BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Managerii falimentelor. Cum sa castigi bani frumosi de pe urma victimelor crizei

    Nu auzise foarte multa lume de ei. Fondatorii Casei de
    Insolventa Transilvania nu aveau nici 30 de ani in 2008, cand criza
    a inceput sa secere firmele romanesti. Arin Stanescu, cel care a
    lichidat la sfarsitul anilor ’90 grupul bancilor falimentare, era
    un personaj si in 2008, dar criza a fost cea care l-a readus cu
    adevarat in lumina reflectoarelor si pe prima pagina a ziarelor. Ei
    fac parte din grupul care administreaza astazi insolventele si
    falimentele din Romania. Si nu sunt putine.


    “Am incercat sa le explicam creditorilor ca pot fi salvate
    business-uri romanesti si branduri locale. <Sa nu ucidem
    vaca>. Sa-i punem pe calea cea buna si sa nu terminam tot mediul
    de afaceri. Sa lucram la mentalitate si sa vedem ce spune legea
    referitor la reorganizare. Daca toti te executa…”, explica Radu
    Lotrean, unul dintre partenerii fondatori de la Casa de Insolventa
    Transilvania (CITR), principala misiune pe care a avut-o firma pe
    care o conduce in ultimii doi ani.

    Lotrean are 31 de ani. Cu actualul sau partener, Andrei Cionca,
    32 de ani, este bun prieten inca din perioada in care studiau
    Dreptul la Cluj. S-au tot mutat prin tara de-a lungul anilor, dupa
    dosare de lichidare si reorganizare, dar dupa venirea crizei au
    intuit ca aceasta piata are cele mai mari perspective de crestere
    tot in Bucuresti.

    Astfel au ajuns sa preia spre reorganizare firme cu afaceri de
    zeci de milioane de euro si acoperire nationala, precum Leonardo,
    Flanco sau Diverta, pe care au incercat sa le repuna pe picioare
    pentru a “nu ucide vaca”. “Andrei a facut o analiza din care a
    reiesit ca 30% din creditele pentru companii sunt date in tara si
    70% in Bucuresti. Ne-am dat seama atunci ca aici este piata. Am zis
    initial ca brandul “Casa de Insolventa Transilvania” ne poate
    incurca, deoarece lasa impresia ca acoperim doar o anumita regiune.
    Dar nu mai aveam ce face, asa ca am mers inainte cu acelasi nume”,
    spune Lotrean.


    Au deschis, astfel, anul trecut, biroul din Capitala, Lotrean si
    Cionca s-au mutat in oras, iar sucursala din Bucuresti ar urma sa
    genereze in acest an jumatate din venituri, estimate la 4,5-5
    milioane de euro, in functie de valoarea dosarelor de lichidare sau
    reorganizare care vor fi inchise.

    CITR are biroul in complexul Phoenicia Business Center, asezat
    “strategic”, in spatele Bulevardului Unirii si in apropierea
    Tribunalului Bucuresti, instanta la care se judeca cele mai multe
    dosare de insolventa. Pe holurile cladirii de birouri insa te poti
    intalni si cu reprezentantii firmei RVA Insolvency, un alt jucator
    semnificativ de pe aceasta piata, coordonat de catre Arin Stanescu,
    probabil cel mai experimentat lichidator din Romania. Stanescu este
    si presedinte al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa
    din Romania si coordonator al firmei de avocatura Stanescu Milos
    Dumitru & Asociatii (SMDA), care lucreaza in stransa legatura
    cu RVA. Stanescu are acum 60 de ani si gestioneaza atat falimente
    mai vechi, precum Rulmentul Brasov sau Republica, cat si firme
    lovite de criza actuala, precum producatorul de mezeluri Medeus sau
    ansamblul de locuinte Blue Tower din Colentina.


