Tag: infrastructura

  • Anca Boagiu ii acuza ca “zac ca molusca”. De ce nu vor francezii sa construiasca cei 20 km dintre Cernavoda si Medgidia

    La mijlocul saptamanii, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor,
    a anuntat ca se va putea circula pe autostrada Bucuresti-Constanta
    (A2) de la un capat la altul, doar ca pe portiunea
    Cernavoda-Medgidia nu se va merge pe autostrada, ci pe variante
    ocolitoare. Motivul este ca firma franceza Colas refuza sa lucreze
    pe un tronson de 19 kilometri, dupa cum sustine Boagiu. Colas a
    castigat licitatia in 2008. Autostrada Soarelui, de 225 km, ar
    putea fi astfel finalizata in aceasta vara doar in proportie de
    90%, fara tronsonul de 20 km dintre Cernavoda si Medgidia. “Exista
    o problema cu una dintre companii, care practic refuza sa lucreze
    (…) si probabil vom ajunge la solutia extrema, aceea a rezilierii
    contractului. Vom relansa licitatia daca, si cred ca aceasta va fi
    solutia, va fi reziliat contractul. Nu putem face curte cuiva care
    nu vrea sa munceasca in Romania”, a declarat miercuri ministrul
    pentru Stirile Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Autostrada Soarelui „va fi gata in 2007”. Ministrii Transporturilor si loteria termenului de finalizare

    Incepute in anii ’80, in regimul Nicolae Ceausescu, lucrarile la
    A2 au fost intrerupte vreme de 5 ani, intre 1993 si 1998. La
    sfarsitul anului 2000, cand a preluat mandatul de ministru al
    Transporturilor, Miron Mitrea s-a angajat ca A2 va fi gata in 2007.
    Succesorul lui Mitrea, democratul Gheorghe Dobre, a declarat, in
    noiembrie 2005, ca termenul pentru finalizarea A2 este anul 2008.
    In luna august 2008, liberalul Ludovic Orban a “impins” termenul
    receptiei finale pentru 2011. In martie 2009, democratul Radu
    Berceanu a confirmat termenul avansat de Orban, declarand, intr-o
    conferinta de presa, ca “Ultimele doua tronsoane din Autostrada
    Soarelui vor fi date in folosinta peste doi ani”. Ulterior,
    Berceanu a revenit cu precizarea ca, in 2011, s-ar putea circula pe
    un singur fir, pe portiunile respective de autostrada. Actualul
    ministru, Anca yBoagiu, a dat asigurari, in repetate randuri,
    inclusiv in cursul lunii februarie, ca in vara aceasta se va putea
    circula pe A2 din Bucuresti pana la Litoral. Cu toate acestea,
    miercuri, Boagiu a anuntat ca segmentul de 20 de kilometri
    Cernavoda – Medgidia nu poate fi terminat, intrucat contractorul
    (firma franceza Colas) “refuza sa lucreze”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

    CITESTE
    SI
    Cine sunt regii asfaltului din tara fara
    autostrazi. Cum comentati?

  • Autostrada Bucuresti-Pitesti e gaurita pe 87% din suprafata

    Ori de cate ori un vehicul de mare tonaj trece prin gropi,
    bucati mai mici sau mai mari de asfalt se desprind din gropile care
    ameninta sa se transforme intr-un sant lung continuu. Cat de
    periculoase sunt insa gropile? Putem judeca in centimetri. Cu
    ajutorul unei rulete am masurat 80 de centimetri de groapa in lung,
    40 in lat si 8 centimetri in adancime. Nu era nici cea mai mica si
    adanca, dar nici cea mai mare.

    In momentul de fata din cei 108,98 de kilometri de autostrada, cat
    are Bucuresti-Pitesti, trebuie reabilitati nu mai putin de 95,48 de
    kilometri, dupa cum a declarat pentru Gandul Liviu Costache,
    director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR).

    Mai mult pe www.gandul.info.

  • Cine sunt regii asfaltului din tara fara autostrazi. Cum comentati?

    Anul 2010 nu a fost un an de mari realizari la capitolul
    infrastructura rutiera. S-au finalizat doar 12 kilometri de
    autostrada si numai un singur tronson de autostrada a fost licitat
    si castigat. Cu toate acestea, la finalul lui 2010, Compania
    Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a
    scos la licitatie patru proiecte pentru inca 183 de kilometri din
    Coridorul IV paneuropean, ce traverseaza tara de la vest la est, la
    care se adauga licitatii pentru inca 11 variante ocolitoare ale
    unor orase.

    Asadar, daca in 2010 marii constructori, atat romani, cat si
    straini, s-au plans ca nu au avut parte de contracte prea mari,
    anul acesta ii asteapta proiecte de aproape doua miliarde de euro.
    Cum isi vor imparti insa constructorii proiectele de
    autostrazi?


