impozit suplimentar temporar, care sa anuleze subventia. De ce o
    astfel de masura nu a fost niciodata pusa in discutie?

    Un raspuns, dupa cum am sugerat deja, este teama de ce s-ar
    putea intampla daca Beijingul se opreste din cumpararea de bonduri
    americane. Dar aceasta frica e complet nelalocul ei: intr-o lume ce
    abunda de rezerve si economisiri in exces, n-avem nevoie de banii
    Chinei – in special pentru ca Rezerva Federala ar putea si ar
    trebui sa cumpere orice obligatiune pe care chinezii ar scoate-o la
    vanzare.

    E adevarat ca dolarul ar scadea daca Beijingul ar decide sa
    renunte la unele dintre activele americane pe care le detine. Dar
    asta ar ajuta de fapt economia americana, facandu-ne exporturile
    mai competitive. Intrebati-i pe japonezi, care nu mai vor sa le mai
    cumpere China obligatiunile, pentru ca aceste achizitii intaresc de
    fapt yenul.

    Pe langa nejustificatele temeri financiare, exista si o cauza
    mai sinistra a pasivitatii americane: teama mediului de afaceri de
    represaliile chinezesti.

    Ganditi-va la o chestiune complementara: subventiile evident
    ilegale oferite de statul chinez industriei sale de energie verde.
    Aceste subventii ar fi trebuit sa duca la o plangere formala a
    companiilor americane; in realitate, singura organizatie dispusa sa
    inainteze o plangere a fost sindicatul metalurgistilor. De ce? Dupa
    cum a relatat The New York Times, “companiile multinationale si
    asociatiile comerciale din domeniul energiei verzi, ca si din alte
    domenii, s-au codit sa inainteze plangeri, temandu-se de reputatia
    oficialilor chinezi de a se razbuna pe joint-venture-urile din tara
    lor si de a merge pana la interzicerea accesului pe piata pentru
    orice companie care se pune contra Chinei”.

    Intimidari de acelasi fel au ajutat cu siguranta la descurajarea
    actiunilor de pe frontul valutar. Asa ca e un moment bun sa ne
    aducem aminte ca ceea ce e bun pentru companiile multinationale e
    adesea rau pentru America, in special pentru muncitorii ei.

    Asa ca aceasta e intrebarea: se vor lasa decidentii americani
    speriati de fantomele financiare si pacaliti de actiunile de
    intimidare contra companiilor? Vor continua sa nu faca nimic in
    fata politicilor ce favorizeaza interesele speciale ale Chinei,
    deopotriva pe seama muncitorilor chinezi si a celor americani? Sau
    vor lua masuri in cele din urma? Tineti aproape.

  • China a depăşit Japonia şi a devenit a doua cea mai mare economie a lumii

    În funcţie de cât de rapid va creşte cursul de schimb al
    yuanului, China ar putea depăşi şi SUA peste aproximativ 15 ani,
    potrivit proiecţiilor Băncii Mondiale, grupului american Goldman
    Sachs şi altor instituţii financiare.

    Economia chineză a fost anul trecut foarte aproape de a depăşi
    Japonia, astfel că anunţul lui Yi nu a constituit o surpriză.
    “China este de fapt acum a doua mare economie a lumii”, a spus
    oficialul într-un interviu acordat revistei China Reform.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul japonez si-a anuntat demisia

    Este vorba despre al patrulea premier care isi intrerupe
    mandatul in mai putin de patru ani, in Japonia.
    Actualul vicepremier si ministru al Finantelor, Naoto Kan, in
    varsta de 63 de ani, pare cel mai bine plasat pentru a-i lua locul,
    probabil chiar de vineri, potrivit presei.
    Rezistand timp de patru zile unei presiuni tot mai puternice,
    alimentata de sondaje defavorabile, Hatoyama, in varsta de 63 de
    ani, a acceptat sa demisioneze cu doar cateva saptamani inainte de
    alegerile senatoriale, stabilite la 11 iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA, Grecia, Franta, Japonia, Marea Britanie si Spania se afla intr-un “cerc de foc” al datoriilor

    Pimco isi concentreaza investitiile pe pietele emergente, care
    inregistreaza un grad mai ridicat al economisirii, lipsa
    fundamentelor pentru crize ale datoriilor si o capacitate mai
    ridicata a guvernelor de a cheltui, se arata intr-o nota a sefului
    biroului companiei din Australia, John Wilson, transmite
    Bloomberg.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Japonia: Lectii pentru functionarii publici