    La fel ca ei, in procesul de reorganizare al firmelor cu
    dificultati financiare un rol important il au si divizii ale unor
    grupuri de consultanta precum PricewaterhouseCoopers sau BDO, dar
    si jucatori independenti, precum casele Piperea & Asociatii sau
    Deleanu & Asociatii.


    “Am inceput activitatea in 1997, primul dosar in care am fost
    numit administrator judiciar a fost la Bere Bauturi Chitila. Firma
    a intrat insa in faliment. Era o fabrica de bere care nu avea
    fabrica. Era prevazuta pentru o productie de un milion de
    hectolitri, dar nu a mai fost realizata”, isi aminteste acum
    Stanescu. Ulterior, Stanescu a fost desemnat administrator judiciar
    si apoi lichidator al bancilor Dacia Felix, Bankcoop, Banca Albina
    si Banca Internationala a Religiilor. De ce au cazut atunci
    bancile, iar acum, desi s-au clatinat, au ramas in picioare?

    “In criza din sistemul bancar am inceput cu Dacia Felix in 1999,
    unde am fost numit administrator judiciar. Sistemul bancar era la
    inceputuri si majoritatea bancilor care au cazut erau cu capital
    romanesc. Principalul motiv pentru care au cazut a fost devalizarea
    de catre propriile conduceri si lipsa personalului calificat. Acum
    supravegherea BNR este foarte stricta, iar fraudele reprezinta
    cazuri izolate, care se intampla peste tot in lume. Ati vazut ce
    s-a intamplat si la Societe Generale”, explica Stanescu,
    referindu-se la cazul traderului Jérôme Kerviel, care a fraudat
    banca franceza cu cateva miliarde de euro.

  • Afla de ce a intrat City Mall in faliment si cine are de recuperat bani

    Centrul comercial a intrat in faliment in luna noiembrie a
    anului trecut. Potrivit tabelului preliminar de creante prezentat
    de administratorul judiciar, Casa de Insolventa Transilvania, cele
    trei banci finantatoare ale proiectului au de recuperat 176
    milioane lei (peste 41 milioane de euro), din care Bancpost 21,6
    milioane lei (circa 5 milioane de euro), UniCredit Bank Austria –
    153 milioane de lei (35,7 milioane de euro), iar UniCredit Tiriac
    Bank 1,28 milioane de lei (circa 300.000 euro)..

    In total, cele trei institutii de credit au imprumutat firma
    Victoria Holding, detinuta de fondul australian de investitii APN
    European Retail Trust, cu 67,3 milioane de euro, pentru finantarea
    achizitiei centrului comercial si pentru constructia unei parcari.
    Centrul comercial a fost achizitionat in 2006 de fondul australian,
    pentru mai mult de 100 milioane de euro.Diferitii furnizori de
    servicii si alti parteneri de afaceri ai firmei, incadrati in
    categoria creditorilor chirografari (creditori pe baza unui act sub
    semnatura privata, n.r.), care nu au garantii, au de recuperat
    141,3 milioane lei (33 milioane de euro). Printre acest tip de
    creditori inregistrati in tabelul preliminar al creantelor se
    numara APN European Retail Trust, proprietarul mall-ului, care are
    de recuperat 65 milioane de lei (15 milioane de euro), dar si firma
    Porolis Expert, parte a fondului, cu 67 milioane de lei (16
    milioane de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Lupta cu insolventele. Scapa cine poate

    Lipsa lichiditatilor, datoriile acumulate la banci sau furnizori
    si dificultatile antreprenorilor si managerilor de a-si stabiliza
    afacerea si a reveni pe crestere au impins de-a lungul ultimilor
    ani peste 53.000 de companii in stare de insolventa. In 2003, a
    existat un singur caz, potrivit datelor Coface Romania, iar pana in
    2007 nivelul s-a mentinut destul de redus. Din 2008, cand criza a
    lovit practic piata din Romania, numarul a sarit la aproape 15.700
    si de atunci n-a facut decat sa creasca.


    Pana in octombrie, 17.500 de firme au fost declarate insolvente,
    potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, iar
    mai multi specialisti din piata apreciaza ca anul va fi incheiat cu
    mai multe insolvente decat in 2009, cand in aceasta situatie au
    fost aproape 20.000 de firme, mai ales ca experienta a demonstrat
    ca ultimele doua luni ale anului sunt cele mai grele. De altfel,
    doar in luna octombrie au fost inregistrate alte aproape 4.000 de
    cazuri, dat fiind ca la finalul lunii septembrie 13.700 de companii
    erau in insolventa, potrivit unui document al Ministerului
    Justitiei. In total, linia ar putea fi trasa chiar si cu 30.000 de
    firme in aceasta situatie, dupa estimarile din vara ale risk
    managerului Coface Romania, Anca Catrina.


    Cele mai afectate domenii in 2010 au fost comertul,
    constructiile, transporturile si apoi zona HoReCa, ordine care se
    regaseste partial si in topul celor mai mari insolvente din acest
    an. Dincolo de falimentul retailerului K Tech – Ultra Pro care,
    desi a fost demarat in 2009, a fost finalizat de-abia in prima
    parte din 2010, in fruntea clasamentului ar fi doua firme de
    distributie de medicamente ale grupului Relad, cu afaceri totale de
    350 de milioane de euro, insa insolventa nu a fost inca pronuntata
    in instanta, decizie care va fi luata in ianuarie. Altfel, cea mai
    mare insolventa din economie ramane cea a distribuitorului de
    bunuri de larg consum Astral Impex detinut de fratii Ioan si Floare
    Cuc.

    In total, sase dintre cele mai mari 100 de companii detinute de
    romani din economie au intrat anul acesta in insolventa, situatie
    care se reflecta asupra a mii de angajati. Aproape 5.000 sunt doar
    cei din firmele controlate de Cristian Burci – Astra Vagoane,
    Romvag si Meva, toate in clasamentul celor mai mari insolvente cu
    datorii de peste 120 de milioane de euro. Pe lista se regasesc si
    doua firme ale lui Octavian Radu, anume Diverta si TCE, insa
    printre cele mai surprinzatoare au fost anul acesta insolventele in
    randul mall-urilor, City Mall fiind cap de lista. Iar in 2011, este
    de asteptat ca proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro sa
    ajunga in insolventa sau chiar sa dea faliment, dupa estimarile lui
    Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker.

  • Urmatorul soc al economiei mondiale: Peste 100 de orase americane ar putea intra in faliment

    Meredith Whitney, analist american care a previzionat
    contractarea pietelor de credit, a descris datoriile locale si ale
    statelor cea mai mare problema cu care se confrunta economia
    americana, ca urmare a acestei probleme economia americana riscând
    sa nu isi revina, informeaza The Telegraph. “Dupa problemele de pe
    piata imobiliara, aceasta este a doua mare problema a SUA si cu
    siguranta cea mai mare amenintare adusa economiei americane”, a
    declarat Whitney postului de televiziune CBS.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Investitii imobiliare de 1 mld. euro, abandonate in Bucuresti. Partea buna: mai mult spatiu verde

    Aproape in fiecare parc al Capitalei, investitorii anuntasera
    cate un proiect imobiliar. In Parcul Operei, deocamdata criza
    economica i-a oprit pe investitori sa construiasca pe 1,5 hectare
    un hotel cu trei etaje, o sala de sport si terenuri de tenis. In
    Parcul IOR, investitorii ar fi trebuit sa betoneze suprafata
    retrocedata cu mai multe blocuri de locuinte si un mall. Un cartier
    de blocuri ar fi trebuit sa se ridice si in Parcul Tei-Toboc, unde
    intreaga suprafata a fost retrocedata fostilor proprietari.

    Proiecte imobiliare au fost anuntate si pentru
    Parcul Circului. Aici, investitorii vor sa ridice un turn de 19
    etaje, cu destinatia de birouri. Din Parcul Tineretului a fost
    retrocedata o suprafata de 6,8 hectare, intentia investitorilor
    fiind de a construi un cartier rezidential.

    Mai mult pe
    www.gandul.info    .

  • Revista presei economice din Romania

    Echipa de arhitecti romani coordonata de arhitectul Dorin Stefan
    a devansat 236 de echipe din 25 de tari ale lumii, castigand
    premiul I la concursul international organizat in Taiwan pentru
    construirea unui zgarie-nori de 300-350 de
    metri, informeaza Gandul. Urmatorul pas in cariera
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu nu va fi candidatura la
    presedintie; pe plan personal, seful Bancii Nationale este
    preocupat de dezvoltarea micii afaceri viticole de la
    Dragasani.

    Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucuresti,
    e nemultumit ca plata arieratelor catre companiile americane s-a
    facut, in unele cazuri, doar dupa discutii cu persoane din Guvern
    si indeamna autoritatile, intr-un interviu pentru Evenimentul
    Zilei    , sa-si plateasca datoriile, “altfel investitorii nu vor
    veni”. Neatentia la cheltuielile din 2009 si amanarea termenului
    pentru tinta de arierate sunt dovezi ca FMI nu mai are utilitate
    pentru disciplinarea mediului economic, spune presedintele
    AOAR.

    Trecerea unor companii publice in sectorul privat ar scapa
    autoritatile de acumularea de arierate, crede FMI; analistii citati
    de Adevarul spun insa ca nu este momentul vanzarii la
    kilogram si ca procesul de privatizare asa cum s-a desfasurat
    in perioada 1992-2004 este un model depasit in actualele conditii
    de piata. Strategia de Export 2010-2014, care va fi lansata azi, cu
    aproape doua luni mai tarziu decat se anuntase initial, schimba
    regulile de sprijinire a exportatorilor.

    Clientii bancilor nu au nici o umbrela serioasa de protectie
    impotriva eventualelor abuzuri ale creditorilor; nu exista nicio
    lege a falimentului personal si nici macar un
    organism de tip ombudsman care sa rezolve, pe cai amiabile,
    eventualele conflicte dintre banci si clientii lor, noteaza
    Romania Libera. Romania nu a primit inca avizul Comisiei
    Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc; in cel mai
    optimist caz, piata ar putea fi partial redeschisa de anul viitor
    fermierilor romani.

    Shimon Galon, seful dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, declara
    Ziarului Financiar ca piata de consum se va prabusi daca
    Guvernul nu va lua masuri prin care populatia sa inceapa sa cumpere
    din nou, intrucat dezvoltatorii si mallurile au facut deja tot ce
    au putut ca sa atraga clienti. Echiparea unui autoturism cu
    anvelope de de iarna costa intre 700 si 6.000 de lei, calculeaza
    ziarul, estimand ca magazinele de profil ar putea vinde in
    urmatoarea luna 14 milioane de anvelope in valoare de 1,4 mld.
    euro.

  • Studiourile MGM au intrat in faliment

    Grupul MGM a depus cererea de intrare sub protectia legii
    falimentului la o curte din Manhattan, New York. Miliardarul
    americanCarl Icahn a anuntat ca a ajuns la o intelegere cu
    actionarii si creditorii pentru intrarea sub protectia legii
    falimentului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Popoviciu investeste 20 mil. euro in mallul din Oradea

    “Am reusit intr-o luna sa ajungem la faza finala in
    ceea ce priveste negocierea cu retailerii pentru ocuparea a circa
    60% din spatiul disponibil. Vom miza pe segmentul de entertainment,
    care are alocat circa 10.000 de metri patrati din mall”, a declarat
    Cristina Dinu, administratorul Shopping Center Holding.

    Firma Shopping Center Holding este controlata de Karias Trading,
    inregistrata in Limassol, Cipru, iar Dumitru Ciocoiu, un apropiat
    al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, detine 10% din actiuni.

    Proprietarii au schimbat numele
    centrului comercial din Tiago Mall in Oradea Shopping
    City.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Tot mai multe falimente

    In primul trimestru al anului 2010 deteriorarea economica,
    termenele foarte mari, uneori de 6 luni, pronuntate de instantele
    de judecata cat si amanarile din timpul anului 2009 datorate grevei
    magistratilor au contribuit la cresterea numarului de insolvente de
    aproape doua ori, fata de aceeasi perioada a anului trecut cand se
    inregistrau 5.173 companii aflate intr-una din fazele procedurii de
    insolventa, precizeaza un studiu al Coface Romania, furnizor de
    servicii economice. In trimestrul al doilea al anului evolutia s-a
    temperat, numarul de insolvente scazand brusc fata de aceeasi
    perioada a anului trecut (1455 fata de 5262).

    Pe fondul scaderii considerabile a cererii si avand in vedere
    marjele comerciale foarte mici, micii distribuitori reusesc cu greu
    sa supravietuiasca, spune compania. “Consideram ca pe fondul
    masurilor de austeritate adoptate de guvern, urmatoarele luni ale
    anului 2010 vor fi caracterizate de o scadere a nivelului
    vanzarilor. Astfel, este de asteptat ca imposibilitatea acestor
    companii de a rezista pe piata sa determine in continuare cresterea
    numarului de insolvente”.

    Companiile din sectorul de constructii au fost afectate de
    blocajul financiar din ultima perioada a anului 2008, 2009 si din
    prima jumatate a anului 2010, rezultatul fiind cresterea continua a
    numarului de cereri de insolventa. Lipsa proiectelor noi, amanarea
    sau anularea anumitor proiecte de catre investitori au facut ca
    relansarea pietei de constructii sa fie intarziata.

    Desi lucrarile de infrastructura ar trebui sa sprijine sectorul
    constructiilor si economia in ansamblu, lipsa fondurilor nu numai
    ca intarzie demararea si continuarea lucrarilor si afecteaza
    activitatea unui numar insemnat de companii. Inca din primele luni
    ale anului 2010 majoritatea companiilor din domeniul constructiilor
    ajunse in incapacitate de plata indicau drept cauza principala a
    respectivei situatii neincasarea de bugetul local sau de stat a
    unor facturi pentru lucrari deja realizate. Fiecare incapacitate de
    plata genereaza un efect de domino catre ceilalti creditori ai
    respectivei companii, spune Coface.
    Un alt domeniu ce se remarca fata de evolutia inregistrata in prima
    jumatate a anului trecut este agricultura, domeniu care a crescut
    de la 372 de insolvente la 537 in prima jumatate a anului 2010.

    Cele mai sigure domenii, cu ponderea cea mai scazuta in totalul
    insolventelor inregistrate in prima parte a anului 2010, raman
    activitatile din industria extractiva, sanatate si asistenta
    sociala, productia si furnizarea de energie electrica si termica,
    apa si gaze. Aceasta situatie este urmarea faptului ca respectivele
    domenii sunt restrictive din punct de vedere al investitiilor, iar
    numarul jucatorilor limitat.

    Sursa Coface Romania

  • Primii doi ani de criza au trecut. Cati mai urmeaza?

    Autoritatile ar trebui sa creasca impozitele si sa reduca
    progresiv datoria guvernamentala, si asta rapid, fiindca “n-avem
    prea mult timp la dispozitie ca sa marim impozitele si sa taiem
    deficitele; inca o scadere cu 10% la pretul caselor ar insemna un
    risc mai mare ca recesiunea sa se reintoarca”. Noua sau 12 luni ar
    fi necesare ca pietele financiare sa-si recapete increderea in
    aceasta tara, dar e nevoie de un efort constant, de la o luna la
    alta, pentru ca “pietele se uita la orice, nu numai la vointa
    politica, ci si la capacitatea societatii de a face efortul”.