    Anul trecut, constructorii romani au dominat topul celor mai
    mari contracte de infrastructura atribuite de CNADNR, reusind fie
    pe cont propriu, fie prin asociere, sa isi adjudece cele mai
    importante proiecte. Intrebarea care se pune acum este daca si in
    2011 vor iesi romanii in avantaj, avand in vedere ca se anunta
    proiecte mult mai mari si mai dificile decat cele din anii
    precedenti, dar si ca aceste autostrazi sunt finantate in proportie
    de 85% din bani europeni? “De ce nu? Bineinteles, depinde de
    conditiile care sunt puse in caietele de sarcini, dar consider ca
    si companiile romanesti sunt in stare de astfel de proiecte.
    Probabil se vor face parteneriate intre companii romanesti si
    straine, pentru ca, din punctul de vedere tehnic, putem accepta
    faptul ca exista companii straine care au o putere mai mare decat a
    noastra prin calitatea utilajelor si prin expertiza”, considera
    Razvan Niculescu-Aron, prim-vicepresedinte al Patronatului
    Societatilor din Constructii (PSC).

    REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL


    Pe de alta parte insa, avantajul constructorilor romani, pe
    langa cunoasterea si intelegerea situatiei locale, este faptul ca
    pot executa lucrarile la un cost mai redus, avand in vedere ca tot
    sistemul logistic din afara este mai scump decat cel autohton.
    “Sunt multe societati romanesti de constructii care au baze in
    toata tara”, mai spune Niculescu-Aron.

    Deocamdata, licitatiile pentru autostrazi sunt in curs de
    derulare, castigatorii nu au fost anuntati inca, insa autoritatile
    sustin ca interesul a fost foarte mare. “Licitatiile au atras
    interesul firmelor de constructii si proiectare atat din Romania,
    cat si din strainatate, numarul intentiilor de participare fiind de
    patru ori mai mare decat in cazul procedurilor derulate pana in
    prezent de CNADNR”, au aratat reprezentantii CNADNR. Atat de mare,
    incat institutia a prelungit cu inca doua saptamani termenul de
    depunere a ofertelor pentru cele patru tronsoane de autostrazi
    scoase la licitatie recent, in conditiile in care potentialii
    ofertanti au cerut o serie de clarificari privind documentatia de
    atribuire.

    CNADNR a argumentat amanarea termenului de depunere a ofertelor
    prin faptul ca nu a avut posibilitatea sa raspunda solicitarilor in
    termenul stabilit. Astfel, deschiderea ofertelor va avea loc pe 1
    martie pentru tronsoanele Nadlac-Arad si Timisoara-Lugoj si pe 2
    martie pentru Lugoj-Deva (lotul 1) si Orastie-Sibiu.

  • Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari

    Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
    40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
    echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
    (12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
    milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
    economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
    luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
    care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
    Shanghaiului.

    Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
    localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
    interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
    de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
    pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
    construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
    Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
    de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
    ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
    cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
    si sa poata ajunge rapid la ele.

    Criticii afirma insa ca presa occidentala se
    grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
    intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
    multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
    de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
    incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
    intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
    asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
    culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
    “orasul cu 42 de milioane de locuitori”.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • Mihai Rohan: “In Romania, partea putreda tine de politic”

    “La noi, partea putreda tine de politic”, afirma Rohan,
    exemplificand cu faptul ca din 1990 incoace nu a existat vointa
    politica de a face din constructia de autostrazi o prioritate
    nationala. “Pana si Albania s-a miscat mai repede in acest
    domeniu”, spune el, apreciind ca daca de la inceputul anilor ’90
    s-ar fi initiat investitiile pentru autostrazi, astazi o mare parte
    dintre investitorii “care altfel nu vin sa-si rupa aici masinile”
    ar fi ales Romania.

    Referitor la programul de infrastructura rutiera anuntat zilele
    trecute de ministrul transporturilor, Anca Boagiu, conform caruia
    pana in 2020 ar urma sa avem in total circa 1.000 km de autostrada,
    Mihai Rohan a comentat ca nu poate decat sa-si doreasca si sa fie
    optimist ca un astfel de program va fi dus la bun sfarsit, nu fara
    a remarca insa lipsa de continuitate a politicilor de pana acum ale
    tuturor guvernelor, care “incep de fiecare data de la zero atunci
    cand ajung la putere si desfiinteaza tot ce au facut predecesorii
    lor”.

    Rohan s-a declarat personal neinteresat de politica, marturisind ca
    a fost invitat de-a lungul carierei sale sa se inscrie in diverse
    partide, insa a preferat sa nu o faca, convins ca s-ar fi expus
    astfel sa intre “intr-o mocirla” din care cu greu ar mai fi putut
    iesi.

    Seful Carpatcement Holding este unul dintre cei mai puternici si
    longevivi manageri din Romania, fiind dupa 1990 fondatorul
    holdingului Romcim, care reunea afacerile a patru fabrici de ciment
    din tara, iar in 1998 fondatorul Carpatcement Holding, cu doua
    fabrici (Deva si Fieni) detinute de grupul german
    HeidelbergCement.

