Răbufnirea de orgoliu din partea partidului lui Dan Voiculescu (în virtutea faptului că acesta îşi revendică în mare parte paternitatea USL) a fost potolită de liderii PSD şi PNL cu argumentul, delicat exprimat de Crin Antonescu, că “un partid poate creşte cu adevărat nu cu prilejul unor negocieri, ci doar când reuşeşte să aibă acces la guvernare”.
Aşadar, nu se mai pune problema plecării PC din alianţă, cum spunea la nervi liberalul Relu Fenechiu, ci doar a unor regulamente de sancţionare a atacurilor între partidele din USL. De partea lor, conservatorii au încheiat incidentul aruncând vina, previzibil, pe putere, care ar încerca să decredibilizeze opoziţia prin lansarea de zvonuri despre tensiuni inexistente în USL.
“Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. “Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. “În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a transmis vineri secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, “cererea de aderare a Palestinei pe baza frontierelor din 4 iunie 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”. Abbas a transmis şi misiunii Libanului, ţară care asigură în această lună preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate, solicitarea unei rezoluţii de recunoaştere a statului palestinian, dar supunerea acesteia la vot ar putea dura câteva săptămâni, interval în care să se caute un compromis.
Franţa a propus deja acordarea statului de stat observator nemembru Palestinei, urmând ca în 2012 negocierile cu Israelul să se definitiveze, iar ONU să recunoască pe deplin noul stat palestinian.
Profitând de precedentul de la Iaşi, la care conservatorii îşi vor promova propriul candidat la Primărie, liderul PC Daniel Constantin a ameninţat că partidul ar putea merge singur în alegeri, anunţând posibilitatea ca primarul sectorului 4, Cristian Popescu (Piedone), să fie contracandidat al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei, în aceeaşi zi în care Oprescu era anunţat drept candidatul USL pentru un nou mandat.
Ca şi cu alte prilejuri, în următoarele 24 de ore focul de paie a fost stins, ideea cu Piedone a picat, iar relaţiile din interiorul opoziţiei sunt mai cordiale ca oricând, mai ales după sărbătorirea zilelor de naştere consecutive ale celor doi copreşedinţi, Crin Antonescu şi Victor Ponta.
Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor “opţiuni foarte dure”, informează gândul.info. În comentariul său personal , ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu “este în mod clar îngrijorat” de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei “ar necesita practic un răspuns militar al României”.
Dacă în ţară, PSD a păstrat dreptul de a nominaliza candidaţi pentru 22 de consilii judeţene şi pentru 21 de mari primării, la Iaşi interesele locale puternic divergente au făcut ca USL să se destrame şi să fie anunţaţi doi candidaţi – actualul primar în funcţie Gheorghe Nichita (PSD, foto dreapta jos) şi deputatul Tudor Ciuhodaru (PC).
Nervozitatea din interiorul PSD a fost vizibilă la liderul PSD Bacău, Viorel Hrebenciuc, care a trecut la rândul său printr-o stare conflictuală locală cu aliaţii liberali, în frunte cu primarul Romeo Stavarache. Democrat-liberalii, proaspăt întăriţi de câştigarea – nu fără controverse – a unui mandat de deputat în judeţul Neamţ, au şansa să devină principalii profitori ai faliilor din interiorul USL, deşi regiunea în sine s-a remarcat până acum ca fief al social-democraţilor.
Mai merită notat, la capitolul lucruri importante petrecute în ultima săptămână, reizbucnirea disputelor din jurul proiectului Roşia Montană. Deşi destul de retras până acum, preşedintele Traian Băsescu a ieşit la rampă în ultimele săptămâni cu declaraţii tranşante în favoarea proiectului blocat de la Roşia Montană, ceea ce a dus deja la demisia consilierului său Peter Eckstein Kovacs, care se pronunţase deja public împotriva proiectului.
Cu toate că sprijinul preşedintelui nu e o garanţie că exploatarea de la Roşia Montană va primi aprobările necesare, merită semnalată implicarea lui Băsescu într-o nouă controversă publică, strategie cu implicaţii electorale care i-a adus până acum mai mult câştiguri.
De acelaşi subiect fierbinte se pregăteşte să profite şi ministrul dezvoltării şi al turismului, Elena Udrea, care a anunţat că va merge şi ea să viziteze Roşia Montană, probabil în cursul acestei luni.
Banii nu vor ajunge insa la guvernul controlat de actualul lider
Igor Smirnov: de gestionarea fondurilor se va ocupa parlamentul
transnistrean condus de Anatoli Kaminski, favoritul Moscovei pentru
a-l detrona pe Smirnov la alegerile prezidentiale din toamna din
aceasta republica separatista.
Indepartarea lui Smirnov, la care Republica Moldova consimte
tacit, este considerata drept foarte importanta pentru relansarea
negocierilor de pace dintre republica separatista si regimul de la
Chisinau.
Senatorul american a avut o intrevedere cu presedintele
interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. El si-a exprimat
increderea in angajamentul actualului Guvern pentru reforme si
prosperitate. “Acest Guvern se afla pe calea integrarii
euro-atlantice si a unei relatii mai bune cu Statele Unite”, a
declarat McCain, potrivit PRO TV Chisinau. Senatorul a declarat, de
asemenea, ca prin vizita vicepresedintelui american Joe Biden, s-a
demonstrat faptul ca Statele Unite sustin ferm integritatea
Republicii Moldova. “Statele Unite sunt angajate sa sustina
R.Moldova in rezolvarea problemei transnistrene”, a declarat
senatorul.
Pentru a nu isi pune viata in pericol, cetatenii romani care se
afla pe teritoriul Republicii Yemen sunt sfatuiti sa evite zonele
publice, indeosebi cele unde au loc demonstratii de strada.
Cetatenii romani care se mai afla inca pe teritoriul yemenit sau
rudele acestora din Romania sunt sfatuiti sa se adreseze Directiei
Relatii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si sa
isi anunte prezenta in regiune, comunicand coordonatele personale
pentru a putea fi contactati.
In acest sens, in cadrul Directiei Relatii Consulare a fost activat
Grupul de asistenta consulara de urgenta, pregatit sa acorde
sprijin tuturor cetatenilor romani care fac o solicitare de ajutor,
la telefon +40213196870, fax: +40213196869 sau e-mail
drco@mae.ro.
Intrucat Romania nu are o misiune diplomatica la Sanaa, cetatenii
romani care au nevoie de asistenta consulara de urgenta o pot
solicita oricarui stat din Uniunea Europeana a carui ambasada este
functionala in Yemen.
La Directia Relatii Consulare din cadrul MAE si-au inregistrat
prezenta pe teritoriul Republicii Yemen 52 de cetateni romani,
dintre care 13 au parasit deja teritoriul yemenit. Pentru a putea
acorda o asistenta consulara calificata, MAE incurajeaza cetatenii
romani care se mai afla in Yemen sa se inregistreze neintarziat,
comunicand coordonatele la Directia Relatii Consulare.
MAE “atrage atentia cetatenilor romani care ignora avertismentele
MAE si se deplaseaza in zone de risc ca o fac pe propria raspundere
si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in
vedere ca posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice
si oficiilor consulare in astfel de zone sunt reduse”.
Anuntul MAE intervine dupa ce Departamentul american de Stat a retras o parte din personalul diplomatic de
la Sanaa, in conditiile in care in Yemen au loc confruntari
violente intre fortele loiale presedintelui actual, Ali Abdallah
Saleh, si membri de trib inarmati, soldate cu zeci de morti si de
raniti.
Saleh, aflat la putere de aproape 33 de ani si considerat un aliat
important al Washingtonului in lupta impotriva Al-Qaida, instalata
puternic in Yemen, a refuzat la 29 iunie sa semneze un plan de
iesire din criza propus de monarhiile arabe din Golful Persic.
Acest plan prevede formarea de catre opozanti a unui guvern de
reconciliere si demisia cel tarziu intr-o luna a lui Saleh, in
schimbul garantarii imunitatii pentru el si rudele sale, toate
acestea urmand sa se incheie cu alegeri prezidentiale organizate in
decurs de 60 de zile.
Presedintele american Barack Obama i-a cerut lui Saleh, fara
succes, sa demisioneze.
Confruntarile au escaladat incepand de vineri, cand fortele loiale
lui Saleh au bombardat casa unuia dintre liderii tribali opozanti,
un politician si om de afaceri influent din familia Ahmar. Ca
riposta, complexul rezidential al lui Saleh a fost bombardat si a
fost lovita inclusiv moscheea unde se ruga Saleh, incident soldat
cu moartea unor membri ai grupului presedintelui si a imamului
moscheii. O parte dintre demnitarii regimului Saleh s-au refugiat
deja in Arabia Saudita. Ulterior, Saleh a plecat si el in Arabia
Saudita, sub motivul oficial ca trebuie sa primeasca ingrijiri
medicale in urma ranilor suferite din cauza bombardamentului.
Agentia Nationala de Integritate s-a sesizat din oficiu in 11
martie 2011, cu privire la nerespectarea de catre Ecaterina
Andronescu, rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti, a
regimului juridic al conflictului de interese.
Potrivit ANI, din 2004, Andronescu exercita functia de rector si
ordonator de credite al Universitatii Politehnica. In perioada 2000
– 2003 si, respectiv, 2008 – 2009, mandatul de rector si ordonator
de credite al Universitatii din Bucuresti a fost intrerupt pentru
indeplinirea demnitatii publice de ministru al Educatiei si
Cercetarii, respectiv, al Educatiei, Cercetarii si Inovarii. In
prezent, Ecaterina Andronescu se afla in exercitarea celui de-al
patrulea mandat consecutiv de parlamentar (1996 – 2008 – deputat si
2008 – prezent – senator).