Tag: aur

  • Pretul aurului creste de 10 sedinte, cea mai indelungata ascensiune din ultimii 40 de ani

    Cresterea a inceput cu doua saptamani in urma, odata cu
    revenirea temerilor privind criza datoriilor de stat din zona euro,
    iar pretul aurului a inceput sa bata noi recorduri in aceasta
    saptamana, din cauza impasului dintre administratia Obama si
    Partidul Republican privind planurile de reducere a deficitului
    bugetar si ridicarea plafonului datoriei de stat. Trezoreria de la
    Washington a avertizat anterior ca limita datoriei guvernamentale
    trebuie ridicata inainte de 2 august, pentru a evita intarzierea
    unor plati. Aprecierea pretului petrolului, reducerea increderii
    consumatorilor din SUA si temerile legate de riscurile de
    contagiune a crizei datoriilor de stat din zona euro au sprijinit
    de asemenea ascensiunea aurului, care a inregistrat cea mai
    accentuata crestere din ultimii doi ani, de 7% de la inceputul
    lunii iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actiunile Gabriel Resources ating maximul anului, dupa ce Ministerul Culturii a dat verde pentru Rosia Montana

    Actiunile au crescut de la 7,32 dolari la inchiderea de miercuri
    pana la un maxim de 8,65 in cursul zilei de joi, depasind astfel
    recordul precedent al ultimelor 52 de saptamani, de 8,6 dolari,
    spre a inchide ulterior sedinta la un pret de 8 dolari.

    Cresterea cotatiilor a avut loc dupa ce Ministerul Culturii si
    al Patrimoniului National a emis, joi, certificatul de descarcare
    de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic, ceea ce
    deschide calea pentru continuarea proiectului exploatarii miniere
    Rosia Montana.

    Gabriel Resources a afirmat ca va continua sa colaboreze cu
    guvernul Romaniei “pentru a asigura ca proiectul este conform pe
    deplin cu legile Romaniei si ale Uniunii Europene”, precizeaza
    compania. Gabriel va face noi precizari privind progresele in
    obtinerea autorizatiilor de continuare a proiectului atunci cand
    isi va anunta rezultatele financiare pentru al doilea trimestru, in
    jurul datei de 3 august.

    Conform unui comunicat al Ministerului Culturii citat de agentia

    MEDIAFAX
    , Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu
    National Alba a emis certificatul pe baza hotararii din 12 iulie a
    Comisiei Nationale de Arheologie privind aprobarea raportului de
    cercetare arheologica preventiva “Masivul Carnic, Rosia Montana,
    Romania – proiectul minier Rosia Montana”. “Acesta este primul pas
    necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si
    valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia
    Montana”, se spune in comunicat, precizandu-se ca ministrul
    Culturii, Kelemen Hunor, a initiat un plan de actiune care sa
    asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si
    monumente arhitectonice.

    Gabriel Resources a avut pierderi de 22,7 milioane de dolari
    canadieni (16,9 milioane de euro) anul trecut, cauzate de un
    rezultat negativ de 15,9 milioane de dolari canadieni (11,8
    milioane de euro) din evolutia cursului de schimb. Compania
    canadiana detine 80,4% din capitalul social al Rosia Montana Gold
    Corporation (RMGC), care dezvolta proiectul minier de la Rosia
    Montana, in timp ce statul roman detine 19,3% din actiuni, prin
    Minvest Deva.

  • Ajuns la maxime istorice, aurul se vinde cu kilogramul. Cine a cumparat la inceputul lunii are un castig de 9%

    Teama ca Italia ar putea fi pusa in genunchi de o crestere a
    costurilor cu datoria publica enorma si ar urma chiar scenariul
    Greciei, care se pregasteste sa ceara al doilea colac de salvare de
    la FMI si UE, a trimis din nou banii investitorilor in activele
    sigure – aurul si francul elvetian.

    Pe pietele internationale aurul a atins ieri dupa-amiaza un nou
    maxim istoric, la 1.578 dolari pe uncie (o uncie echivaleaza cu
    31,1 grame). Si la Bucuresti aurul este la varfuri istorice – BNR a
    calculat un curs de 153,1 lei pentru un gram, cu 81 de bani peste
    nivelul precedent. Acesta este al treilea varf istoric la rand
    atins de aur.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Erste: Pretul aurului va creste la 2.000 de dolari in urmatoarele 12 luni

    “De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma
    cu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea
    expertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung
    de 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea
    conservatoare acum”, apreciaza Ronald Stöferle, analistul pentru
    aur al Erste Group. “Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel
    putin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de
    2.300 dolari/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere
    exuberanta a pietei”, a estimat Stöferle.

    Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor,
    in conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau
    rambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel
    scazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva
    moduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in
    maniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau
    alternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii
    rigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii
    1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de
    cresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea
    monedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. “Ne asteptam
    ca aurul sa castige in toate aceste scenarii”, afirma Stöferle.

    In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu
    cresterea veniturilor disponibile, “va avea cu siguranta un efect
    pozitiv asupra cererii pentru aur”. Pana in 2020, pietele emergente
    vor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.

    Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule
    speculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea
    investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul
    2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. “Ne
    putem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea
    etapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii
    ar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea
    redusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu
    obligatiuni.”

    “Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de
    incredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu
    cresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem
    ca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea
    curand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil
    risc/randament”, conchide Stöferle, care e de parere ca investitia
    in aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui
    investitor.

    In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este
    realista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. “Dar
    totusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa
    mai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete”, a declarat
    Stöferle.

  • Ce investitie este mai rentabila decat aurul, petrolul si actiunile la Bursa

    In acest an, indicele a urcat cu 9%, potrivit The Guardian,
    citat de Ziarul Financiar. Preturile au scazut puternic in urma
    prabusirii bancii americane de investitii Lehman Brothers in 2008,
    insa declinul a fost unul pe termen scurt. Alimentata de cererea se
    pare insatiabila venita din partea Asiei, piata vinurilor se
    dezvolta puternic, in pofida dificultatilor cu care continua sa se
    confrunte economia mondiala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Soros si-a lichidat aproape total investitiile de 800 de milioane de dolari in aur

    Managerul de fond John Paulson si-a mentinut expunerea pe aur,
    iar la retragerea lui Soros de pe acest segment s-au alaturat alte
    nume mari din industria financiara, intre care Eric Mindich si Paul
    Touradji, potrivit unor documente transmise Comisiei pentru Bursa
    si Valori Mobiliare din SUA. Aurul se tranzactioneaza in prezent
    usor sub pragul de 1.500 de dolari pe uncie. Soros, care s-a aratat
    in ultimii ani increzator in evolutia aurului, si-a redus
    participatia in SPDR Gold Trust, cel mai mare fond de plasamente in
    aur, la sapte milioane de dolari, de la 655 milioane de dolari in
    decembrie. De asemenea, miliardarul a lichidat o participatie de
    cinci milioane de actiuni la iShares Gold Trust. Valoarea totala a
    investitiilor in aur ale lui Soros era de 774 milioane de dolari la
    sfarsitul anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lectura cu sclipici: s-a lansat primul Kindle placat cu aur de 24 de carate (GALERIE FOTO)

    Noile cititoare electronice, disponibile la pretul de 1.199 de
    lire sterline (1.374 de euro), permit si posibilitatea
    personalizarii, cu numele fericitului posesor gravat pe carcasa si
    cu un toc special, inscriptionat si el cu numele fericitului. Cu un
    astfel de obiect “puteti fi siguri ca va detasati din multime”,
    suna recomandarea de pe site-ul
    firmei
    .

    Tot in aceasta luna, casa Amosu a iesit pe piata cu o editie
    sclipitoare a Blackberry – Black Diamond BlackBerry, cu carcasa din
    aur de 18 carate si incrustat cu aproape 1.400 de diamante, livrat
    in toc din piele de crocodil generosilor care pot sa se lipseasca
    de 16.000 de lire.

    Gadgeturi placate cu aur, cristale si diamante
    (GALERIE FOTO)

    Designerul de lux Alexander Amosu nu e la prima incercare cu astfel
    de obiecte. In februarie a pus pe piata o serie de iPhone 4 roz,
    ornate cu peste 500 de cristale Swarovski fiecare, la pretul de
    2.699 de lire.
    Tot atunci a creat un BlackBerry Torch cu carcasa din aur de 18
    carate si livrat in toc din piele de crocodil sau piton,
    personalizabil cu numele proprietarului.

    Exista si un GoldBerry Bold 9780, la 1.250 de lire, la care
    inclusiv tastatura e placata cu aur. Si tot casei Amosu ii apartine
    cel mai scump BlackBerry din lume, din aur de 18 carate si
    incrustat cu 4.459 de diamante, la pretul de 125.000 de lire.

    In decembrie trecut, Alexander Amosu a creat o editie limitata de
    iPhone 4 cu diamante colorate – Diamond Spider, la 15.000 de lire.
    Toamna trecuta a lansat o linie de iPad-uri placate cu aur de 24 de
    carate, optional si cu logo-ul Apple facut din cristale
    Swarovski.

    Pe lista clientilor designerului britanic figureaza celebritati ca
    Rihanna, Timberland, 50 Cent, Adele, Lily Allen, Queen Latifah,
    Akon, dar si miliardarul Richard Branson.

  • Deutsche Bank: Pretul aurului poate urca cu 30%, la 2.000 de dolari/uncie, pana in 2012

    “Anticipez cresterea cotatiei aurului, in pofida nivelului
    actual. Poate atinge 2.000 de dolari uncia in urmatoarele opt
    luni”, a delcarat Hal Lehr, director general pentru tranzactii cu
    marfuri la Deutsche Bank. Investitori precum George Soros si John
    Paulson au investit in aur, pentru a profita de cresterea pretului
    din ultimul an, determinata de criza datoriilor suverane din
    Europa, problemele economice din Statele Unite si tulburarile
    sociale din Orientul Mijlociu. Cotatia aurului a scazut cu 1,6% pe
    4 mai, dupa ce Wall Street Journal a relatat ca Soros Fund
    Management a vandut active de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uciderea lui ben Laden a dus la scaderea cotatiilor petrolului, aurului si argintului

    Razboiul din Libia, violentele din Orientul Mijlociu si
    posibilitatea unor represalii dupa moartea liderului al-Qaeda sunt
    suficiente pentru a produce ingrijorare pe pietele petrolului, care
    au inregistrat in acest an o crestere de circa 25% a cotatiilor.
    Pretul petrolului a scazut initial cu peste 4% in urma anuntului
    referitor la uciderea lui bin Laden, dar a recuperat circa jumatate
    din pierdere pana la deschiderea bursei din New York. Pretul
    aurului a scazut, odata cu aprecierea dolarului de la cel mai redus
    nivel din ultimii trei ani. Cotatia petrolului Brent, de referinta
    la Londra, a scazut cu 4,22 dolari, la 121,67 dolari pe baril, dar
    pana la ora 13:19 GMT a revenit la circa 124,4 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro