Tag: japonia

  • Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari

    Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.

    „Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor. 

    În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).

    Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.

    Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.

    Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.

    Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.

    După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.

    „Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”

    În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă. 

    În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.

    La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.

    În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.

    „Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu. 

    El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.

    Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
    „Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.

    Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.

    „Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.

    Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare. 

  • UE şi Japonia îşi unesc forţele pentru a contracara SUA şi China

    UE şi Japonia au semnat la sfârşitul săptămânii trecute un parteneriat pentru promovarea proiectelor de investiţii bazate pe principii sustenabile şi pentru contracararea riscurilor generate de SUA şi China, relatează Euractiv.

    Parteneriatul UE-Japonia pentru conectivitate sustenabilă, un termen care acoperă o gamă variată de sectoare, a fost prezentat şi altor parteneri asiatici.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două dintre cele mai mari economii mondiale sunt „la cuţite”: Tensiunile comerciale dintre Coreea de Sud şi Japonia ating cote înalte

    Coreea de Sud a pus miercuri în aplicare planurile potrivit cărora exclude Japonia de pe „lista albă” a partenerilor comerciali – unde partenerii primesc acordurile de comerţ în mod accelerat – într-o reacţie similară cu acţiunile întreprinse de Tokyo în faţa Seoul-ului în conflictul comercial, potrivit CNBC.

    Ministrul de Comerţ al Coreei de Sud a anunţat că a eliminat Japonia de pe „lista albă” care cuprinde 29 de state ce se bucură de restricţii comerciale minime în relaţia cu Seoul.

    Mutarea vine la o săptămână după ce Coreea de Sud a depus o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului cu privire la o decizie separată a japonezilor de a înăspri regulile de comerţ în relaţia cu o serie de companii cheie din Coreea de Sud.

    Seoul a acuzat Tokyo că foloseşte ca o armă războiul comercial pentru a se răzbuna pentru decizia tribunalelor sud-coreene, de a le cere companiilor japoneze să ofere compensaţii sud-coreenilor care au fost puşi la muncă forţată în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

    Măsurile luate de Tokyo au atins un punct sensibil în Coreea de Sud, în contextul în care naţiunea încă resimte efectele dominaţiei coloniale a Japonezilor din perioada 1910-1945.

     

  • O galaxie de băut. Cum arată ceşcuţele care dau impresia că sorbi o galaxie întreagă

    Colecţia Cocoro, creată de un meşteşugar din nord-vestul ţării, Hiromi Sato, este alcătuită din ceşcuţe confecţionate din oţel dat cu lac cu reflexe irizante şi praf de aur care dau impresia băutorului că soarbe o întreagă galaxie atunci când sunt pline cu lichid. Cum fiecare ceşcuţă este pictată manual, nu există două la fel, astfel că şi galaxiile din ele sunt unicat.

  • Drama uneia dintre cele mai civilizate şi bogate tări din lume. Aici bătrânii aleg sa meargă la puşcărie doar ca să aiba cu cine să schimbe o vorbă

    Aproape una din cinci femei închise este de vârsta a treia, iar nouă din zece sunt condamnate pentru infracţiuni minore, cum ar fi furtul din magazine. De unde, însă, această situaţie?

    Cu ani în urmă, grija faţă de bătrâni cădea în sarcina familiei şi a comunităţii, dar lucrurile s-au schimbat. Din 1980 până în 2015, numărul vârstnicilor care locuiesc singuri a crescut de şase ori, la aproape şase milioane.

    Un studiu realizat de autorităţile din Tokio arată că jumătate din bătrânii care fură din magazine locuiesc singuri, iar 40% nu au familie, sau vorbesc foarte rar cu rudele. Adesea, aceste persoane spun că nu au la cine să apeleze atunci când au nevoie de ajutor.

    „Soţul meu a murit anul trecut, şi, neavând copii, am rămas singură. Am mers la supermarket să cumpăr nişte legume, şi am văzut un pachet cu carne. Am vrut să îl cumpăr, dar nu îmi permiteam, aşa că l-am luat, pur şi simplu”, declară una dintre prizoniere.

    Alta spune că viaţa din închisoare este mai bună, deoarece este întotdeauna înconjurată de oameni, aşa că nu se mai simte singură. „Iniţial, când am ieşit a doua oară din închisoare, mi-am promis să nu mă mai întorc. Dar, odată ajunsă afară, am devenit nostalgică”, adaugă femeia.

    O prizonieră de 78 de ani povesteşte că „pentru mine, închisoarea este o oază de relaxare şi confort. Nu am libertate, dar nici nu am nimic de care să-mi fac griji. Am oameni cu care să vorbesc, şi trei mese asigurate pe zi.” 

  • Garda de Coastă a Japoniei: Coreea de Nord a testat un nou proiectil

    Armata sud-coreeană a informat că nord-coreenii au lansat proiectilele din provincia Hamgyong de Nord.

    Administraţia prezidenţială a Coreei de Sud a anunţat că va ţine o întrevedere a Consiliului Naţional de Securitate pe tema testelor recente efectuate de nord-coreeni.

  • Vulcanul Asama din centrul Japoniei a erupt

    Agenţia niponă de Meteorologie a emis o alertă de nivel trei, pe o scală de 1 la 5, în urma erupţiei.

    Nu au fost anunţate pagube în regiunea slab populată din vecinătatea vulcanului.

  • Cât costă cea mai scumpă şi rară friptură de vită din lume. De ce are aceasta un preţ atât de ridicat?

    Carnea de vită wagyu este unul dintre cele mai scumpe tipuri de carne din lume. Produsă în Japonia şi apreciată pentru gustul său bogat, carnea de vită wagyu de înaltă calitate poate costa peste 400 de dolari per kilogram, iar vacile în sine se pot vinde chiar şi cu 30.000 de dolari. Dar ce face carnea atât de scumpă?

    Termenul wagyu se traduce literalmente în vacă japoneză şi se referă în general la patru rase principale. Aceste vaci au fost crescute pentru rezistenţă fizică, având mai multe celule de grăsime intramusculare. Grăsimea este distribuită mai uniform în muşchii acestora, motiv pentru care carnea de vită wagyu arată roz şi are un gust foarte fraged. Guvernul japonez reglementează strict producţia de wagyu pentru a proteja valoarea şi calitatea cărnii.

    Wagyu este clasificat pe doi factori principali: câtă cantitate de carne poate fi obţinută şi calitatea grăsimii mărunţite. Cu cât este mai mare nota atribuită cărnii, cu atât este mai mare preţul. Carnea de vită Wagyu a câştigat un statut aproape legendar şi există multe mituri despre fermele wagyu şi despre modul în care sunt tratate animalele, de la masaje zilnice până la faptul că sunt adăpate cu bere. Dar de multe ori acestea sunt doar legende.

    Vacile sunt crescute foarte diferit în fiecare regiune şi de fiecare fermier în parte. De cele mai multe ori sunt crescute de un crescător până la vârsta de aproximativ 10 luni şi apoi sunt vândute la licitaţie unui fermier care le îngrăşă. La fermă animalele sunt ţinute în grajduri mici şi hrănite cu un amestec de fibre şi concentrat de energie mare, obţinut din orez, grâu şi fân. De multe ori sunt hrănite de trei ori pe zi timp de aproape doi ani, până când animalele vor avea aproape 50% grăsime. Doar vacile gestante şi vitele crescute pentru reproducere au voie să fie scoase la păscut pe păşune.

    Durata procesului de îngrăşare şi preţurile de import ale cantităţii uriaşe de furaj concentrat creşte costul cărnii de vită, iar în această perioadă de îngrăşare, fiecare vacă mănâncă 5 tone de furaje. Când o vită este scoasă la licitaţie, ea poate fi vândută cu până la 30.000 de dolari.

    Comparativ, vitele Black Angus, care sunt considerate un etalon culinar în ţări precum Statele Unite şi Australia, de obicei nu se vând pentru mai mult de 3.000 de dolari.

    Deşi sunt disponibile peste 300 de soiuri de wagyu, cele mai notabile provin din 10 regiuni. Una dintre cele mai scumpe este Matsusaka, din provincia Mie. În 2002, o vacă Matsusaka s-a vândut pentru 50 de milioane de yeni, adică aproximativ 400.000 de dolari. Cu toate acestea, cea mai cunoscută wagyu provine din oraşul Kobe.

    În 2013, Japonia a exportat wagyu în valoare de 5 miliarde de yeni (peste 47 de milioane de dolari). Anul trecut, exporturile au atins 24,7 miliarde de yeni (cca. 232 mil. dolari).

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade pe scara Richter, produs în Japonia

    Epicentrul cutremurului a fost identificat în largul coastei prefecturii Fukushima, la o adâncime de aproximativ 50 de kilometri.

    Autorităţile nu au emis momentan o alertă de tsunami.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce curieri are Uber Eats în Japonia: Bunicuţe în adidaşi care livrează ramen

    Strategia Uber Technologies pentru Japonia, o ţară care a interzis ride-sharingul, este unică şi rezultă într-o imagine neobişnuită: bunicuţe în adidaşi care livrează ramen.

    Potrivit Bloomberg, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a efectuat o vizită în Japonia săptămâna aceasta pentru a discuta despre importanţa unei pieţe în care Uber a dezxvoltat un business de livrare mâncare, în timp ce pe partea de transporturi s-a rezumat doar la dispeceratele de taximetrie.

    De asemenea, Japonia este locul de provenienţă al celui mai mare acţionar Uber, SoftBank Group.

    „Oamenii în vârstă se înscriu să devină curieri Eats. Uber Eats a fost un succes imens pentru noi pe piaţa din Japonia”, spune Khosrowshahi.

    Asaltul pieţei de livrare prin Uber Eats ar putea fi momentan cea mai bună şansă a companiei de a capitaliza a treia cea mai mare economie din lume.

    Peste 10.000 de restaurante şi 15.000 de curieri fac parte din reţeaua Uber Eats care se întinde în zece oraşe japoneze, potrivit CEO-ului. Astfel, serviciul ajunge la circa 15% din populaţia Japoniei, în comparaţie cu un nivel de 70% în SUA, ceea ce înseamnă că mai are mult loc de creştere.

    Cu rata şomajului la 2,4%, aproape de un minim record al ultimilor 25 de ani, piaţa muncii din Japonia este în criză.

    Populaţia ţării este atât de îmbătrânită încât vânzările de scutece pentru adulţi le-au depăşit pe cele de scutece pentru copii.

    Astfel, seniorii intră în piaţa livrărilor de mâncare pentru a găsi locuri de muncă.

    Mai mult, în timp ce curierii utilizează de obicei bicicletă sau scuter, bătrânii din Japonia preferă să meargă pe jos.

    „Acesta este un aspect unic referitor la Kaponia, şi vrem să vedem dacă putem extinde acest trend şi în restul lumii”, spune şeful Uber.