    Nu e vorba in cele de mai sus despre Romania, iar cel ce
    vorbeste nu e vreun oficial de la FMI. Prima afirmatie ii apartine
    lui Alan Greenspan, fostul sef al Rezervei Federale, si se refera
    la administratia Obama, iar a doua ii apartine lui Lorenzo Bini
    Smaghi, membru al comitetului director al Bancii Centrale Europene,
    care vorbea, tot saptamana trecuta, despre Grecia. Ambii cu acelasi
    aer al urgentei, al cursei contracronometru, al unui pericol surd
    care planeaza asupra economiilor si impotriva caruia natiunile
    trebuie sa arunce in lupta toate fortele.

    Multi ne-am obisnuit deja, de doi ani incoace, cu acest tip de
    discurs de razboi, pe care il vom gasi, in diverse forme si cu
    diverse recomandari adresate guvernelor sau oamenilor simpli, din
    New York pana la Bruxelles sau Bucuresti. Furtuna financiara
    starnita incepand din 2007 in America si care a trecut apoi Oceanul
    spre noi, dupa caderea bancii Lehman Brothers la 15 septembrie
    2008, a maturat nu numai cresterea economica, milioane de locuri de
    munca ori chiar certitudinea unui acoperis deasupra capului pentru
    milioane de oameni, dar si majoritatea certitudinilor: ca
    tehnologia ne va face imuni la ciclurile economice, ca e posibila
    prosperitatea prin consum pe credit, ca deschiderea granitelor
    rezolva problema somajului si in general ca orice perioada de criza
    nu poate dura decat foarte putin. In doi ani, aproape totul a fost
    pus in discutie si amenintat cu disparitia, de la zona euro la
    ideea de stat social sau cea de stiinta economica.

    “Imi exprim increderea ca va putea fi evitata alunecarea intr-o
    criza de proportiile celei din anii 1929-1933. Este insa dincolo de
    orice indoiala ca aceasta perioada va lasa urme adanci chiar in
    modelul economiei mondiale”, reflecta Mugur Isarescu, guvernatorul
    BNR, intr-o prezentare la Academie, tinuta in octombrie 2008.


    COMEDIA ERORILOR. Pe atunci insa, nici BNR si cu atat mai putin
    politicienii nu credeau ca Romania va intra atat de rapid in
    recesiune si nici macar ca va fi lovita de criza care scotea din
    circuit pe rand bancile americane, pentru simplul motiv ca piata
    noastra n-avea legatura nici cu instrumentele financiare
    sofisticate dezvoltate pe Wall Street si nici cu prabusirea pietei
    lor ipotecare.

    Punctul slab era insa in alta parte. “Nicio persoana prezenta in
    spatiul public nu a anticipat in 2008 o contractie atat de
    puternica a economiei in 2009 si foarte putini au anticipat in 2009
    prelungirea recesiunii in 2010. Criza a fost ‘importata’ in
    Romania, dar persistenta si gravitatea ei au cauze interne”, rezuma
    Dan Bucsa, economist senior in departamentul de cercetare de piata
    al Bancpost. Impactul crizei, sustine el, s-a simtit inca din prima
    jumatate a anului 2008: in luna mai “am anticipat oprirea cresterii
    sectorului constructiilor, din cauza ca preturile mari diminuasera
    cererea solvabila si bancile urmau sa reduca oferta de credite
    ipotecare, ca urmare a incertitudinilor legate de evaluarea
    garantiilor”, iar de la jumatatea anului 2008, prognozele privind
    PIB pentru 2009 au devenit negative.

    Numai ca prognoza de -4% din toamna acelui an a fost primita
    prost de clienti, de media si de politicieni (“reactiile au variat
    de la glume de tipul apelativului ‘economisti emo’ lansat de un
    fost ministru de finante la injurii”, afirma Bucsa).