    Mihai Rohan a anuntat in noiembrie ca isi incheie mandatul la
    conducerea Carpatcement Holding, urmand sa fie inlocuit in functie
    de Florian Aldea, directorul general al Carpat Beton, parte a
    holdingului. Rohan va ramane inca doi ani presedinte al Consiliului
    de Administratie al Carpatcement si presedinte al Patronatului din
    Industria Cimentului (CIROM).

    ——————-

    Mihai Rohan a fost invitatul celui de-al noualea eveniment din
    seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si
    Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania),
    Saduokhas Meraliyev (Rompetrol), Yorgos Ioannidis (Romtelecom),
    Radu Gratian Ghetea (CEC Bank), Dusan Wilms (Metro Cash & Carry
    Romania), Jerome Olive (Automobile Dacia), Frank Hajdinjak (E.ON
    Romania).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Revista presei economice din Romania

    Industria financiara locala, ajutata cu 650 de milioane de euro
    de patronii straini: in primele noua luni, bancile-mama au majorat
    capitalul social al sucursalelor din Romania cu
    peste 440 de milioane de euro, in crestere cu 60% fata de anul
    trecut, socoteste Gandul. Din ianuarie si pana in octombrie
    s-au cumparat aproape 99.000 de autoturisme, cu 22% mai putine
    comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut, tot Dacia ramanand
    cea mai vanduta marca.

    In Romania, cei trei mari operatori de telefonie mobila ar putea
    vinde la acelasi pret iPhone 4, noul gadget al Apple, asa cum se
    intampla deja in Franta, Grecia si Marea Britanie, insa in toate
    variantele, pretul va fi mai mic decat la magazinele online
    independente, scrie Evenimentul Zilei. Statul pregateste
    prime pentru cei care isi cumpara o masina electrica, deducerea
    cheltuielilor din impozitul pe profit si un ajutor financiar pentru
    cei care construiesc “benzinarii” pentru masinile ecologice.

    Cresterea cu 25% a impozitelor pe masinile de
    marfa
    , despre care scrie Adevarul, se va reflecta direct
    in preturile finale ale produselor transportate: impozitul pe
    camioane va creste la cele care transporta marfuri doar pe rute
    interne, ceea ce va mari si mai mult impactul asupra preturilor de
    consum. Comisia de munca din Camera Deputatilor a decis, la
    reexaminarea Legii pensiilor, ca varsta standard de pensionare sa
    fie de 60 de ani pentru femei si de 64 de ani pentru barbati.

    Considerata cea mai mare operatiune de sistematizare urbana din
    ultimii 20 de ani, drumul de legatura dintre zona Piata Victoriei si
    Calea Rahovei
    , modernizat si extins la trei benzi pe sens, va
    fi gata la sfarsitul anului 2012, preconizeaza Romania
    Libera
    , care mentioneaza si ca mai multe cladiri aflate pe
    lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate. Delta Dunarii
    este mai ocupata in prag de iarna decat vara, vremea frumoasa
    permitand o ocupare de peste 40% a pensiunilor din zona.

    Pornita de la zero in urma cu zece ani, piata serviciilor medicale private – adica
    incasarile clinicilor si spitalelor private – se ridica anual la
    400 milioane de euro, adica circa 10% din cheltuielile totale de
    circa 4 miliarde de euro ale sistemului public de sanatate din
    Romania, a contabilizat Ziarul Financiar. Astazi este ultima
    zi cand detinatorii de drepturi de preferinta pot subscrie actiuni
    pentru a participa la majorarea de capital de la Banca
    Transilvania.

  • Ambasadorul german: Mercedes nu a investit in Romania pentru ca infrastructura nu era suficient de buna

    Intrebat cum se simte ca cetatean din Germania intr-o tara in
    care exista o lipsa de autostrazi, ambasadorul a spus: “Pot sa ma
    descurc cu asta. Nu trebuie sa ajung intr-o ora de aici la Brasov.
    Dar este o problema pentru industrie”.

    Ambasadorul a mentionat explicit cazul firmei Mercedes, care nu
    a investit in Romania acum cativa ani, pentru ca infrastructura in
    transport nu era suficient de buna”.

    “Eu personal merg cu mare placere pe drumul national, dar
    firmele au nevoi logistice. Si daca aceste cerinte logistice sunt
    satisfacute este frumos, iar mai tinerilor mei colegi de la
    ambasada, carora le place sa mearga la Marea Neagra la sfarsit de
    saptamana, li s-ar parea foarte frumos daca autostrada spre
    Constanta ar ajunge pana pe litoral”, a explicat diplomatul pentru
    Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc se pregateste sa mai deschida 10 km din Autostrada Bechtel, 10% din traseu construit dupa 6 ani

    In urma cu un an, la 1 decembrie 2009, seful Guvernului a
    inaugurat primii 42 de kilometri ai Autostrazii Transilvania, pe
    tronsonul 2B Turda-Gilau, el parcurgand atunci traseul la volanul
    unei Dacii Logan.
    “Portiunea de 10 kilometri este programata sa fie inaugurata
    sambata dimineata, daca nu apar modificari in program”, au declarat
    pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro