BusinessMagazin

Tag: speculatii

  • Speculatorii pe pretul petrolului au avut un inceput de an excelent. Nu si consumatorii

    Din ianuarie incoace, a spus ministrul, “s-a inregistrat o
    crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor
    petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil”. Mai
    exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la
    alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori
    climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de
    speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor
    prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din
    Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime
    au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la
    circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare,
    odata cu preturile materiilor prime.

    Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe
    baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu
    cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar
    putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari
    pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz
    si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul
    Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie,
    in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de
    4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de
    dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la
    aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu
    de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB,
    iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.

    Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor
    prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne
    si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara
    aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a
    pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al
    treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala
    (la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul
    caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de
    600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in
    sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program
    a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la
    dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).

    “Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si
    pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele
    conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit
    probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri”,
    conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in
    cadrul Erste Group.

  • Nori de hartie deasupra zonei euro

    Singura care a ramas la inaltime, ca pozitie in topul celor mai
    riscante tari din lume, era Grecia, pe locul al doilea dupa
    Venezuela, avand in vedere ca Standard&Poor’s se pregatea sa
    coboare ratingul datoriei elene, speculatiile din media despre o
    destramare a zonei euro incepand cu Grecia s-au inmutit la un nivel
    insuportabil, iar in urmatoarele zile se asteapta vizita la Atena a
    sefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, care n-a mai trecut pe acolo
    din mai, de cand Grecia a fost salvata cu celebrul pachet de 110
    miliarde de euro.

    Calmul, intr-un asemenea context, se explica prin cedarea lui
    Jean-Paul Trichet, seful Bancii Centrale Europene, care a anuntat
    ca programul de cumparare de obligatiuni emise de statele membre
    ale eurozonei continua, ceea ce inseamna fie ca se reia jocul din
    primavara, cand BCE cheltuia in fiecare saptamana zeci de miliarde
    de euro pe obligatiuni, cu grija de a steriliza insa lichiditatea
    in plus, fie ca se indreapta spre calea Rezervei Federale a SUA,
    care nu se fereste sa arunce pe piata bani scosi direct din
    tiparnita de bani, fara nicio preocupare de a mai steriliza
    cantitatea de hartie rezultata.

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat     al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • BNR: Au loc aceleasi speculatii pe leu ca in 2009, doar ca „in oglinda“

    Aprecierea puternica a leului de la inceputul acestui an este
    rezultatul unui nou atac din partea speculatorilor, care, de data
    aceasta, nu mai folosesc metoda deprecierii, incercata si nereusita
    in 2008, ci pe cea a aprecierii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Isarescu i-a ars pe speculatorii pe euro lasandu-i fara lei

    In loc de castig, speculatorii straini care au pariat in ultimele trei saptamani pe cresterea cursului euro fata de leu se vad nevoiti sa contabilizeze pierderi de zeci de milioane de euro, dupa ce BNR a lasat piata fara lichiditati, fortandu-i astfel sa isi inchida pozitiile pe minus.

     

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro
     

  • 1 miliard de euro din speculatii imobiliare

    Cea mai profitabila investitie din economia romaneasca? Tranzactiile imobiliare, ar raspunde cei care au vandut proprietati recent si au observat ca marjele de profit depasesc 100%. Impozitul pe castigul din tranzactiile imobiliare a fost introdus in iunie 2005, iar incasarile bugetare pentru ultimele sapte luni ale anului trecut au fost de 25,3 mil. euro.La o rata de impozitare de 10%, profitul brut realizat de persoanele fizice (pentru ca firmelor li se aplica alt regim de impozitare) a fost de 253 mil. euro. Un calcul simplu releva faptul ca, daca ar fi fost aplicat pe un an intreg, incasarile ar fi depasit 43,3 mil. de euro, ceea ce se traduce intr-un profit brut de 433 mil. euro. Anul acesta, la buget vor ajunge 88,5 mil. euro, corespunzatoare unui profit brut de 553 mil. euro, pentru ca impozitul a fost majorat, intre timp, la 16%. Astfel, profitul total obtinut de persoanele fizice, calculat pe ultimii doi ani, ajunge la aproape 1 miliard de euro, transformand real estate-ul intr-unul dintre cele mai profitabile segmente ale economiei.Radu Lucianu, managing partener la Eurisko, apreciaza ca 10-15% din apartamentele vandute pe piata romaneasca sunt cumparate in scopuri speculative, iar in proiectele rezidentiale clientii cumpara devreme, la preturi promotionale, si vand la finalizarea proiectului, obtinand un profit de zeci de mii de euro pe apartament.Gabriel Biris, avocat si expert in fiscalitate la casa Biris Goian Constantinescu, spune ca profitul realizat de persoanele fizice din aceste tranzactii imobiliare este, in realitate, mult mai mare – o mare parte din aceste tranzactii raman neimpozitate, oamenii folosindu-se de exceptiile lasate in legislatie.