    In incercarea de a recastiga controlul asupra datoriei publice,
    Japonia a luat o decizie surprinzatoare: birocratii sunt obligati
    sa isi apere bugetele in audieri publice si sa renunte la
    cheltuielile inutile. Audierile, transmise live pe internet, sunt
    parte a incercarilor guvernului instalat in urma cu opt luni si
    condus de premierul Yukio Hatoyama de a reduce datoria tarii,
    ajunsa deja la dublul unui PIB al Japoniei de 5.000 de miliarde de
    dolari, dupa ani de cheltuieli nesabuite. Criza datoriei Greciei,
    care a panicat investitorii si a fortat Europa sa inchege cu FMI un
    pachet de salvare financiara de 750 de miliarde de dolari, a
    alimentat temeri similare la Tokio ca, daca nu sunt ingradite
    cheltuielile, Japonia s-ar putea afla in epicentrul urmatoarei
    crize financiare globale.

    Hatoyama si Partidul Democrat aflat la guvernare incearca si ei
    sa preia controlul economiei japoneze de la puternica birocratie a
    tarii.

    “Vrem ca platitorii de taxe sa vada exact cum sunt cheltuiti
    banii din impozitele lor”, spune Yukio Edano, ministrul responsabil
    cu reforma administrativa. “Apoi vom face schimbari majore.” Tinta
    celor mai recente audieri, incepute la 23 aprilie, este reteaua
    cvasi-guvernamentala de agentii si corporatii publice care consuma
    circa 36 de miliarde de dolari anual, dar lucreaza la adapost de
    privirile publicului. Criticii au afirmat de multa vreme ca aceste
    organizatii, dintre care multe ofera functii executive oficialilor
    retrasi din administratie, sunt un exemplu perfect de cheltuire
    fara rost a banului public, dintre cele ce au adus datoria publica
    a Japoniei la cote periculoase.

    Marturiile zilnice ale birocratilor cu capete plecate, carora
    presa locala le ofera spatii generoase, le-au oferit japonezilor
    prima ocazie de a vedea in detaliu cum le cheltuieste statul banii.
    Pana acum, oamenii erau doar martori neincrezatori ai absurditatii
    unor cheltuieli facute de guvern.

    Spre exemplu, la o audiere publica din 27 aprilie s-a aflat ca
    Organizatia Nationala pentru Agricultura si Cercetare Alimentara,
    organism finantat de guvern, a cheltuit anul trecut 130 de milioane
    de yeni (1,4 milioane de dolari) pe un cinematograf 3D folosit
    pentru a proiecta imagini din viata rurala.

    Cinematograful, care difuzeaza si inregistrari cu bazaituri de
    insecte sau clipocitul lacurilor, este inchis pentru public si este
    folosit pentru a studia cum reactioneaza creierul uman la diferite
    tipuri de peisaje, a explicat Takami Komae, seful departamentului
    tehnic al organizatiei sus-amintite. Datele colectate vor fi
    folosite pentru a ajuta zonele rurale sa gaseasca modalitati de a
    atrage mai multi turisti, a declarat el la audiere.

  • FMI a avertizat Japonia in legatura cu avansul rapid al datoriei publice

    “Chiar daca problemele Japoniei nu sunt comparabile cu cele ale
    Greciei, stat care trece printr-o criza a datoriilor,
    vulnerabilitatea bugetara a Japoniei poate creste la niveluri
    foarte ridicate”, a declarat directoruul general adjunct al FMI,
    Naoyuki Shinohara, pentru agentia de presa nipona Kyodo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Redresarea economica va incetini temporar in tarile dezvoltate

    In primul trimestru, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
    Economica (OCDE) anticipeaza pentru G7 o crestere economica
    agregat, anualizata, de 1,9%, comparativ cu ultimele trei luni din
    2009, urmata de un avans de 2,3% in trimestrul al doilea.
    In ultimul trimestru al anului trecut, statele membre ale
    organizatiei au inregistrat o crestere economica de 3,7%.
    “Activitatile economice s-au accelerat in majoritatea tarilor din
    OCDE, in ultimul trimestru din 2009, cu exceptia celor din zona
    euro”, se arata intr-un comunicat al OCDE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu aduce din Japonia banii pentru metroul de Otopeni

    Cel mai tarziu la inceputul anului viitor vor incepe lucrarile
    de constructie a magistralei de metrou care va lega Bucurestiul de
    Aeroportul International Henri Coanda Otopeni. Dupa cum anuntase in
    exclusivitate ziarul Gandul inca de acum doua saptamani,
    presedintele Traian Basescu a profitat de vizita oficiala pe care o
    intreprinde in Japonia pentru a asista la semnarea acordului de
    imprumut cu Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala, in
    valoare de 41,8 miliarde de yeni (320 milioane de euro).


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info