BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • GfK: Doar 4% dintre români au abonament la clinici private. 93% sunt asiguraţi în sistemul public

    Bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajaţi (3,5%). De altfel, 2% dintre ei au chiar şi partenerii de viaţă sau copiii incluşi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul ţării aproape că nu se întâmplă deloc, se arată într-un comunicat al GfK.

    Dobrogenii, muntenii şi moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate – 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor şi al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasiguraţi.

    “Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie are abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariaţi lucrează în mediul privat”, a declarat Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.

    Astfel, GfK concluzioneaza că există o serie de vulnerabilităţi importante ale sistemului public, însoţite de un potenţial semnificativ de creştere la nivelul serviciilor medicale private.

    Principalele obiceiuri sănătoase ale românilor sunt menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), dar şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%), menţionează studiul.

    La polul opus, printre activităţile pe care le practică cel mai puţin se regăsesc administrarea de vitamine şi suplimentare alimentare – peste jumătate dintre români afirmă că nu obişnuiesc să apeleze la aceste produse.

    Mişcarea sau exerciţiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, şi consumul moderat de alcool şi ţigări nu se numără nici ele printre activităţile considerate importante pentru un stil de viaţă sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 februarie 2015

    COVER STORY:  Explozia cardului de credit

    3,5 milioane de români datorează băncilor 1,5 miliarde de euro prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Cifrele sunt de trei ori mai mari decât în 2008, iar criza pare să fi avut cel mai greu cuvânt de spus în transformarea cardului de credit în cel mai de succes produs bancar din România.

    STRATEGIE: Omul care aduce Nobelul

    MANAGEMENT: Investitor de cursă lungă

    ANTREPRENOR: Ascensiune pe harta luxului

    IT: Libertatea de exprimare în viziunea Facebook

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Asigurătorii recunosc public că tinerii din România plătesc cele mai mari tarife la RCA din Europa

    În timp ce în România, tarifele RCA practicate de companiile de asigurări pentru şoferii tineri ajung să fie chiar de patru ori mai mari decât în cazul şoferilor de peste 35 de ani, în niciuna dintre ţările din Europa situaţia nu este similară.  Spre exemplu, în Suedia, prima medie plătită de un tânăr este dublă, în Norvegia prima medie poate să fie de trei ori mai mare,  în Italia, valoarea poate să fie cu maximum 70% mai mare, iar în Slovenia, tarifele medii sunt cu circa 60% mai mari.

    Astfel, în Suedia, prima medie anuală plătit de un tânăr de 18 ani este de 1.000 de euro, pentru un tânăr de 25 de ani, aceasta este de  533 de euro, iar pentru unul de 30 de ani, prima medie anuală scade până la 411 euro. 

    În Norvegia, tinerii care locuiesc în mediul urban cu vârsta mai mică de 20 de ani plătesc o primă medie de 2.152 euro, cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani plătesc 1.017 euro, cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani, 947 de euro pe an, iar cei cu vârsta de peste 40 de ani ajung plătesc o primă medie de 985 euro pe an.

    Italienii cu vârsta mai mică de 25 de ani plătesc o primă medie anuală de 745 de euro, cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani plătesc 554 de euro, cei de pe segmentul de vârstă 35-44 ajunge să plătească o primă medie anuală de 486 de euro, cei cu vârsta cuprinsă între 45 şi 60 de ani, 493, iar şoferii de peste 60 de ani plătesc 449 de euro.

    În Danemarca, tinerii de 18 ani plătesc între 1.205 şi 2.894 euro, cei de 25 de ani, între 300 şi 765 de euro, iar cei de 45 de ani, între 300 şi 700 de lei.

    În Slovenia, tinerii cu vârsta de sub 20 de ani plătesc o primă medie anuală de 301 euro, cei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani plătesc 278 de euro, cei cu vârsta cuprinsă între 30 ş 40 de ani plătesc 270 de euro, iar cei cu vârsta mai mare de 40 de ani plătesc o primă medie anuală de 222 de euro.

    În Austria, tarifele variază de la o companie la alta, fiecare companie abordând riscurile pe care le aduc şoferii tineri în felul său, unele dintre acestea alegând să solicite prime mai mari pentru şoferii tineri faţă de cei cu vârsta de peste 30 de ani, în timp ce altele stipulează o franşiză per accident (ex. 300 euro per accident pentru şoferii mai tineri de 23 de ani). Cuantumul primei de asigurare RCA este influenţat în primul rând de vechimea permisului. Astfel, cei care tocmai şi-au obţinut dreptul de a conduce pot plăti şi cu circa 70% mai mult decât cei cu experienţă mai mare, dar nu dublul sau triplul sumei, precum în România.

    La fel se întâmplă şi în Polonia, unde cuantumul primei de asigurare este influenţat de vechimea permisului de conducere, astfel, cei care tocmai şi-au obţinut permisul de conducere pot plăti şi cu circa 70% mai mult decât cei cu experienţă mai mare.

    În Grecia nu există de asemenea statistici de tarife medii pe aceste categorii de vârstă, fiecare companie adpptând propria politică în această privinţă.

    În niciuna dintre ţările pentru care UNSAR a prezentat statistici, diferenţele de tarife între şoferii din diferite grupe de vârstă nu sunt atât de mari ca în România. Spre exemplu, diferenţa între tariful RCA la 12 luni pentru un şofer de 20 de ani la Uniqa Asigurări care conduce o Dacia Logan este de circa 3.400 lei, în timp ce pentru un şofer de 35 de ani, valoarea este de 915 lei. La Allianz-Ţiriac Asigurări, diferenţele sunt şi mai evidente: 4.000 de lei este tariful la 12 luni pentru un şofer de 20 de ani, iar pentru un şofer de peste 35 de ani, valoarea primei este de circa 1.308 lei. La Generali România, tariful RCA la 12 luni esste de 4.835 de lei pentru un tânăr, iar pentru un şofer de peste 35 de ani, 1.314 lei.

  • Consiliul Concurenţei lasă Banca Transilvania să se implice în treburile Volksbank, una dintre băncile cu expunere ridicată pe creditele în franci elveţieni

    “Am luat această decizie având în vedere situaţia dificilă în care se află o mare parte a clienţilor Volksbank România S.A. care au contractat credite în francul elveţian. Banca Transilvania are posibilitatea de se implica rapid pentru a găsi soluţii în favoarea consumatorilor afectaţi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Conform Legii Concurenţei, o concentrare economică nu poate fi pusă în aplicare înainte de înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei. În cazuri excepţionale, Consiliul Concurenţei poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la această interdicţie dacă solicitarea este motivată. Decizia Consiliului Concurenţei ţine cont de efectele asupra companiilor implicate şi asupra concurenţei, informează CC.

    Banca Transilvania S.A a solicitat o derogare de la prevederile legii, urmând să notifice concentrarea economică, în cel mai scurt timp posibil. Banca Transilvania S.A. şi Volksbank România S.A. activează pe piaţa financiar-bancară. Volksbank Services România S.A prestează servicii de administrare şi vânzare a proprietaţilor dobândite de VBRO din executări silite.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV) a aprobat în decembrie preluarea Volksbank România, contractul fiind semnat miercuri, 10 decembrie. Tranzacţia a vizat achiziţia a 100% din titlurile băncii. Volksbank este una dintre băncile care au acordat cele mai multe credite în franci elveţieni pe piaţa din România.

  • Constantinescu: Asigurările au avut un an dificil în 2014 şi plin de bâlbe din partea ASF

    “Ca autoritate de reglementare, ASF este departe de a produce ce aşteptam să producă. Schimbările anunţate nu au reuşit să se ridice la nivelul aşteptarilor şi sunt mult prea multe bâlbe. Nu am primit, spre exemplu, răspunsul la întrebarea «În baza cărei legi funcţionează Astra?» şi nu numai ea. Inconsistenţa decizională şi toate bâlbele legate de brokeri se văd cu ochiul liber”, a afirmat Constantinescu, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Allianz-Ţiriac.

    Referitor la cea mai recentă modificare a normei RCA, care a avut loc în ianuarie, Constantinescu a arătat că aceasta trebuia modificată mult mai consistent.

    “Prevederea care obliga asigurătorul să îşi acopere obligaţiile asumate din prima de asigurare era oricum egală cu zero. În primul rând, nu putea fi controlată şi, în al doilea rănd, nu exista nicio penalitate. Ce nu înţeleg este anularea prevederii care limita nivelul facturilor pe care anumite unităţi de reparaţii auto le pot prezenta asigurătorilor şi toată lumea ştie că în foarte multe cazuri sunt de două, chiar trei ori cât o factură de reprezentanţă auto. Acesta este un pas foarte mare înapoi, făcut fără ca cineva din ASF să aibă curiozitatea să studieze, analizând piaţa de asigurări, cam care este impactul în bani, în dauna medie, al facturilor de la aceste service-uri”, a spus fostul şef al UNSAR.

    El a arătat că ASF, la nivel declarativ, îşi propune să reducă primele de asigurare şi presiunea pe clienţi, dar adoptă măsuri total contrarii, care au ca efect creşterea tarifelor, şi nu la scăderea acestora.

    Constantinescu a calificat drept “aberante” recentele declaraţii ale unui reprezentant din ASF, care a afirmat că asigurătorii vor fi verificaţi şi sancţionaţi pentru posibilele abuzuri în privinţa modului de stabilire a nivelului primei RCA pentru tineri.

    “ASF n-are absolut nicio bază legală pe care să fundamenteze un asemenea demers”, a spus Constantinescu.

    În acest context, a spus Constantinescu, o prognoză privind evoluţia pieţei de asigurări “este foarte greu de făcut” pentru anul 2015 în condiţiile în care “nu ştim ce va face ASF în acest an”.

  • Groupama a asigurat anul trecut 2.500 de fermieri şi a înregistrat prime brute subscrise de peste 28 de milioane de lei în domeniul agricol

    Repartiţia culturilor asigurate de Groupama Asigurări este de 60% pentru culturi de toamnă şi 40% pentru culturi de primăvară. În ceea ce priveşte daunele, majoritatea culturilor distruse au fost cele de păioase şi rapiţă, ca urmare a fenomenelor de grindină, ploi torenţiale şi furtuni din perioada mai-iulie a anului trecut. S-au înregistrat daune în toate regiunile ţării, însă cea mai afectată dintre ele a fost regiunea Vest unde valoarea daunelor plătite s-a ridicat la aproximativ 6 milioane de lei.

    Una dintre deciziile care care a contribuit la consolidarea poziţiei de lider pe acest segment a Groupama Asigurări este managementul transversal al segmentului, respectiv introducerea în 2012 a poziţiei de director segment fermieri precum şi existenţa unei echipe specializate în acest domeniu, formată din Agro Manageri locali şi inspectori de daune specializaţi în domeniul agricol şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional pentru a reuşi să acopere întreg teritoriul.

    În primele opt luni ale anului trecut, Groupama România a subscris prime de asigurare de 451 milioane de lei, în scădere cu 8,9% faţă de perioada similară a anului 2013, pe fondul diminuării veniturilor pe segmentul poliţelor RCA şi de bunuri şi clădiri.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 ianuarie 2015

    COVER STORY:  A reparat Hidroelectrica. Acum ar vrea să dreagă toată România

    Remus Borza, fondatorul Euro Insol, este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi. După restructurarea Hidroelectrica, Borza a căpătat şi ambiţii politice.

    TEHNOLOGIE: De ce s-au spart ochelarii Google?

    AUTO: Ce poate face în vremuri tulburi o marcă auto care vrea să crească?

    AFACERI: Puterea de a-ţi schimba traseul

    IDEI DE AFACERI: Doi fraţi antreprenori vor să schimbe percepţia românilor despre exerciţiile fizice

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Marsh: Pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire

    1.         Concentrarea pieţei de brokeraj şi a celei de asigurări: tendinţa de concentrare a pieţei de asigurări este susţinută de faptul că la nivelul Uniunii Europene se implementează programe pentru o mai bună reglementare a pieţei, precum directiva privind intermediarea în asigurări (IMD) şi Solvency II, regimul de reglementare şi supraveghere care vizează companiile de asigurări. IMD impune anumite reguli mai stricte pentru jucătorii din piaţa de brokeraj, iar Solvency II presupune implementarea unor noi standarde privind solvabilitatea si capitalul, afectând mai ales companiile de pe ultimele locuri ale clasamentului.

    2.         Tehnologia transformă piaţa de asigurări: dacă până de curând brokerii de asigurare au fost cei care s-au adaptat cu succes noilor tehnologii, dezvoltându-se în acest sens, şi asigurătorii au început să investească în sisteme care să le eficientizeze operaţiunile, concentrându-se mai ales pe canalele de distribuţie, dar şi pe gestionarea dosarelor de daună. Mai mult, datele colectate pot fi valorificate şi analizate pentru o mai bună predictibilitate a daunelor.  Astfel poate fi înregistrat un progres către profitabilitatea necesară acestei pieţe. 

    3.         Investiţiile: piaţa asigurărilor este strâns legată de nivelul investiţiilor. Specialiştii estimează că noul an va aduce creşteri ale investiţiilor străine şi publice şi un grad mai mare de accesare a fondurilor nerambursabile. Acest lucru înseamnă redresarea anumitor segmente, precum constructiile şi real estate-ul, ceea ce va conduce la demararea sau materializarea unor proiecte şi, deci, la un impact pozitiv asupra pieţei de asigurări.

    4.         Reglementarea pieţei: creşterea daunalităţii pe anumite linii, precum RCA, au condus la o reglementare mai strictă a pieţei de asigurări şi va însemna continuarea procesului prin care se încearcă redresarea acestei pieţe.

    5.         Adaptarea unor produse de asigurări internaţionale: odată cu dezvoltarea companiilor creşte şi nevoia acestora pentru produse de asigurare mai sofisticate. Astfel, produsele de asigurare internaţionale, de pe pieţele mature, încep să fie preluate şi localizate, adaptate pe cerinţele companiilor din România. „De multe ori, precum şi în alte pieţe, consumatorii sunt cei care împing dezvoltarea produselor pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor lor.”, a adăugat Cristian Fugaciu, director general Marsh România. 

    6.         Asigurările agricole: se află pe un trend ascendent, mai ales în condiţiile în care agricultura în România este puternic dependentă de vreme, iar grindina, temperaturile scăzute, ploile sau seceta pot afecta puternic acest sector. Specialiştii Marsh văd semnale pozitive în ceea ce priveşte asigurarea culturilor şi din partea micilor agricultori care încep să înţeleagă rolul pe care îl poate avea un produs de asigurare.

    7.         Beneficiile pentru angajaţi: asigurările de sănătate au fost şi rămân în continuare în topul beneficiilor oferite de companii angajaţilor pentru a întâmpina aşteptările acestora, atât datorită competitivităţii pieţei muncii pe anumite segmente şi practicilor marilor angajatori, cât şi pentru a creşte eficienţa prin satisfacţia angajaţilor. Tot sub umbrela beneficiilor, pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire.    

    8.         Preţul: în ultimii ani, preţul a devenit din ce în ce mai important în luarea deciziei de asigurare şi pare că această tendinţă se va menţine. Însă acest lucru înseamnă de cele mai multe ori un produs care nu este suficient de acoperitor şi nu corespunde riscurilor reale de care se poate lovi compania. “Chiar dacă un preţ mai mic poate fi atrăgător, un broker, în calitate de consultant, explică întotdeauna clienţilor însemnătatea raportului calitate – preţ şi îi ghidează în alegerea produsului care corespunde într-adevăr nevoilor lor de business.”, a completat Cristian Fugaciu.

    9.         Risc politic: intensificarea tensiunilor geopolitice, mişcările separatiste şi scăderea preţului petrolului agravează riscul politic şi duc la poziţionarea acestuia printre riscurile urmărite îndeaproape de cele mai multe companii. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat. Riscului politic i se alătură şi atacurile teroriste care cresc potenţialul ca afacerile unei companii să fie afectate.

    10.       Riscul cibernetic: în lumina atacurilor cibernetice care au avut loc în ultimul timp, inclusiv în România, şi având în vedere că riscul cibernetic este considerat un risc cu o probabilitate mare de a se produce, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multe aspecte ale vieţii sunt dependente de internet,  observăm şi în ţară, ca prim pas, o creştere a interesului pentru înţelegerea acestui risc.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Ce este valoarea în timp a clientului? Cine şi de ce o calculează? Cui îi foloseşte? Care sunt factorii care o influenţează? În ce fel variază în timp şi de la o industrie la alta, de la individ la individ? Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.

    STRATEGIE: Shimon Galon predă lecţia de utilizare a brandului personal

    AUTO: Arta de a vinde maşinile care se vând singure

    ANTREPRENORI: Inventarea berii artizanale româneşti Zăganu

    INTERNAŢIONAL: Masacrul de la Charlie Hebdo. Un război între două lumi

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Asigurătorii ar trebui să extirpe caracatiţa formată din propriii angajaţi care sifonează milioane, înainte să scumpească RCA-ul

    În spatele sumei de 4.000 de lei, tariful pentru o poliţă RCA de 12 luni cerut unui şofer de Logan în vârstă de 20 de ani, se află o structură infracţională organizată de căpuşare a asigurătorilor despre care nu vorbeşte nimeni.

    Asigurătorii pierd sute de mii de euro lunar din accidentele trucate, regizate de patronii serviceurilor şi girate de propriii angajaţi, care constată daunele şi le consideră valide în schimbul mitei pe care o primesc. Căpuşarea este un fenomen naţional prin care supravieţuiesc unele serviceuri auto şi funcţionează relativ simplu. Proprietarul serviceului deţine o maşină de lux, cu valoare de 50-100.000 de euro. El identifică o reţea de şoferi de încredere cu maşină ieftină şi poliţă RCA valabilă, încheiată cu asigurătorul al cărui angajat este dispus să semneze orice decont în schimbul unor sume de bani. Patronul service-ului şi respectivul şofer regizează apoi un accident.

    Fireşte, maşina lovită este bolidul de lux al patronului, iar tamponarea se produce astfel încât dauna produsă să lezeze părţile cele mai valoroase ale maşinii mai scumpe. În schimbul favorului, serviceul repară din proprii bani daunele produse maşinii şoferului vinovat, de multe ori mulţumit că primeşte nişte bani fără efort şi că scapă gratis de zgârieturile şi îndoiturile de pe maşină. Pe baza RCA-ului primit şi a formularului de constatare amiabilă între cei doi, angajatul companiei de asigurări vine şi constată veridicitatea accidentului şi aprobă, atenţie, reparaţii care depăşesc 20.000, 30.000 de euro. Astfel, serviceul are mereu activitate, iar marjele de profit obţinute îi garantează câştiguri enorme faţă de cele ale unui service corect, care îşi pierde timpul cu zeci şi sute de schimburi de ulei făcute la preţuri 50 de lei. Sistemul este atât de bine organizat, încât patronul serviceului vinde după jumătate de an maşina lovită şi reparată de două-trei ori, pentru a nu atrage suspiciunea vreunei autorităţi, şi cumpără apoi una la fel de scumpă, înmatriculată pe numele unui alt membru din familie. Urmează alte trei accidente regizate, iar daune de 50.000 de euro, apoi vinde maşina.

    Un service îşi generează prin acest mecanism, în câteva minute, încasări de 100.000 de euro, fără să caute clientelă pe stradă şi să se chinuie să o fidelizeze. Iar asigurătorii decontează anual milioane de euro, cu complicitatea propriilor angajaţi constatatori, care împart şpaga şi o plimbă către etajele superioare ale managementului din companii. Circuitul mitei din vămile din România, asemănat pieselor de şah, funcţionează fără să supere pe cineva în curtea asigurătorilor.

    Nici Poliţia Română, nici Parchetul, nici Autoritatea pentru Supraveghere Financiară nu sunt interesate de adevăratele motive pentru care se scumpesc poliţele. Mulţi asigurători se plâng că nu fac profit, că nu e rentabil să mai facă business în România, dar continuă să funcţioneze aici şi refuză să iasă de pe piaţa locală. Poate şi pentru că există câţiva angajaţi, puţini la număr dar foarte eficienţi, care se simt ca în paradis când încasează sume uriaşe de bani în afara salariului şi, culmea, dau vina pentru activitatea nesustenabilă pe şoferul cinstit. Ei spun ba că şoferul român plăteşte puţin sau este neatent şi vitezoman, vorbeşte des la telefon, bea când conduce şi nu se asigură când schimbă banda de mers. Dar cel care nu creează ani la rând nicio daună stă şi se întreabă pe bună dreptate de ce a ajuns să plătească o mie sau două mii de lei pentru RCA, deşi conduce un Logan îmbătrânit care nu mai valoarează nici măcar zece mii de lei.

    Premierul cere asigurătorilor scăderea tarifelor la RCA. Apoi, ministrul de finanţe. Apoi, şeful ASF modifcă o normă şi spune public că e neclară noţiunea de “tineret”. Între timp, sute de serviceuri din ţară taie facturi de milioane de euro, plătite din banii celor corecţi. Patronii unor serviceuri devin proprietari de colecţii de maşini de lux cu încălzire în scaune, din care privesc la semafor prostimea care îngheaţă în Logan cu mănuşile pe volan. Pentru că li se permite şi pentru că celor plătiţi tot de şoferul de Logan ca să li se facă dreptate nu le pasă.

    Între timp, frecvenţa daunelor în cazul asigurărilor auto obligatorii din piaţa locală este printre cele mai mari din Europa de vreme ce acest indicator se menţine la 7%, nivel depăşit doar în Turcia, Marea Britanie sau Cipru, potrivit unui studiu realizat de UNSAR, asociaţia profesională a asigurătorilor locali, citat de ZF: la fiecare 100 de autovehicule asigurate şapte înregistrează o daună acoperită printr-o poliţă RCA.

    (Răzvan Mureşan, jurnalist Business Magazin)